despre proiect | login
avere.promis.md | adept.md | alegeri.md | partide.md
Promis
  • Evenimente
  • Promisiuni
  • Declaraţii
  • Persoane
  • Partide
  • Analitica
  • Categorii 
    • Administraţie publică
    • Combaterea corupţiei
    • Comunicaţii şi Infrastructură
    • Cultură şi Artă
    • Ecologie
    • Economie şi Finanţe
    • Educaţie şi Tineret
    • Ordine publică şi Justiţie
    • Partide şi Alegeri
    • Relaţii externe
    • Sănătate
    • Securitate şi Apărare
    • Social
    • Transnistria

Promisiuni electorale 2010

  • Excelent1
  • Bine3
  • Satisfăcător5
  • Nesatisfăcător11

Categoria “Economie şi Finanţe”

19februarie

Constituirea comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia pe piaţa financiară şi valutară

Constituirea comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia pe piaţa financiară şi valutară

La 19 februarie 2015, Parlamentul a constituit o comisie de anchetă pentru elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară a Republicii Moldova, pentru a investiga măsurile privind stabilizarea cursului de schimb a leului moldovenesc în raport cu valutele internaţionale şi situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

26 declaraţii
Economie şi Finanţe
#piaţa financiar-bancară • •
  • #piaţa financiar-bancară
  • #Dorin Drăguţanu
  • #Banca de Economii
12septembrie

Anunţarea depistării schemei de spălare de bani la Banca de Economii

Anunţarea depistării schemei de spălare de bani la Banca de Economii

Preşedintele comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a anunţat în cadrul şedinţei publice a comisiei pe care o prezidează că a depistat o schemă de spălare de bani la Banca de Economii. Potrivit lui în ultimele luni a adunat dovezi în care se arată că banii au fost scoşi din bancă prin credite false şi firme offshore.

20 declaraţii
Economie şi finanţe •
  • Economie şi finanţe
  • Combaterea corupţiei
#Banca de Economii • •
  • #Banca de Economii
  • #Veaceslav Ioniţă
  • #Vlad Filat
21iulie

Introducerea de către Federaţia Rusă a embargoului pentru produsele moldoveneşti

Introducerea de către Federaţia Rusă a embargoului pentru produsele moldoveneşti

Federaţia Rusă a decis să interzică din 21 iulie 2014, importul de fructe şi legume din Republica Moldova. Autorităţile de la Moscova au declarat că au găsit în mai multe loturi de fructe un dăunător, numit molia orientală iar în cazul conservelor a fost invocată nerespectarea normelor de marcare şi identificare a mărfii.

35 declaraţii
Economie şi finanţe •
  • Economie şi finanţe
  • Relaţii externe
#embargo • • •
  • #embargo
  • #Federaţia Rusă
  • #Acordul de Asociere
  • #DCFTA
17octombrie

Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului privind privatizarea BEM şi concesionarea AIC

Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului privind privatizarea BEM şi concesionarea AIC
foto: gov.md

Parlamentul a dezbătut moţiunea de cenzură împotriva Guvernului. Propunerea PCRM de a acorda vot de neîncredere Cabinetului de Miniştri condus de Iurie Leancă a acumulat numai 36 de voturi, fiind susţinută de deputaţii Partidului Socialiştilor ai grupului Dodon. Textul moţiunii de cenzură a invocat că membrii Executivului nu au gestionat corect patrimoniul public, în special, în procesul privatizării cotei statului la Banca de Economii şi de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău.

Partide şi alegeri •
  • Partide şi alegeri
  • Economie şi finanţe
#moţiunea de cenzură • • • • • •
  • #moţiunea de cenzură
  • #PCRM
  • #Parlamentul
  • #Guvernul
  • #Iurie Leancă
  • #Banca de Economii
  • #Aeroportul Internaţional Chişinău
11octombrie

Vizita comisarului pentru Agricultură a UE, Dacian Cioloş, în Republica Moldova

Vizita comisarului pentru Agricultură a UE, Dacian Cioloş, în Republica Moldova
foto: gov.md

Comisia Europeană a anunţat că, în baza regimului de preferinţe autonome, va liberaliza piaţa europeană pentru vinurile moldoveneşti în avans fără să se mai aştepte avizarea şi semnarea Acordului de Liber Schimb. Iniţiativa respectivă a fost propusă de către comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, Colegiului comisiei.

Economie şi finanţe •
  • Economie şi finanţe
  • Relaţii externe
#embargou • • •
  • #embargou
  • #Comisia Europeană
  • #Acordul de Liber Schimb
  • #Dacian Cioloş
25septembrie

Anunţarea deschiderii pieţei europene pentru vinurile moldoveneşti

Anunţarea deschiderii pieţei europene pentru vinurile moldoveneşti
foto: jc.md

Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, în timpul vizitei sale în Republica Moldova, a anunţat că Direcţia Generală Sănătate şi Protecţia Consumatorului din cadrul Comisiei Europene a decis ca, la următoarea şedinţă a Comitetului privind Siguranţa Alimentară, Republica Moldova să fie inclusă în lista ţărilor care au dreptul să vîndă pe piaţa comunitară ouă procesate industrial, adică a prafului de ouă.

Economie şi finanţe •
  • Economie şi finanţe
  • Relaţii externe
#embargou • • •
  • #embargou
  • #Comisia Europeană
  • #Acordul de Liber Schimb
  • #Dacian Cioloş
10septembrie

Introducerea de către Federaţia Rusă a embargoului pentru vinurile moldoveneşti

Introducerea de către Federaţia Rusă a embargoului pentru vinurile moldoveneşti

Rospotrebnadzor, instituţia specializată în protecţia drepturilor consumatorilor din Federaţia Rusă, a suspendat importul de vinuri moldoveneşti. Motivul invocat al embargoului a fost legat de pretenţiile faţă de calitatea băuturilor alcoolice livrate din Republica Moldova. Oficialii de la Rospotrebnadzor au anunţat că restricţiile privind livrările de băuturi rămîn în vigoare pînă cînd Republica Moldova va înlătura încălcările sistematice depistate.

21 declaraţii
Economie şi finanţe •
  • Economie şi finanţe
  • Relaţii externe
#embargou • • •
  • #embargou
  • #Rospotrebnadzor
  • #Ghenadi Onişcenko
  • #Federaţia Rusă
31octombrie PDM despre economie şi finanţe // alegeri.mdîn Programul PDM pentru alegerile parlamentare 2014
  • Atragerea a cîte 1 miliard de euro anual în investiţii străine;
  • Scutirea de impozit a pînă la 12% din veniturile firmelor, dacă investesc în cercetare şi dezvoltare;
  • Scutirea totală de impozit pe profit pentru primii 3 ani de funcţionare ai oricărei întreprinderi mici şi mijlocii nou înfiinţate;
  • Credite bancare de maxim 10.000 euro cu dobîndă subvenţionată de stat pentru orice întreprindere mică sau mijlocie nou creată;
  • Oferirea granturilor nerambursabile de 10 mii euro migranţilor care investesc cel puţin 10 mii euro într-o afacere acasă;
  • Eliminarea taxelor vamale pentru aducerea în ţară a bunurilor agonisite de migranţii moldoveni cît timp au fost plecaţi;
  • Scutirea de impozitul pe salariu timp de 1 an pentru moldovenii care revin în ţară şi muncesc în domeniul IT;
  • Dublarea fondurilor pentru PARE 1+1, şi majorarea numărului de beneficiari la 3000 în următorii 4 ani;
  • Reducerea TVA pentru agricultură la 8%;
  • Introducerea impozitului unic în agricultură, prin comasarea mai multor impozite plătite actualmente;
  • Oferirea fondurilor nerambursabile de pînă la 10.000 euro tinerilor sub 35 ani care vor să investească în agricultură;
  • Oferirea a cîte 1.000 de lei anual pe hectar dat în arendă de către persoanele de peste 65 ani;
  • Garantarea de către stat a creditelor bancare luate de gospodăriile ţărăneşti mai mici de 10 hectare;
  • Înfiinţarea a cel puţin 100 de ferme zootehnice de vaci, oi, porci şi capre.
Economie şi Finanţe
26octombrie PL despre economie şi finanţe // partide.mdîn Programul politic 2014 al Partidului Liberal
  • Excluderea monopolului în toate domeniile şi ramurile de activitate;
  • Diminuarea ponderii “economiei subterane”;
  • Completarea Legii cu privire la dezvoltarea regională cu stipulări privind măsuri de îmbunătăţire a atractivităţii investiţionale a regiunilor defavorizate;
  • Dezvoltarea fondurilor de investiţii, de pensii private şi companiilor de asigurări investiţionale, ca alternativă a băncilor comerciale;
  • Scutirea unei părţi din venit, de impozitul pe venit al persoanelor fizice, dacă venitul dat nu este consumat şi este investit în instrumente financiare şi investiţionale (acţiuni, obligaţiuni, alte hîrtii de valoare, depozite, fonduri de pensii);
  • Liberalizarea pieţei funciare şi stabilirea unui preţ normativ real al pămîntului;
  • Interconectarea asincronă cu sistemul energetic european (prin cel din România), pentru a procura energie electrică atît din Est, cît şi din Vest;
  • Asigurarea posibilităţii tehnice de furnizare a gazelor naturale în volumul necesar (prin reţelele existente), în regim de revers, atît din Ucraina, cît şi din România.
Economie şi Finanţe
12octombrie PLDM despre economie şi finanţe // alegeri.mdîn Programul PLDM pentru alegerile parlamentare 2014
  • Lichidarea monopolurilor;
  • Construirea centrelor de distribuţie a produselor agroalimentare moldoveneşti;
  • Triplarea asistenţei financiară din partea UE şi a altor parteneri pînă în 2020;
  • Îmbunătăţirea climatului de afaceri în Republica Moldova pentru atragerea investiţiilor directe.
Economie şi Finanţe
10octombrie PCRM despre economie şi finanţe // alegeri.mdîn Programul PCRM pentru alegerile parlamentare 2014
  • Creşterea veniturilor populaţiei de minimum trei ori mai repede decît creşterea preţurilor;
  • Restabilirea cotei zero a impozitului pe venitul reinvestit şi extinderea acestei măsuri pe o perioadă de 5 ani;
  • Restituirea în termen scurt a TVA în procesul realizării investiţiei în afara municipiului Chişinău;
  • Introducerea “cotei regionale a TVA” de 15%;
  • Introducerea “cotei sectoriale a TVA” de 15% pe un termen de 10 ani, pentru prestarea serviciilor de irigare şi de postrecoltare a producţiei agricole de către structuri nou-create în localităţile rurale şi centrele raionale;
  • Micşorarea de 2 ori a cotei impozitului funciar pe terenurile transmise pentru consolidare;
  • Reabilitarea programelor “40 de oraşe” şi “Satul moldovenesc”.
Economie şi Finanţe
28septembrie PSRM despre economie şi finanţe // alegeri.mdîn Programul PSRM pentru alegerile parlamentare 2014
  • Reducerea în jumătate a preţului plătit pentru gaze, lumină şi alte servicii comunale;
  • Introducerea unei scări de trei nivele progresive pentru impozitul pe venit;
  • Crearea, timp de 4 ani, a 112 noi întreprinderi de producere mari;
  • Moldova va deveni participantă la Banca Euroasiatică pentru Dezvoltare;
  • Introducerea cotei zero a impozitului pe profitul reinvestit;
  • Reducerea numărului de taxe pentru business de la 23 la 11;
  • Limitarea suprataxelor la produsele de primă necesitate şi medicamente la nivel de 7%-10%;
  • Crearea a 200 000 de noi locuri de muncă bine plătite;
  • Crearea şi dezvoltarea a cel puţin 500 de business-proiecte ale tinerilor antreprenori.
Economie şi Finanţe
15martie Irina Vlah despre lupta cu şomajul şi cu intenţiile oficialilor de la Chişinău // alegeri.mdîn cadrul unei adresări către alegătorii din Găgăuzia
Originalul

Principala problemă a Găgăuziei este şomajul. Cu ajutorul partenerilor ruşi vom deschide 11 întreprinderi în regiune. Şcolile, grădiniţele, spitalele vor fi reparate. Nici una dintre aceste instituţii nu va fi închisă, aşa cum ne impune s-o facem oficialii de la Chişinău.

Главная проблема Гагаузии — безработица. С помощью российских партнеров мы откроем 11 предприятий в регионе. Школы, детские сады, больницы будут отремонтированы. Ни одно из этих учреждений не будет закрыто, что навязывают нам чиновники с Кишинева.

#şomaj

Este vorba despre investitorii privaţi din Rusia, care probabil finanţează campania electorală a Irinei Vlah, inclusiv călătoriile numeroşilor emisari ruşi în Găgăuzia. Nu ar fi oare onest din partea Irinei Vlah şi a PSRM să facă lumină în această “investiţie” pre-electorală?

12martie Igor Dodon despre rezolvarea de către Irina Vlah a problemelor economice ale Găgăuziei cu suportului lui Serghei Narîşkin şi a Valentinei Matvienko // alegeri.mdîn cadrul întîlnirii cu alegătorii din localitatea Cişmichioi
Originalul

Nu demult ţăranii îşi vindeau strugurii contra unui preţ bun fiindcă exista piaţa de desfacere din Rusia. Acum preţul a căzut pînă la unul minim, fiindcă Europa nu cumpără vinul nostru. Refacerea acestui sector al economiei va putea fi realizată de Irina Vlah, care are asigurat suportul lui Serghei Narîşkin şi a Valentinei Matvienko.

Не так давно крестьяне продавали свой виноград за хорошую цену, потому что был рынок сбыта в России. Сейчас цена упала до минимума, потому что Европа наше вино не покупает. Восстановить этот сектор экономики сможет Ирина Влах, которая заручилась поддержкой Сергея Нарышкина и Валентины Матвиенко.

#Federaţia Rusă

Irina Vlah are asigurat şi suportul PSRM, de aceea, ar fi bine ca Serghei Narîşkin şi Valentina Matvienko să rezolve problemele Găgăuziei, însă responsabilitatea directă, la fel ca şi eventualul triumf, vor reveni pe seama PSRM.

11martie Irina Vlah despre prioritatea dezvoltării business-ului mic în Găgăuzia // alegeri.mdîn cadrul unei întîlniri cu alegătorii din Găgăuzia
Originalul

Este necesară crearea şi dezvoltarea producerii nealimentare şi a serviciilor pentru a diversifica economia Găgăuziei, pentru a face-o mai atractivă pentru tineri. O prioritate a echipei mele este suportul şi dezvoltarea business-ului mic. Găgăuzia are nevoie de propriul program de dezvoltarea a business-ului mic, care să ţină cont de specificul regional, de problemele acute ale angajării forţei de muncă, avînd în vedere posibilitatea dezvoltării meşteşugăritului a întreprinderilor de familie.

Нужно создавать и развивать непищевые промышленные производства и услуги, чтобы диверсифицировать структуру экономики Гагаузии, сделать ее более разнообразной, привлекательной для молодежи. Один из приоритетов моей команды — это поддержка и развитие малого бизнеса. Гагаузии нужна собственная программа развития малого бизнеса с учетом специфики региона, остроты проблемы трудоустройства населения, с учетом возможностей развития народных ремесел, семейных предприятий.

#Găgăuzia

În aceste domenii suportul PSRM ar putea fi unul real şi nu declarativ. Mai mult, PSRM trebuie făcut responsabil direct, deopotrivă cu Irina Vlah în eventualitatea alegerii acesteia, pentru atingerea scopurilor legate de dezvoltarea economică a Găgăuziei.

11martie Igor Dodon despre pregătirea raportului Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea situaţiei de la BEM, Banca Socială şi Unibank // realitatea.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Vom cere categoric ca acest document [raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea situaţiei de la BEM, Banca Socială şi Unibank] să fie făcut public. Considerăm că toată populaţia trebuie să cunoască toată situaţia. Dacă nu se întorc aceste 8 miliarde la BEM, atunci sunt convertite în datorie de stat către BNM şi se transformă în datorie externă şi internă. Cel puţin conducerea BNM trebuie demisă in corpore şi deschise dosare penale. Organele de anchetă n-au întreprins nicio acţiune, deşi SIS-ul a preîntâmpinat în repetate rânduri. Se vede că s-a lucrat în echipă pentru a scoate aceşti bani.

#piaţa financiar-bancară

Dacă SIS a ştiut şi a preîntâmpinat despre “jaful de la BEM”, atunci toţi cei avizaţi au fost, oarecum, complici. Deci, trebuie să ne aşteptăm că raportul Comisiei va fi secretizat.

10martie Mihai Ghimpu despre declinarea răspunderii politice a PL pentru activitatea guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu // Adevărulîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de Adevărul

Noi nu mai suntem la guvernare din 2013, iar BNM este o instituţie independentă, care nu se supune politic. Adevărul este că premierul Leancă a semnat acea dispoziţie secretă privind creditul de la BNM, iar Drăgăuţanu nu ia singur din capul lui hotărârile de la BNM, ci consiliul de administrare. Cât priveşte tranzacţiile ilicite, trebuia să intervină organele de drept. (…) Eu nu apăr pe nimeni şi, dacă se constată de comisie că, în cazul dat, Drăguţanu este vinovat, eu şi fracţiunea noastră vom vota pentru demiterea lui. Dar cred că responsabili de situaţie se fac acei care au fost la putere atunci: PLDM, PDM şi foştii “prieteni”ai mei (PLR). Apare întrebarea, de ce organele de drept nu au urmărit, unde se duc banii?

#Dorin Drăguţanu

Întrebarea la care urma să răspundă Mihai Ghimpu se referea la răspunderea politică a partidelor de pe urma numirii în funcţii de vîrf, în instituţiile de reglementare precum este BNM, a unor persoane fără a organiza concurs de testare a capacităţilor profesionale. Cea mai mare problemă a Republicii Moldova din ultimii cinci ani rămîne a fi partajarea pe criterii politice a funcţiilor de vîrf din organele de ocrotire a normelor de drept şi din cele de reglementare. PL l-a înaintat în 2009 pe Dorin Drăguţanu la funcţia de guvernator al BNM, iar ulterior s-a justificat că a pierdut orice influenţă şi respectiv orice responsabilitate asupra activităţii acestuia. Pe de altă parte, nu este exclus că alte cercuri politice influente au putut exercita control asupra activităţii BEM prin metode de corupere. Miezul problemei constă în identificarea unor mecanisme de selectare şi promovare a cadrelor în organele respective cu riscuri minime pentru influenţele politice.

10martie Mihai Ghimpu despre scopul percheziţiilor efectuate de CNA la persoanele implicate în scandalul de la BEM // Agoraîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de Agora

Eu sunt sigur că după percheziţia asta toţi cei care au semnat nici unul nu mai este în Republica Moldova. Toţi au fugit. Eu nu înţeleg un singur lucru. De ce odată ce ai făcut percheziţii nu ai reţinut pe nimeni? Până astăzi nimeni nu a fost reţinut.

#Banca de Economii

Este vorba despre faptul că la începutul lunii februarie, după ce s-a anunţat despre începerea investigaţiei de către compania Kroll au avut loc o serie de percheziţii la birourile din Ipteh şi la domiciliul omului de afaceri Ilan Shor. Potrivit şefului Direcţiei urmărire penală din cadrul CNA, percheziţiile au avut loc în baza unor informaţii privind acordarea creditelor neperformante de către Banca de Economii şi abuz de serviciu la Banca Socială. Ilan Shor a fost singura persoană adusă la CNA, însă a fost eliberată în scurt timp după o audiere de aproape o oră. La ieşire acesta a spus că “Am oferit toate informaţiile care mi-au fost solicitate. Voi colabora în continuare cu instituţiile statului pentru a oferi informaţia necesară. Pentru mine este importat ca cele două bănci să fie salvate”. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a dorit să sublinieze existenţa unui curent de opinie, care se reduce la faptul că cei vinovaţi de furturile de la BEM, Unibank şi Banca Socială au fost percheziţionaţi de CNA nu pentru a afla adevărul, ci pentru a fi instruiţi cum să se comporte, astfel încît ancheta companiei Kroll să nu aibă finalitate. Potrivit liderului PL, cei vinovaţi de furtul de la BEM nu mai sunt în ţară. Acesta se referă şi la cei care ar fi pus semnătura pe anumite documente care i-ar încrimina.

9martie Igor Dodon despre înşelătoria de la BEM, care ar fi fost imposibilă fără implicarea lui Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc // Adevărulîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de Adevărul

Este imposibil ca o înşelătorie de asemenea proporţii să fi fost posibilă fără implicarea conducerii de vîrf. Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc, care de mai mulţi ani se luptă pentru sferele de influenţă în economie, nu pot fi credibili cînd spun că nu au ştiut ce se întîmplă. Şi fostul premier Leancă a ştiut atunci cînd a semnat dispoziţia secretă privind împrumutul de la Banca Naţională pentru a acoperi deficitul de la Banca de Economii. (…) Atîta timp cît la conducerea ţării se află alianţa dintre PLDM, PDM şi PCRM, va fi imposibil de elucidat furtul de la BEM. Dar mai rămîne speranţa că astfel de crime nu au termen de prescripţie şi mai devreme sau mai tîrziu autorii acestui furt de proporţii vor trebui să răspundă.

#Banca de Economii

Declaraţia liderului PSRM, Igor Dodon, deplasează accentele anterioare în cazul “jafului” de la BEM. Deşi vorbeşte despre comiterea unor crime fără termen de prescripţie, totuşi lasă să se înţeleagă că investigaţia Comisiei parlamentare privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară nu va da vreun rezultat aşteptat de societate. Astfel, de la versiunea “jafului” se trece la versiunea “creditelor dubioase”, la o rată mizeră, urmată de scoaterea valutei din ţară pentru prăbuşirea valutei naţionale şi asigurarea unei oscilaţii semnificative a cursului acesteia cu scopul îmbogăţirii băncilor din contul comportamentului panicard al deponenţilor. Într-adevăr, băncile au avut un venit cumulativ de peste o jumătate de miliard de lei de pe urma oscilaţiei cursului valutar. Este de remarcat că liderul socialiştilor a devenit mai prudent în declaraţii după ameninţările colegilor săi din Comisia parlamentară privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară.

9martie Marcel Răducan despre pregătirea raportului Comisiei parlamentare privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară // Agoraîn cadrul unei declaraţii de presă

Audierea raportului comisiei s-ar putea face cu uşile închise. La dispoziţia noastră sunt puse documente cu caracter secret şi strict-secret. Toată lumea are necesitatea să afle însă s-a decis pe cazul dat. Trebuie să discutăm cu organele abilitate. (…) Sper să reuşim la timp să facem raportul şi deja vedem cînd Parlamentul decide să audieze raportul comisiei. (…) Este deschis dosar penal deschis pe dispariţia documentelor sau arderea acestora, nu ştim dacă intenţionată. Ministerul lucrează asupra acestui caz şi rugămintea noastră a fost să dea orice informaţie disponibilă care nu afectează secretul anchetei.

#piaţa financiar-bancară

Eventuala decizia a Parlamentul de a audia cu uşile închise raportul Comisie parlamentare privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară va favoriza cîţiva actori politici importanţi fiindcă o astfel de decizie ar confirma că aleşii poporului din APME şi PCRM au ceva de ascuns. În schimb, PSRM va avea de beneficiat, dat fiind faptul că aceştia pregătesc un raport de alternativă. Cu certitudine, la bază raportului de alternativă al socialiştilor vor sta informaţii oficiale, oferite de instituţiile abilitate. Însă PSRM va dispune de libertatea de a imprima lucrurilor o tentă criminală deliberată. Ex-premierul Iurie Leancă, de asemenea, va fi îndreptăţit să intervină public cu explicaţii pe marginea raportului secret, întrucît chiar el a anunţat opinia publică că îşi doreşte clarificarea lucrurilor legate de “jaful” de la BEM.

9martie Igor Dodon despre ameninţările la adresa sa din partea unor membri ai Comisiei parlamentare privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară // moldova.orgîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de moldova.org

Banii au fost scoşi prin patru firme. Informaţia a fost confirmată în cadrul comisiei de anchetă de cei de la Banca Naţională, dar şi cei de la CNA şi Procuratura Anticorupţie. Cele 13 miliarde au fost scoase şi convertite în valută şi au ajuns în zonele off-shore din Marea Britanie şi apoi cele din zona ţărilor Baltice. (…) Banca Naţională a acordat 10 miliarde de lei pentru a astupa această gaură şi ca să nu fie probleme la deponenţi. (…) Eu am solicitat să-mi fie oferite denumirile acestor firme, pe ce conturi au ajuns banii, dar membrii comisiei de anchetă Oleg Reidman şi Serghei Sîrbu le-au spus celor de la CNA şi Procuratură, care prezintă aceste date, să nu-mi fie oferite aceste informaţii. (…) Mi-au spus că o să-mi intenteze dosare penale, dacă vorbesc prea mult despre situaţia creată în sfera financiar-bancară. Răducan şi Sîrbu mi-au spus de dosare în caz de divulgare a informaţiei secrete.

#piaţa financiar-bancară

PSRM-ul lui Igor Dodon a anunţat publicul despre pregătirea unui raport de alternativă privind “furtul” a miliarde de lei din sistemul bancar şi distrugerea acestuia. Repetarea lucrurilor deja bine însuşite de către cetăţeni este utilă din considerente politice, dar este interesant să se cunoască:

  • cum ar fi procedat PSRM dacă ar fi pus în situaţia să aleagă între prăbuşirea sistemului bancar şi creditarea de către BNM a băncilor cu pricina în baza garanţiei Guvernului?
  • care sunt explicaţiile referitoare la refuzul de a face publice numele firmelor implicate în scandalul de la BEM? Dacă e vorba de secret comercial, atunci ar trebuie să se clarifice ce prevalează securitatea economică a statului şi apărarea intereselor economice ale cetăţenilor sau apărarea reputaţiei firmelor implicate în scheme obscure?
  • ameninţările lui Răducan şi Sîrbu la adresa lui Dodon sunt percepute de acesta ca un pericol sau ca o oportunitate pentru a dobîndi şi împărtăşi informaţii de interes public cu eventuala “capitalizare politică” ulterioară a actului de curaj?
9martie Igor Dodon despre implicarea conducerii PLDM şi PDM în schemele de la BEM // independent.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Acum se confirmă, că Banca Naţională, pe 28 noiembrie 2014, aprobă decizia secretă de a deschide linia de credit către aceste bănci, cu 0,1%. Adică se scot 13 miliarde de lei, iar în paralel, Banca Naţională acordă 10 miliarde de lei pentru a astupa gaura, să nu fie probleme la deponenţi, bani furaţi din buzunarul nostru. Şi toate aceste lucruri se fac sub garanţia statului, acordată de către Guvern, prin Leancă. (…) Mai departe, aceste trei bănci, în luna ianuarie, din speculaţii pe piaţa valutară obţin profituri de peste jumătate de miliard de lei. Din contul nostru, al fiecărui cetăţean, pentru că diferenţa de curs ei au provocat-o atunci. (…) Aşa fărădelege nimeni nu şi-a permis. Conducerea BNM nu putea să nu vadă că 13 miliarde au mers în off-shore, iar după să acorzi 10 miliarde de lei, pentru a acoperi gaura. Acestea sunt nişte crime împotriva poporului.

#Banca de Economii

La 9 martie 2015, portalul deschide.md a publicat o notă în care se afirmă că în baza unei Hotărîri de Guvern STRICT SECRETE, Banca Naţională a acordat Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank credite de urgenţă în valoare de 9 miliarde 434 de milioane 500 de mii de Lei. Banii au fost viraţi din Fondul de Rezervă al Statului şi au fost injectaţi în cele trei instituţii bancare cu “scopul asigurării stabilităţii sistemului financiar, în situaţie de pericol de apariţie a crizei financiare sistemice”. Astfel, pentru BEM suma liniei de credit a constituit 5,273 miliarde de lei, deschisă la 28 noiembrie 2014, iar la 27 februarie 2015 suma a fost valorificată integral. Pentru Banca Socială, suma liniei de credit a constituit 2,807 miliarde de lei şi a fost deschisă la 1 decembrie 2014. Pentru Unibank, suma liniei de credit a constituit 1,353 miliarde de lei, iar la 27 februarie 2015 a fost valorificată în sumă de 695 milioane de lei. Creditele de urgenţă au fost acordate sub Garanţie de stat, cu o rată a dobînzii de 0,1 la sută anual, cu termenul de scadenţă — 27 martie 2015. Decizia privind acordarea creditelor de urgenţă a fost adoptată de Consiliul de administraţie al BNM în baza procesului verbal din 7 noiembrie 2014 al şedinţei Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară şi luînd în consideraţie Hotărîrea de Guvern nr. 938–11ss semnată pe 13 noiembrie 2014. Potrivit Regulamentului cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice, informaţiile care poartă menţiunea “SS” — sunt informaţii care au gradul de secretizare “Strict secret” (cel mai înalt grad de secretizare).

6martie Iurie Leancă despre insinuările că ar fi implicat în scandalul de la BEM şi eforturile pentru a elucida situaţia // Timpulîn cadrul unui interviu pentru Ziarul Timpul

În ceea ce priveşte insinuările pe implicarea mea pe BEM, poziţia mea este extrem de clară: voi face tot ce îmi stă în puteri pentru a se aduce maxima claritate pe ce s-a întîmplat în sistemul bancar, cine a stat în spatele acestui jaf şi cum pot fi recuperaţi banii furai. (…) Tema BEM va trebui dezbătută mai amplu şi în spaţiul public, iar eu sunt gata să particip. Senzaţia mea este că se întîrzie prea tare anchetarea a ceea ce s-a întîmplat acolo şi cred că există un scop pentru care se face asta, iar acest lucru ar trebui lămurit urgent în opinia publică.

#Banca de Economii

Este foarte important că ex-premierul consideră că BEM a fost jefuită. De asemenea, este important că ex-premierul consideră că cineva ar urmări scopul de a tergiversa anchetarea jafului şi a muşamaliza cazul. De investigare se ocupă Comisia parlamentară privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară din Republica Moldova, constituită în mare parte din partidele coaliţiei camuflate PLDM-PDM-PCRM. Întrebarea este dacă ex-premierul Leancă va rezista unei confruntări directe cu liderii politici care hotărăsc totul în Republica Moldova prin intermediul Reuniunii Liderilor Alianţei Politice pentru o Moldovă Europeană, care au la îndemînă întreaga maşinărie de stat. Este o încercarea şi o oportunitatea pentru Iurie Leancă să încerce să smulgă flamura integrării europene din mîinile celor care au făcut din aceasta un paravan pentru afaceri profitabile.

6martie Vlad Filat despre contribuţia sa la stabilizarea sistemului bancar din RM // independent.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Am spus că voi contribui prin tot ce cunosc ca situaţia din sistemul bancar să fie stabilizată. Am considerat firesc să particip pentru a se afla adevărul. (…) Eu am exercitat mandatul de premier pe parcursul a 3 ani şi 7 luni. Am avut consultări cu experţi, oameni care au pricepere, dar deciziile pe care le-am luat s-au bazat pe responsabilitatea pe care trebuie s-o aibă un premier. Eu n-am întîlnit în lume premieri simpli, care să fie sfătuiţi sau să li se spună ce să facă, eu am întîlnit prim-miniştri responsabili. Am discutat şi despre situaţia din domeniul bancar, dar pornind de la responsabilitate, nu de la neputinţă şi nepricepere. (…) A fost o idee corectă, de a capitaliza banca, de a atrage investitori, dar implementarea a fost una proastă.

#piaţa financiar-bancară

Discrepanţa dintre ideea bună de a capitaliza BEM şi de a atrage investitori şi realitatea dură — scoaterea din BEM a miliarde de lei şi compensarea acestei acţiuni cu injectarea banilor din rezerva statului, nu vorbeşte de implementare proastă, ci de una deliberată. Deci, acţiunea criminală este pe faţă, problema este cum aflăm numele beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai acţiunilor. În privinţa remarcii lui Vlad Filat precum că n-a întîlnit în lume “premieri simpli” se poate spune că e o săgeată otrăvită, trasă în direcţia lui Iurie Leancă, care nu a fost foarte inspirat atunci cînd a declarat că nu a ştiut cum să reacţioneze calificat în procesul de cedare a pachetului majoritar al BEM. Problema este că Iurie Leancă ar putea să-i explice ex-membrului de partid Vlad Filat ce înseamnă să fii în Republica Moldova un simplu prim-ministru. Asta ar putea să însemne că ai fost un prim-ministru care nu a fost demis din funcţie pentru presupuneri de implicare în acte de corupţie. Sau ar putea înseamnă că ai fost un prim-ministru căruia Curtea Constituţională nu-i interzice să mai ocupe această funcţie şi pe viitor. Căci doar inversul i se poate întîmpla unui ex-prim-ministru care nu este simplu deloc.

6martie Iurie Leancă despre dezvăluirile ex-preşedintelui comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, privind continuarea furturilor la BEM // Timpulîn cadrul unui interviu pentru Ziarul Timpul

Cînd e vorba de BEM văd că orice devine posibil pe direcţia asta. Ar fi însă incredibil ca aceste furturi să se facă în momentul în care BNM exercită administrarea specială la cele trei bănci. Domnul Ioniţă trebuie să trimită organelor de anchetă probele pe care le are şi sper ca ele să fie verificate la modul cît mai serios. Şi mai sper că solicitarea mea ca la BEM să fie o anchetă internaţională, echidistantă, nu va fi ignorată. Eu cînd am cerut asta nu m-am referit doar la auditul financiar care se desfăşoară deja, ci şi la prezenţa unor investigatori străini specializaţi în depistarea fraudelor bancare.‎ Şi voi insista în următoarea perioadă ca acest lucru să se întîmple.

#Banca de Economii

Este important că ex-premierul Iurie Leancă admite că la BEM se putea întîmpla orice. Aşa de mari erau interesele celor implicaţi în afacerile de acolo. În privinţa declaraţiilor lui Veaceslav Ioniţă este important de remarcat că acesta nu se teme să le facă, deşi încă în luna octombrie a anului 2014 liderul PLDM, Vlad Filat, anunţase că-l acţionează în judecată pentru calomnierea bunului său nume. De aici poate fi trasă concluzia că Vlad Filat nu l-a acţionat în judecată pe Ioniţă, aşa cum promisese, sau că Ioniţă nu se teme să apară în faţa instanţiei şi îşi doreşte un proces deschis, pe care să-l folosească ca o tribună împotriva fostului şef de partid.

3martie Marcel Răducan despre activitatea nesatisfăcătoare a comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară // Timpulîn cadrul şedinţei comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară

Comisia s-a sesizat în urma unor declaraţii făcute de domnul Leancă, în cadrul unei emisiuni televizate… Nu pot să zic că sunt mulţumit de mersul muncii în comisie, dar luînd în calcul volumul mare de informaţii pe care l-am solicitat, durează pînă la realizarea raportului. Dacă nu ne vom încadra vom cere Parlamentului să ne prelungească acest termen. Comisia s-a întrunit şi a discutat răspunsurile venite de la BNM şi am mai discutat răspunsurile venite de la Procuratura Generală. Pentru şedinţa viitoare vom discuta răspunsurile SIS şi Procuratura Anticorupţie, ca să putem pregăti raportul final. Nu am putut să îl invităm pe guvernator, pentru că noi trebuia să avem mai întîi răspunsurile BNM.

#piaţa financiar-bancară

Este de mare interes publicarea documentelor parvenite în adresa comisie de anchetă de la Procuratura Generală, SIS, BNM şi alte instituţii. Însă puţini sun cei care cred că investigaţia se face pentru identificarea şi pedepsirea vinovaţilor şi nu pentru muşamalizarea faptelor criminale. Această stare de fapt este rezultatul direct al partajării pe criterii politice a funcţiilor de vîrf din sistemul de ocrotire a normelor de drept şi de reglementare a activităţii financiar bancare. Maximul la ce se poate aştepta opinia publică este identificarea unor ţapi ispăşitori într-un proces de reglare a conturilor între foştii parteneri de guvernare.

3martie Igor Dodon despre activitatea nesatisfăcătoare a comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară // Timpulîn cadrul şedinţei comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară

Azi am insistat să vină Drăguţanu la audieri. Se face tot posibilul pentru a finaliza activitatea acestei comisii şi la final să se spună că iată: Nu am depistat nimic. Se confirmă că au fost hotărîri secrete, că au fost alocate milioane din bugetul statului şi au fost transferate pe conturi secrete, pe conturi off-shore şi s-a pierdut urma acestora. Nu se doreşte să se afle mai multe detalii.

#piaţa financiar-bancară

Domnul Igor Dodon are dreptate. Dar el are, probabil, şi parte sa de responsabilitate, fiind identificat de către ex-minstrul finanţelor, Veaceslav Negruţă, că în perioada în care acesta a fost ministru al economiei, acesta fost coleg cu Oleg Reidman, ex-consilier al lui Vladimir Voronin, în procesul de implementare a conceptului de convertire a Republicii Moldova în “loc regional de atracţie” pentru anumite fluxuri financiare.

2martie Valeriu Munteanu despre necesitatea audierii de către comisia de anchetă a lui Vlad Filat şi Iurie Leancă // independent.mdîn cadrul unei adresări către comisia de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară

Vineri, 27 februarie, în cadrul emisiunii “În profunzime”, de la postul privat de televiziune ProTV, deputatul Iurie Leancă, fost prim-ministru al Republicii Moldova a făcut următoare declaraţie:

“Am discutat acest subiect detaliat cu Vlad Filat [cedarea pachetului majoritar al BEM]…”

Prin prisma mandatului comisiei de anchetă, natura şi conţinutul acestora declaraţii au o relevanţă deosebită, iar clarificarea unor aspecte de conţinut, ar putea contribui la stabilirea comanditarilor “jafului” de la Banca de Economii şi ar conduce în mod implicit la elucidarea circumstanţelor care au stat la baza declanşării crizei financiare şi valutare din republica Moldova. În aceste condiţii, solicit să examinaţi posibilitatea şi necesitatea audierii în cadrul comisiei de anchetă a deputaţilor Iurie Leancă şi Vlad Filat în legătură cu declaraţiile şi respectiv şi/sau acţiunile sau inacţiunile acestora cu transmiterea ulterioară a rezultatelor audierilor Procuraturii Generale a Republicii Moldova.

#piaţa financiar-bancară

Cu certitudine, trebuie audiaţi Iurie Leancă şi Vlad Filat. Însă şi PL trebuie să dea un răspuns opiniei publice în privinţa înaintării nepotului liderului formaţiunii, Dorin Drăguţanu, în funcţia de guvernator al BNM. Vorba e că guvernatorul BNM avea toate împuternicirile să stopeze decapitalizarea celor trei bănci; să stopeze convertirea celor cîteva miliarde de lei în valută, precum şi să nu admită scoaterea acestor resurse convertite în afara ţării. Aşadar, PL ar trebui să răspundă dacă a promovat în funcţia de guvernator un incompetent sau un complice al “jafului”.

28februarie Irina Vlah despre efortul soldat cu permisiunea exportului merelor în Rusia pentru 4 întreprinderi din Găgăuzia // alegeri.mdîn cadrul unei adresări către alegătorii din Găgăuzia
Originalul

Economia noastră depinde de piaţa de desfacerea a Federaţiei Ruse. Va exista export — vor veni banii în buget. Noi deja soluţionăm această problemă, săptămîna trecută 4 întreprinderi din Găgăuzia au primit acceptul pentru exportul merelor în Rusia. Programul nostru prevede deschiderea în regiune a 11 întreprinderi cu capital rusesc. Astfel, vom avea posibilitatea să transformăm Găgăuzia într-o regiune dezvoltată.

Наша экономика во многом зависит от рынков Российской Федерации. Будет экспорт — будут деньги в бюджете. Мы эту проблему уже решаем, на прошлой неделе 4 предприятия из Гагаузии получили разрешение на ввоз яблок в Россию. Наша программа предусматривает открытие в регионе 11 предприятий с российским капиталом. У нас есть возможность превратить Гагаузию в развивающийся край.

#Federaţia Rusă

În mod cert, piaţa rusească este foarte importantă în general pentru Republica Moldova şi pentru Găgăuzia. Nimeni nu a intenţionat să renunţe la piaţa Rusiei. Dimpotrivă, Rusia a impus un embargou pentru produsele moldoveneşti, inclusiv cele găgăuze. Motivul fiind unul pur politic, de exercitare a presiunii asupra Republicii Moldova, pentru a o face să renunţe la asocierea cu UE. Presiuni similare s-au exercitat şi asupra Ucrainei şi Georgiei. Şi acest lucru a fost recunoscut public de către prim-vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin. Şi aici este momentul invocării dublelor standarde de către Federaţia Rusă care, pe de o parte, insistă că este promotorul doctrinei “democraţiei suverane” ce nu admite ingerinţe din exterior la adoptarea deciziilor, iar pe de altă parte, exercită presiuni asupra “partenerilor strategici” din cadrul CSI pentru ca aceştia să procedeze aşa cum îi convine Rusiei şi nu potrivit propriei voinţe a guvernelor suverane.

27februarie Iurie Leancă despre sugestiile lui Vlad Filat de a ceda pachetul majoritar al statului de la BEM // infoprut.roîn cadrul emisiunii “În profunzime” de la Pro TV, citat de infoprut.ro

Analiza lui [Vlad Filat] a fost că e nevoie de mers pe calea cedării acţiunilor statului, era nevoie de o capitalizare urgentă, deşi ulterior am constatat că breşa era mult mai mare, de cîteva miliarde de lei. Recomandarea lui a fost diminuarea pachetului statului, ceea ce ar fi atras o altă bancă care să preia BEM şi să se schimbe managementul. (…) Eu, venind în funcţie fără cunoştinţe vaste, nu m-am opus… Dacă m-aş fi opus şi lucrurile mergeau oricum rău, trebuia să-mi asum responsabilitatea. S-a întîmplat un jaf de proporţii, trebuie să tragem concluzie din asta, fenomenul se poate extinde. Nu voi face niciun fel de acuzaţii pe acest dosar complicat. Să ne spună experţii străini cine şi cît a furat.

#Banca de Economii

În mod normal, trebuiau consultaţi experţii în domeniu şi nu liderul propriului partid, care oricînd va afirma că nu ocupa nicio funcţie oficială în momentul “jafului”.

27februarie Iurie Leancă despre investigarea sustragerii fondurilor din sistemul bancar, care a provocat criza financiară din RM // bani.mdîn cadrul emisiunii “În profunzime” de la Pro TV, citat de bani.md

Sunt cel mai interesat să se facă lumină în aceste dosare şi pe acest motiv am insistat să vină aceşti experţi din străinătate să facă anchete [compania Kroll]. Din păcate nu am sesizat un entuziasm prea mare din partea instituţiilor noastre. Sper că compania străină va pune presiune şi entuziasm pe instituţiile noastre. (…) Din păcate noi nu avem experţi de calitate, care să facă analiza sistemului bancar. Dar nu ai cum să ascunzi o asemenea situaţie, pentru că sunt tranzacţii transnaţionale, din cîte am înţeles. Investigaţia din afară ne poate ajuta, dar instituţiile din ţară trebuie să fie cele care să manifeste entuziasm. Iar cel mai important este că această companie are cea mai mare rată de recuperare a banilor.

#piaţa financiar-bancară

Păcat că s-a ajuns la situaţi cînd un ex-prim-ministru poate conta doar pe propriul cuvînt de onoare şi pe calitatea investigatorilor străini. Pînă se va face lumină prin intermediul companiei Kroll, opinia publică se inspiră din analiza fulger a expertului economic George Scarlat.

26februarie Iurie Leancă despre miza coaliţiei PLDM şi PDM cu PCRM — îngroparea adevărului despre jaful de la BEM // partide.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Miza finală nu a fost doar ca eu, care bănuiesc că eram incomod pentru cineva, să nu rămîn premier. Miza finală a fost o alianţă de interese cu PCRM — un partener comod pentru cei care nu doresc o veritabilă reformare a justiţiei şi o luptă eficientă cu corupţia; cei care vor să îngroape adevărul despre jaful de la BEM, să controleze politic instituţiile statului, iar Republica Moldova să evolueze în direcţia ce serveşte intereselor pe care le au ei, nu cetăţenii.

#Banca de Economii

Dacă politica este business, iar în Republica Moldova anume aşa şi este, atunci ipoteza dlui Leancă privind interesul “îngropării adevărului despre jaful de la BEM” este justificată.

26februarie Iurie Leancă despre necesitatea identificării beneficiarilor jafului de la BEM // partide.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Ştiu că se aşteaptă multe răspunsuri şi dezvăluiri de la mine, scopul meu însă nu este să spăl rufele în public. În acelaşi timp, înţeleg nevoia societăţii de a fi clarificate anumite lucruri, inclusiv situaţia de la BEM şi de la Aeroport. Ştiu că sunt obligat să fac anumite clarificări pentru a putea merge înainte şi vă asigur că le voi face la momentul potrivit, atunci cînd va exista o dezbatere veritabilă pe tema aceasta şi nu una cu acţiuni mimate.

Aştept cu nerăbdare finalizarea anchetelor pe care le-am solicitat chiar eu, pentru ca societatea să vadă cine a fost beneficiarul furtului de la BEM şi să facă presiune pentru recuperarea prejudiciului şi atragerea la răspundere a vinovaţilor. Iar această anchetă nu trebuie să vizeze doar perioada recentă, ci întreaga perioadă de cînd a început jaful de la BEM. Fără a clarifica acest subiect extrem de grav şi de sensibil, Moldova nu are nici o şansa să meargă înainte, să fie credibilă în relaţia cu partenerii externi.

#Banca de Economii

Identificarea beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai jafului de la BEM este chezăşia succesului noului proiect politic al lui Iurie Leancă. Doar clarificarea acestor lucruri poate fundamenta serios necesitatea unui proiect politic nou. Tocmai din aceste considerente pot exista temeri întemeiate că lucrurile vor fi muşamalizate, iar în locul identificării adevăraţilor vinovaţi vor fi desemnaţi ţapii ispăşitori.

26februarie Vlad Filat despre interesul PLDM de a menţine parcursul european al Republicii Moldova şi elucidarea situaţiei de la BEM şi Aeroport // partide.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

PLDM nu va accepta nicio abatere de la parcursul european, de la implementarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb. Astăzi, pentru a oferi un viitor european, trebuie să luptăm cu corupţia, să asigurăm o creştere economică şi ieşirea din stagnare, să asigurăm stabilitate în sistemul financiar-bancar. Suntem interesaţi de elucidarea şi investigarea imparţială a situaţiei de la BEM şi Aeroport.

#Banca de Economii

Corupţia este generată în principal anume de partidele aflate la guvernare, care au transformat politică în business. De aceea, afirmaţiile despre intenţia luptei PLDM cu corupţia trebuie imediat testate printr-un sondaj de opinie. Ar fi de un interes public major să se afle cîţi cetăţeni cred că liderii PLDM şi PDM vor să combată corupţia. Deşi nu este exclus că ei sincer îşi doresc să combată corupţia altora, pentru a nu le atinge propriile interese. Despre elucidarea situaţiei de la BEM şi Aeroport s-ar putea vorbi doar identificînd beneficiarii direcţi şi indirecţi ai acestor tranzacţii.

26februarie Vlad Filat despre responsabilitatea lui Iurie Leancă pentru tranzacţiile de la BEM şi Aeroport // Ziarul de Gardăîn cadrul unei declaraţii de presă

Cînd a avut loc tranzacţia Banca de Economii şi Aeroport premier era domnul Leancă.

#Iurie Leancă

Este important să se cunoască responsabilii pentru cedarea pachetului majoritar al BEM şi concesiunea Aeroportului, dar şi mai interesant este să se cunoască beneficiarii direcţi şi indirecţi ai acestor decizii.

19februarie Iurie Leancă despre investigarea sustragerii fondurilor din sistemul bancar, care a provocat criza financiară din RM // moldova.orgîn cadrul emisiunii “Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, citat de moldova.org

Am fost doar un prim-ministru. (…) Nu are cum să fie bine în sensul că nimeni nu va fi pedepsit, gaura este prea mare. (…) Acest mandat [al companiei internaţionale de investigaţii Kroll pentru a da de urma fondurilor sustrase şi pentru a recupera măcar parţial ce s-a pierdut] a fost elaborat cu concursul partenerilor noştri internaţionali pentru că mi-am pus obiectivul să nu mai fie nicio şansă să se facă mişmaşuri. (…) Compania Kroll ne poate ajuta, responsabilitatea cea mai mare le revine instituţiilor naţionale.

#piaţa financiar-bancară

Invitaţia companiei Kroll de către Iurie Leancă pentru a investiga delapidările de proporţii din sistemul bancar al Republicii Moldova este un act de mea culpa. Toţi înţeleg că premierul “pompier” a fost expus celor mai mari riscuri de către “băieţii deştepţi”, care nu ocupau nici o funcţie oficială, după ce cu cîteva luni mai înainte îşi dăduse demisie sau fusese demişi. În astfel de situaţii este imperios necesar să se afle cine au fost beneficiarii direcţi şi cu cine aceştia au menţinut relaţii avantajoase. Există temeri întemeiate că dacă compania Kroll va fi aproape de a da un răspuns în privinţa beneficiarilor, atunci tocmai instituţiile naţionale cărora le revine responsabilitatea vor face totul că aceşti beneficiari să nu fie identificaţi. Îşi imaginează cineva că instituţiile de drept şi cele de reglementare au fost politizate în zadar?

18februarie Igor Dodon despre necesitatea dezbaterii în Parlament a situaţiei de criză de pe piaţa financiar-bancară // Radio Chişinăuîn cadrul şedinţei plenare a Parlamentului

Propunem includerea pe ordinea de zi a chestiunii cu privire la situaţia de pe piaţa financiar-bancară şi măsurile întreprinse în cazul băncilor comerciale BEM, Banca Socială şi Unibank. (…) Susţin ideea de demitere a lui Dorin Drăguţanu. Sunt de părere că criza e mai importantă decît Guvernul sau Gaburici.

#piaţa financiar-bancară

Criza bancară, financiară şi valutară provocată de guvernanţii moldoveni a oferit prilejuri inedite opoziţiei socialiste pentru a se manifesta. Acesta din urmă nici nu a avut răbdare să fie învestit guvernul minoritar al lui Gaburici, un alt prilej de manifestare în regim non-stop pentru opoziţie, că a şi încercat să ia taurul de coarne. Calculul politic al socialiştilor este corect. Guvernanţii moldoveni au dat dovadă de un cinism inedit, sărăcind în masă, prin manipulări bancar-financiare, o populaţie şi aşa extrem de săracă. Evident, crimele financiare de mari proporţii trebuie investigate, numai că sunt foarte puţine şanse ca vinovaţii să fie identificaţi şi pedepsiţi. În aceste circumstanţe nu e păcat să se încerce stoarcerea profitului politic pentru opoziţie.

18februarie Oleg Reidman despre necesitatea demiterii guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu // Radio Chişinăuîn cadrul şedinţei plenare a Parlamentului

Solicităm demisia lui Dorin Drăguţanu şi numirea în calitate de Guvernator al BNM a lui Leonid Talmaci.

#Dorin Drăguţanu

Arhitecţii off-shore-izării sistemului bancar din Republica Moldova iau prăjina înainte. Oricum, Dorin Drăguţanu este protejatul PL, partid care a fost înlăturat de la guvernare de dragul coaliţiei minoritare a PLDM-PDM, susţinută de PCRM. De aceea, se cere transformarea lui Drăguţanu în ţap ispăşitor pentru păcatele “arhitecţilor” off-shore-izării sistemului bancar şi a beneficiarilor de pe urma activităţii în regimul respectiv. Potrivit ex-ministrului finanţelor, Veaceslav Negruţă, Oleg Reidman este arhitectul off-shor-izării sistemului bancar din RM.

La 15 octombrie 2014, revista britanică “The Independent” a publicat o vastă investigaţie despre cum sistemul bancar “reformat” a contribuit la spălarea a $20 miliarde.

18februarie Mihai Ghimpu despre necesitatea demiterii guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu // Radio Chişinăuîn cadrul şedinţei plenare a Parlamentului

Situaţia în Republica Moldova e una deplorabilă. Nu mai vin remitenţe. Au scăzut exporturile. Avem embargouri. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, trebuie să vină în Parlament să ne spună că această criză este mîna Moscovei.

#Dorin Drăguţanu

Evident că e “mîna Moscovei”, cum altfel? Numai că o ţară întreagă îşi cunoaşte eroii politizării instituţiilor de ocrotire a normelor de drept, a celor de control şi de reglementare în diverse sfere de activitate. Cel mai fervent promotor al “teorii pîrghiilor” prin partajarea politică a tuturor funcţiilor importante în stat a fost chiar liderul PL, Mihai Ghimpu, care a fost, probabil, ghidat de “mîna Moscovei”, atunci cînd l-a promovat la funcţia de guvernator al BNM pe propriul nepot, Dorin Drăguţanu. Acum, PL nu are cum să evite răspunderea politică pentru cadrele promovate.

16februarie Vlad Filat despre impactul negativ al lipsei unei guvernări stabile asupra pieţii valutare // Unimediaîn cadrul unei declaraţii de presă

Viteza de învestire a Guvernului este la fel de importantă ca şi conţinutul programului. Imediat trebuie să rezolvăm problemele stringente. Ceea ce se întîmplă pe piaţa valutară este şi rezultat al lipsei de putere în stat. Sunt necesare acţiuni imediate a tuturor instituţiilor statului. Ceea ce urmează să se întîmple imediat după învestirea Guvernului va aduce nu doar stabilitate, ci şi rezultate concrete în acest domeniu. (…) Vom decide împreună cu grupurile parlamentare, dar şedinţa nu poate fi organizată mai tîrziu decît joi. Din punctul nostru de vedere, joi este ziua limită.

#valuta

Sigur, situaţia de pe piaţa valutară este una dezastruoasă, dar ea nu este o consecinţă directă a lipsei unui guvern învestit după alegerile din 30 noiembrie 2014. Mai degrabă invers, tergiversarea în secret a constituirii coaliţiei de guvernare şi a învestirii guvernului este o consecinţă a dezastrului din domeniul bancar. Ce ar putea face un guvern condus de o persoană fără pregătire în domeniul financiar într-o situaţie creată de-a lungul anilor, referitoare la decapitalizare băncilor, scoaterii valutei în proporţii imense din ţară? Ce ar putea întreprinde spectaculos noul Guvern pentru creşterea exporturilor şi a remitenţilor, principalele surse care pot suplini cumva scoaterea masivă prin căi oculte a valutei din ţară? Mai degrabă calculul a fost ca învestirea noului guvern controlabil să aibă loc după consumarea valului al nouălea al crizei financiare, pentru a pune vina pe criza politică generată de “iresponsabilitatea PL”.

15ianuarie Igor Dodon despre dificultăţile pe care le va întîmpina viitoarea coaliţie de guvernare în raport cu UE şi SUA ca urmarea a distrugerii sistemului bancar // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Situaţia este foarte dificilă în ceea ce ţine de bugetul pentru anul curent, sunt necesare circa 15 miliarde de lei pentru a acoperi găurile (…) Eu am discutat zilele acestea cu Ambasadorul SUA, iar anterior — cu Ambasadorul UE — ei înţeleg foarte bine acest lucru. Şi din cîte am înţeles eu, ei nu vor da aşa de simplu aceşti bani. Ei cer reforme, clare, necesare, undeva dure, cu costuri politice. Iar cei care negociază şi pretind că vor fi o guvernare au de ales: sau să creeze o guvernare mai mult sau mai puţin transparentă, care va face reforme profesioniste, dar în cazul acesta ei trebuie să fure mai puţin, iar ei nu sunt obişnuiţi să fure mai puţin, sau Europa şi America nu le vor da bani.

#bugetul de stat
19decembrie Artur Reşetnicov despre criza post-electorală în care s-a pomenit Moldova // IPNin cadrul emisiunii “Пятница с Анатолием Голя” de la RTR Moldova, citat de IPN
Originalul

Parlamentul nu mai funcţionează de jumătate de an. Ţara intră în noul an fără buget. De fapt, nu e doar o criză politică, ci şi una social-economică.

Парламент не работает полгода. Страна вступает в новый год без бюджета. На самом деле, у нас не только политический кризис, но и социально-экономический кризис.

#bugetul de stat

Întîrzierea adoptării bugetului de stat nu este o noutate pentru Moldova, bugetul fiind adoptat în mulţi ani cu întîrziere. Într-adevăr, bugetul trebuia adoptat de Parlament pînă la data de 5 decembrie (conform Legii 847/ 1996 privind sistemul bugetar si procesul bugetar), dar întîrzierea adoptării nu înseamnă neapărat criză. În cazul în care legea bugetară anuală nu este adoptată şi publicată pînă la 31 decembrie, finanţarea cheltuielilor pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de a douăsprezecea parte din suma cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar precedent. În această situaţie nu putem vorbi despre riscul unei crize social-economice la începutul anului 2015.

25noiembrie Igor Dodon despre acuzaţiile lansate de Vladimir Voronin privind semnarea de către Zinaida Greceanîi şi Igor Dodon a unui acord defectuos cu Gazprom // deschide.mdîn cadrul unei declaraţii pentru deschide.md

Probabil dnul Voronin e deja în vîrstă, nu am semnat eu contractul cu Gazprom, acesta a fost semnat de Moldovagaz în 2005 şi nu în 2008, a fost semnat pentru o perioadă de 5 ani, din 2006–2011, dacă nu mă înşel. Nu am fost la Moscova cu Greceanîi, pentru că eu nu aveam treabă cu asta. Eu eram pe atunci viceministru al Economiei, iar ministru al Economiei era Valeriu Lazăr. Ştiu despre preţul mare la gaze, dar am auzit că se vorbea că la mijloc ar fi nişte scheme ilegale ale lui Oleg Voronin şi Vlad Plahotniuc. Aşa se vorbea, eu am auzit, nu pot spune nimic. Eu chiar vreau să fie convocată o comisie parlamentară şi să fie discutată această temă.

#Gazprom
24noiembrie Vladimir Voronin despre semnarea de către Zinaida Greceanîi şi Igor Dodon a unui acord defectuos cu Gazprom în 2008 // noi.mdîn cadrul emisiunii “Fabrika” de la Publika TV, citat de noi.md

Nu ştiu de ce s-a pus în discuţie un acord nou [cu Gazprom]. După ce s-a întors Greceanîi de la Moscova, ea a cerut să meargă şi Dodon, apoi am avut un nou acord în care era un preţ mult mai mare. Întreb: de ce? şi mi se spune că există o schemă după care peste doi ani preţul va fi redus, ceea ce eu nu am crezut. (…) După alegeri o comisie trebuie să se clarifice cu acest acord. Poate de aceea Dodon vrea atît de mult să devină deputat, ca să nu fie întrebat.

#Gazprom
17noiembrie Andrian Candu despre promisiunea de a crea 4 mii de locuri de muncă noi în raionul Străşeni // alegeri.mdîn cadrul întîlnirii cu locuitorii din s. Pănăşeşti, raionul Străşeni
  

Cel puţin 4 mii de locuri de muncă vor fi create în următoarele luni în raionul Străşeni, ca urmare a venirii unui investitor nou în Subzona Economică Liberă de la Străşeni.

#locuri de muncă
14noiembrie Vlad Plahotniuc despre Republica Moldova, atractivă pentru investitorii străini // alegeri.mdîn cadrul unui editorial semnat de V.Plahotniuc publicat în Europolitics
Originalul

Obiectivul meu personal este ca, aşa cum Slovacia era numită de Steve Forbes paradisul investitorilor, sau Tigrul Tatrei, tot aşa Forbes să numească Moldova tigrul economic din vecinătatea UE.

My personal objective is for Moldova to become the “economic tiger” in the EU’s neighborhood, just like Slovakia has been referred to as the “Tatra tiger”.

#Uniunea Europeană
12noiembrie Marian Lupu despre micşorarea tarifului la gazele naturale // publika.mdîn cadrul întîlnirii cu angajaţii Centralei Electrice cu Termoficare nr.2 din Chişinău
  

Este posibilă revizuirea tarifului pentru consumatorii finali din data de 1 ianuarie 2015. Acest lucru va fi făcut cu acordul ANRE. Acest lucru este posibil şi în condiţiile de relaţii complicate, dacă eşti un profesionist bun şi ai capacitatea să porţi negocieri.

#gaze naturale
11noiembrie Igor Dodon despre faptul că livrarea gazelor naturale la un preţ redus pentru anul 2015 nu este un merit al actualei guvernări // Facebookîn cadrul unei postări pe Facebook

Ieri guvernarea eurounionistă s-a grăbit să anunţe despre un “nou” succes — semnarea contractului cu Concernul Rus Gazprom de livrare a gazelor naturale la un preţ mai redus pentru anul 2015.

Consider necesar să explic — nu există nici un merit al actualei guvernări în scăderea preţului la importul gazului, şi anume:

  1. La moment este în vigoare şi urmează a fi prelungit contractul de livrare a gazelor către Republica Moldova semnat şi negociat în anul 2006 de către dna Greceanîi Zinaida, atunci prim-ministru al RM. Candu&Co nu au avut capacitatea de a modifica nici un abzaţ din acest contract doar prelugindu-l pe parcursul ultimilor ani.
  2. În acest contract este indicat că preţul de livrare a gazului se calculează în baza unei formule speciale, factor decisiv fiind preţul petrolului. Pe parcursul ultimelor 3–4 luni preţul petrolului şi derivativelor sale a scăzut cu peste 30% ceea ce a servit drept bază pentru recalcularea preţului de livrare a gazelor naturale. Astfel cînd Candu&Co declară că este meritul guvernării ar fi bine să explice cum Moldova poate influenţa scăderea cotaţiilor petrolului la bursele internaţionale.
  3. Scăderea preţului de import al gazelor naturale nu va fi simţită de consumatorii finali din Republica Moldova. Pe parcursul ultimelor luni în Moldova moneda naţională s-a depreciat cu peste 25% pe cînd preţul de import al gazului se va micşora doar cu cca 17%. Prin urmare tarifele de livrare a gazelor către consumatorii casnici şi agenţii economici cel mai probabil va fi în creştere. Populaţia va plăti mai mult pentru ca Draguţanu&Co au depreciat artificial leul moldovenesc în scopuri speculative începînd cu august anul trecut.

Concluzie: reducerea preţului de import al gazelor naturale pentru anul 2015 nu este un merit al actualei guvernări şi a fost posibilă doar datorită Contractului semnat de dna Greceanîi în 2006 şi datorită reducerii preţului petrolului. Populaţia va plăti mai mult din cauza speculaţiilor organizate pe piaţa valutară de către oligarhii aflaţi la guvernare.

#Gazprom
30octombrie Andrian Candu despre suportul acordat producătorilor de mere prin suplimentul financiar acordat de Banca Mondială // noi.mdîn cadrul unei declaraţii pentru noi.md

Sîntem obligaţi să identificăm mijloace financiare şi să-i susţinem pe producătorii de mere în acest moment complicat pentru ei. (…) Discutăm la modul serios cu colegii de la ministerele agriculturii şi finanţelor, dar şi cu premierul Iurie Leancă, problema producătorilor de mere şi sîntem în căutarea unor măsuri de depăşire a situaţiei create. Personal consider că sîntem obligaţi să găsim mijloace financiare pentru majorarea fondului de compensaţii a pierderilor suportate de agricultori. (…) Banca Mondială înţelege situaţia extrem de complicată în care ne-am pomenit şi este dispusă să ne ajute să depăşim criza, inclusiv prin asistenţă financiară a bugetului pe anul 2015.

#embargo
24octombrie Iurie Leancă despre modernizarea Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău // pldm.mdîn cadrul întîlnirii cu profesorii şi studenţii Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău
  

Sunt mîndru să constatat că una dintre cele mai vechi şcoli de vinificare din Europa se află în Republica Moldova. Această instituţie evident că trebuie modernizată, avem nevoie de o şcoală care să crească cei mai buni specialişti, fiindcă industria vinului este una strategică în ţara noastră. În cel mult un an şi jumătate, vom avea o instituţie modernă, iar lansarea acestui proiect va forma specialişti competitivi. Dumneavoastră sunteţi cei mai buni ambasadori ai Republicii Moldova.

#vinurile moldoveneşti
24octombrie Igor Corman despre necesitatea majorării Fondului de subvenţionare în agricultură pînă la 1.5 miliarde lei // publika.mdîn cadrul întîlnirii cu alegătorii din Soroca

În acest an am reuşit ceva, am mărit fondul pînă la 600 de milioane, însă e puţin. După calculele noastre trebuie să ajungem măcar la un miliard şi jumătate. Să introducem un impozit unic, atunci şi agricultorii vor fi mulţumiţi şi o să avem şi acumulări la buget.

#agricultura
23octombrie Vasile Bumacov despre embargoul Rusiei la produsele moldoveneşti din carne // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Acest lucru [embargoul] nu are nimic comun cu agricultura, cu veterinăria, cu întreprinderile noastre. Este o chestiune politică. Chestiunea asta nu vizează atît partea economică, cît alte scopuri. (…) Federaţia Rusă are în acest moment o politică externă aşa cum este. Eu nu vreau să comentez dacă e bună sau rea, greşită sau nu — acest lucru îl va constata istoria. Carnea din Republica Moldova este cu mult mai calitativă decît cea din multe alte ţări. În Republica Moldova nu avem pesta porcină, ciuma africană, care este în Federaţia Rusă şi alte ţări din care se importă în Federaţia Rusă carne… Ultimul exemplu pe care vreau să-l dau: Georgia a fost terorizată şi cu teritorii, şi cu embargouri — dacă nu s-a clintit societatea georgiană de la cursul pe care îl consideră în interes naţional, astăzi Georgia exportă în Federaţia Rusă şi apa minerală, şi vinul, şi tot. Iată care este problema. Problema este în societatea moldovenească care reacţionează la aceste embargouri să spun aşa politic.

#embargo
23octombrie Andrian Candu despre necesitatea rectificării bugetului în vederea achitării compensaţiilor agricultorilor prin asumarea răspunderii Guvernului // noi.mdîn cadrul emisiunii “Alb&Negru” de la Unimedia, citat de noi.md

Am avut o discuţie cu agricultorii. Încercăm să găsim o sursă suplimentară pentru compensaţii. Cantităţile sunt diferite decît cele prevăzute. Noi am calculat 60 de mii de tone fructe, dar deja avem 120 de mii de tone care au trecut prin procesare. Respectiv, mai avem nevoie de încă vreo 50–60 de mil. de lei pentru a compensa pierderile tuturor producătorilor de fructe… Ceea ce am auzit astăzi în discuţiile cu agricultorii şi ceea ce am văzut pe cîmp ne face să credem că este necesar să intervenim pentru a-i ajuta.

#agricultura
23octombrie Vasile Botnari despre planul PDM privind promovarea produselor moldoveneşti pe piaţa UE // alegeri.mdîn cadrul întîlnirii cu alegătorii din Orhei

Deşi e foarte important, nu e de de-ajuns să facem drumuri bune pentru transportul producţiei sau să modernizăm calea ferată sau porturile pentru transportul pe apă. Mai trebuie să ne şi facem cunoscuţi în Europa. Pentru aceasta PDM propune un plan finanţat de stat pentru ca în 3 ani de zile produsele moldoveneşti să devină cunoscute şi apreciate pe piaţa europeană.

#Uniunea Europeană
23octombrie Vasile Bumacov despre efectele pozitive ale embargoului Rusie împotriva producătorilor din Republica Moldova // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Noi deja avem şi partea bună a acestor probleme create şi care mai mult se vehiculează politic. Iată, uitaţi-vă că cei care au început a suferi de la embargouri se asociază. Chiar ieri am mai înmînat o serie de granturi pentru asociaţii de producători agricoli din partea proiectului Băncii Mondiale “Agricultura competitivă”. Noi de cîţiva ani am insistat şi am povestit la toată lumea că nu este altă metodă mai eficientă de a competitivi la export decît asocierea, ca să ai nu numai calitate, dar şi cantitate… Şi nu se mişcau lucrurile din loc. Iată de data aceasta asociaţiile devin mai puternice, mai organizate, merg la expoziţii, merg în alte ţări pentru a găsi piaţă. Este şi partea pozitivă. Numai că acum mulţi suferă şi această suferinţă depăşeşte partea pozitivă. Dar va trece un an-doi şi să vedeţi că partea pozitivă va fi una mai importantă, iar cea negativă se va uita.

#embargo
22octombrie Marian Lupu despre succesul lui Andrian Candu în diminuarea preţului la carburanţi cu ~2.5% // Facebookîn cadrul unei postări pe Facebook

Unii spun că reducerea e cam mică. Aş fi de acord. Dar, într-o economie de piaţă, fără a avea pîrghii, doar cu argumente, nu e uşor să convingi pe cineva să scadă preţurile. Şi Andrian Candu a reuşit! Iar această mică reducere înseamnă o mare economie la nivel de ţară, pentru întreprinderile de transport, agricultori şi chiar la nivelul unei familii. Mă bucur cînd reprezentanţii PDM demonstrează că preţurile pot fi date şi în jos, căci şi aceasta e necesar ca să CREŞTEM MOLDOVA! Încă o dată, bravo Andrian Candu!

#carburanţi

În ultimele 4 luni preţurile mondiale la petrol au scăzut cu ~30%, iar în ultimii 2 ani valuta naţională s-a devalorizat cu ~20%. Cu toate acestea preţul la carburanţi pe piaţa moldovenească urmează să se micşoreze cu doar ~2.5%, deşi a crescut constant odată cu devalorizarea valutei naţionale.

21octombrie Andrian Candu despre necesitatea micşorării preţurilor pentru carburanţi // publika.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

…mai multe companii care vînd carburanţi urmează să reducă preţul cu 50 de bani la litru. Dacă va fi nevoie, vom discuta şi săptămîna viitoare şi dacă va fi necesar vom discuta dur şi cu aplicarea legii… petroliştii trebuie să scadă preţurile la vînzările cu amănuntul ale carburanţilor, dar ar avea parţial dreptate cînd invocă deprecierea leului drept motiv pentru scumpirea benzinei… este important ca petroliştii să activeze în mod transparent şi între ei să nu existe înţelegeri de cartel. Pînă în 2020 Moldova urmează să se conformeze directivelor europene de a asigurare a securităţii energetice a ţării.

#carburanţi

În ultimele 4 luni preţurile mondiale la petrol au scăzut cu ~30%, iar în ultimii 2 ani valuta naţională s-a devalorizat cu ~20%. Cu toate acestea preţul la carburanţi pe piaţa moldovenească urmează să se micşoreze cu doar ~2.5%, deşi a crescut constant odată cu devalorizarea valutei naţionale.

21octombrie Vasile Bumacov despre cumsecădenia delegaţilor Rosselhoznadzor şi implicaţia politică a deciziei privind embargoul // deschide.mdîn cadrul unei declaraţii pentru deschide.md

Ei sunt oameni de treabă [oficialii Rosselhoznadzor-ului], lor le plac fructele noastre, însă nu ei iau decizii, ci cei de mai sus. Sunt decizii de ordin politic.

A expirat termenul în care autorităţile Federaţiei Ruse urmau să decidă soarta embargoului impus asupra fructelor moldoveneşti. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat că această încercare a Rosselhoznadzor-ului de identificare a unor soluţii în acest sens a eşuat. În acest interval au fost în Republica Moldova mai mulţi delegaţi ai Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară. Aici, au inspectat livezile noastre şi mai multe întreprinderi de prelucrare a fructelor. Autorităţile noastre le-au oferit toate datele şi informaţiile necesare, cu toate acestea colaborarea n-a prea dat rezultate. La mijlocul lunii septembrie ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a efectuat o vizită de lucru la Moscova pentru a discuta aspectele TEHNICE ale înlăturării barierelor la exporturile moldoveneşti. Oficialul a avut o serie de întrevederi cu responsabili de la Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor) şi cu şeful acestuia, Serghei Dankvert. Negocierile privind ridicarea barierelor la exporturile moldoveneşti în Federaţia Rusă au fost convenite în cadrul discuţiilor purtate cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin în luna august curent, la Chişinău. Tot atunci s-a stabilit că în termen de o lună Moscova va decide dacă menţine sau nu embargoul asupra fructelor moldoveneşti.

#embargo
21octombrie Andrian Candu despre viitorul comerţului Moldovei cu Rusia în condiţiile Acordului de Liber Schimb // Deutsche Welleîn cadrul unui interviu pentru Deutsche Welle

Dacă e să ne referim la raioanele de est ale Republicii Moldova, cunoscute sub denumirea de Transnistria, vă pot informa că 60% din exportul companiilor din această regiune sunt îndreptate spre statele Uniunii Europene. Mai mult decît atît, în curînd producătorii de pe ambele maluri ale Nistrului vor beneficia în mod egal de Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA). Cu siguranţă, Uniunea Vamală nu este o opţiune pentru Moldova din mai multe raţionamente. Aceasta nu înseamnă şi sistarea acordurilor de comerţ liber cu Rusia sau cu alte state care ar face parte din această uniune. Este necesar ca pragmatismul şi interesul economic al Republicii Moldova să prevaleze faţă de orice alte provocări populiste ale unor curente marginale de la Chişinău.

#Acordul de Liber Schimb
20octombrie Marian Lupu despre proiectele investiţionale ale PDM // alegeri.mdîn cadrul întîlnirii cu lucrătorii feroviari

S-au făcut progrese importante, dar ştim că mai sunt multe de făcut… Avem programe investiţionale realiste, susţinute de parteneri europeni. Sunt proiecte foarte necesare pentru ţară, bani care vor fi investiţi în viitorul fiecărui cetăţean.

#investiţii
17octombrie Andrian Candu despre pregătirea unui pachet energetic pentru Republica Moldova pentru evitarea unei eventuale crize a gazelor // TV7în cadrul unei declaraţii de presă

Atît Guvernul SUA, cît şi cel al Germaniei, Banca Mondială, FMI, toţi sunt îngrijoraţi de o eventuală criză a gazelor prin care ar putea să treacă RM. Toţi s-au arătat disponibili să pregătească un pachet energetic de criză pentru RM, un plan de acţiuni de criză precum şi contribuţie financiară de urgenţă, în cazul în care va trebui să suplimentăm rezervele naţionale cu păcură şi cărbune… Noi credem că la sfîrşitul lunii octombrie, noi deja o să avem semnate contracte şi livrările de gaz în plină capacitate.

#gaze naturale
17octombrie Andrian Candu despre construirea unui terminal de gaz lichefiat la Giurgiuleşti // Agoraîn cadrul unei declaraţii de presă după întîlnirile cu potenţialii investitori din SUA şi Germania

Am discutat posibilitatea de a dezvolta o nouă infrastructură şi căi de acces şi de acumulare pentru gazul lichefiat, chiar despre o eventuală construcţie a unui terminal de gaz lichefiat în sudul Republicii Moldova, mă refer la Giurgiuleşti. Există potenţiali investitori care în timpul cel mai apropiat vor veni în Republica Moldova şi vom începe primele discuţii chiar la faţa locului… Am vorbit şi despre noile prospecţiuni ale gazului, posibilităţi de a căuta şi de a explora gaz în Republica Moldova, în sud. Se pare că tehnologiile sunt atît de avansate acum, sunt noi studii şi s-ar putea să avem surprize plăcute… ca să avem rezervele noastre în situaţii de criză, aşa cum au ţările vecine, Ucraina, România.

#securitatea energetică
17octombrie Andrian Candu despre crearea unei bănci de dezvoltare, susţinută de BM cu 200 milioane de dolari // publika.mdîn cadrul emisiunii “Fabrika” de la Publika TV

Am obţinut susţinere de la Banca Mondială, care dispune de expertiză valoroasă în crearea acestui fel de agenţii — bancă de dezvoltare, care ar propune dobînzi mai mici la creditele acordate antreprenorilor… Banca Mondială este dispusă să aloce 200 de milioane de dolari în proiect… În situaţia în care vînăm investitori, mulţi din ei acceptă numai dacă şi Moldova contribuie financiar şi trebuie să facem faţă unor astfel de cereri.

#banca de dezvoltare
17octombrie Vasile Bumacov despre punerea în vînzare a primului lot de mere moldoveneşti în reţeaua de magazine Carrefour // Facebookîn cadrul unei postări pe Facebook

Daniel Constantin, Viceprim-ministru, Ministrul Român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale mi-a dat o veste bună. Dimineaţă, în o convorbire telefonică m-a felicitat cu ocazia punerii în vînzare a primului lot de mere moldoveneşti în reţeaua de magazine Carrefour. Ţin să-i mulţumesc pentru sprijin. Parafrazînd o veche zicală voi spune — prietenul la embargou se cunoaşte!

#embargo
17octombrie Andrian Candu despre suportul BM pentru crearea unui sistem nou de microfinanţare, impozitarea, irigarea în agricultură şi formarea pieţii terenurilor agricole // politik.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Trebuie să schimbăm sistemul în întregime. Banca Mondială s-a oferit să ne susţină, ca să venim cu măsuri mai complexe să oprim crizele. Mă refer la formarea pieţii terenurilor agricole, un sistem de impozitare mai bun pentru agricultori, un sistem de microfinanţări, unul pentru sistemele de irigare… Toate acestea le vom discuta cu viitoarea misiune a partenerilor externi, care vor veni la Chişinău. Vom avea o înţelegere nouă cu ei, vom discuta despre un TVA redus, despre impozitul unic în agricultură, despre o abordare mai sistemică şi complexă.

Ministrul Economiei, Andrian Candu, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, că Banca Mondială este gata să majoreze ajutorul financiar acordat Republicii Moldova, în vederea susţinerii agricultorilor, care au suferit în urma embargoului rusesc. Potrivit lui Candu, acest ajutor va fi oferit la începutul anului 2015, pentru ca fermierii să-şi poată primi despăgubirile financiare pînă a se începe noul sezon agricol. În acelaşi timp, Banca Mondială vine cu unele condiţii pentru autorităţile de la Chişinău.

#agricultura
17octombrie Andrian Candu despre compensarea cheltuielilor fermierilor afectaţi de introducerea embargoului rus // noi.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Sîntem obligaţi să identificăm mijloace pentru compensarea fermierilor afectaţi de introducerea embargoului rus… Trebuie nu numai să compensăm pierderile, ci să asigurăm asistenţa financiară pentru existenţa şi activitatea producătorilor agricoli pînă la începutul noului sezon agricol. Intenţionăm să discutăm în mod serios cu fermierii problemele ce ţin de impozitul unic în agricultură, TVA, creditele ieftine şi alte aspecte, ce contribuie la dezvoltarea cu succes a ramurii.

#embargo
17octombrie Vasile Bumacov despre compensarea cheltuielilor fermierilor afectaţi de introducerea embargoului rus // noi.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Pot să spun exact că Guvernul va compensa prunele la nivel de 100 la sută. Pentru acoperirea totală a pierderilor de mere nu se ajung circa 50 milioane de lei, sursa cărui, tfu, tfu, să nu fie de deochi, am găsit-o. Ulterior, dacă Guvernul va aproba la şedinţa de luni sugestiile noastre, atunci chiar în ziua următoare producătorii agricoli vor începe să primească compensaţiile.

#embargo
16octombrie Marian Lupu despre măsurile concrete ale PDM pentru asigurarea bunăstării familiilor din Republica Moldova // alegeri.mdîn cadrul întîlnirii cu alegătorii din municipiul Bălţi

Noi avem măsuri concrete pentru bunăstarea familiilor din Moldova, dar vrem să vă ascultăm părerea! Planul economic elaborat de specialiştii noştri este un program deschis, care se va îmbunătăţi pentru că noi ţinem cont de părerile oamenilor… Mă refer aici la facilităţi fiscale, vacanţe fiscale sau scutirea de taxe, impozite pentru o perioadă lungă, pînă îşi iau avînt în dezvoltarea sa. Şi, sigur că trebuie, în primul rînd, să ne gîndim la angajarea pentru aceste locuri de muncă a tineretului.

Liderul PDM, Marian Lupu, a subliniat că este obligaţia statului de a crea locuri de muncă pentru cetăţeni, iar acest lucru în viziunea Partidului Democrat poate fi obţinut prin crearea condiţiilor de dezvoltare a tuturor agenţilor economici şi a tuturor companiilor.

#alegeri parlamentare
16octombrie Valentina Buliga despre protecţia socială şi garantarea bunăstării // alegeri.mdîn cadrul întîlnirii cu alegătorii din Leova

…modalitatea cea mai eficientă de protecţie socială şi pentru garantarea bunăstării este chiar crearea de noi locuri de muncă.

#locuri de muncă
16octombrie Marcel Răducan despre scutirea de impozite a firmelor care învestesc în cercetare şi dezvoltare // alegeri.mdîn cadrul întîlnirii cu alegătorii din Ocniţa

PDM propune ca pînă la 12% din veniturile firmelor să fie scutite de impozit dacă investesc în cercetare şi dezvoltare. Vom stimula în acest fel crearea de noi locuri de muncă.

#impozite
15octombrie Igor Dodon despre pierderea pieţelor tradiţionale din cauza guvernării proaste // socialistii.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

După cum cunoaşteţi Moldova a pierdut pieţele tradiţionale din cauza unei guvernări proaste care s-a grăbit să semneze Acordul de Asociere cu UE. Guvernarea a promis deschiderea altor pieţe, a promis că producătorii nu vor înregistra pierderi şi că vor veni cu un suport real pentru agricultură. În realitate, 400 de mii de tone de mere şi sute de mii de tone de alte alimente agroalimentare stau pe cîmpuri, iar guvernarea continuă să facă promisiuni deşarte. Producătorii de materie primă şi industria de prelucrare a producţiei agricole nu ştiu ce să facă. Aceştia sunt disperaţi fiindcă zilnic înregistrează pierderi de sute de milioane de lei…În bugetul ţării sînt bani pentru a ajuta fermierii. Situaţia trebuie rezolvată acum, deoarece mai apoi va fi prea tîrziu, iar producţia va rămîne nerealizată şi vor avea de suportat pierderi enorme nu doar agricultorii, dar toate sectoarele ţării.

#Acordul de Asociere
15octombrie Vlad Filat despre cucerirea unor noi pieţe de desfacere pentru produsele moldoveneşti şi crearea locurilor de muncă // Unimediaîn cadrul vizitei la o întreprindere de prelucrare a fructelor şi la o livadă din raionul Criuleni

Pentru a avea o piaţă sigură de desfacere, cum ar fi cea occidentală, este nevoie de stabilitate la capitolele cantitate, calitate şi aspect. Pentru Moldova este vital să avem o piaţă sigură şi diversificată, unde cererea este dictată de calitatea produsului şi nu de preferinţele politice. Pentru că riscurile pe care le-a avut Moldova, prin impunerea unor embargouri nejustificate cu caracter politic, au creat nu doar pierderi, dar şi stagnare în lansarea unor importante proiecte… Avem aici o calitate a produselor extraordinară, condiţii moderne de depozitare şi păstrare, sortare şi ambalare conform cerinţelor pieţei europene. Sunt sigur că, aşa cum sunt prezentate produsele noastre, putem cuceri orice piaţă. Vreau să le mulţumesc celor care investesc şi creează locuri de munca, asigurînd un viitor Republicii Moldova.

Pentru PLDM, crearea locurilor de muncă este un obiectiv foarte important la care muncim. În perioada de viitor ne vom concentra pe finanţarea si asigurarea condiţiilor pentru producători de a cunoaşte pieţe noi, asta înseamnă şi subvenţionare la promovarea produselor şi garantarea certificării calităţii lor.

#locuri de muncă
13octombrie Vasile Bumacov despre despăgubirile de pe urma embargoului rusesc pentru agricultorii moldoveni // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Ceea ce este prevăzut în legea bugetului nu poate fi schimbat nici de un ministru, nici de un guvern… Bani se vor acorda atîţia cîţi au fost promişi. Dacă vom avea şi alte surse, vom încerca să compensăm. Cred că ceea ce este prevăzut în legea bugetului nu poate fi schimbat nici de un ministru, nici de un guvern. Asta este… În primul rînd, încă nu toţi au depus cereri. Nu poţi acorda compensaţii înainte de a primi toate cererile… Să vedem care este suma cerută, care este suma disponibilă şi să găsim mecanismul să facem ca toată lumea să fie mulţumită… Mai avem promisiuni şi de la alţi parteneri de dezvoltare… Cine putea să anticipeze că anul acesta, de exemplu, unii vor scutura copacii şi vor da fructele imediat la procesare din cauza că au auzit că se compensează. Am încercat să împăcăm şi problemele şi mentalitatea, dar nu este simplu. Nu putem învinui pe producători. O parte din ei au roadă excelentă acum în livezi şi îi doare inima că vor fi nevoiţi ori să o piardă, ori să o dea la procesare. Pe de altă parte, avem bugetul statului care nu dispune de surse financiare mai mult decît a acordat. Pe de altă parte avem “prieteni” care special au făcut acest lucru, să creeze probleme în societate. Cu părere de rău unii nu sesizează acest lucru de parcă nu ar fi cetăţeni ai Republicii Moldova. Avem mai multe probleme.

Producătorii de fructe, afectaţi de embargoul rusesc, urmează să fie despăgubiţi de stat în ordinea în care depun cererile la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură. Directorul agenţiei Petru Maleru a declarat că ordinea în care vor fi satisfăcute cererile va fi stabilită prin computer. Pentru moment, guvernul a prevăzut 138 de milioane de lei pentru despăgubiri, după depăşirea acestei graniţe, cererile vor intra pe o listă de aşteptare. Potrivit ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, acest mecanism de oferire a despăgubirilor încă nu a fost bătut în cuie. Bumacov a menţionînd că Regulamentul privind modul de acordare a sprijinului financiar producătorilor de fructe, dar şi hotărîrea de guvern în baza căruia a fost stabilit, cel mai probabil vor trebui modificate. Neschimbată va rămîne însă suma despăgubirilor promisă iniţial, de 138 de milioane de lei.

#embargo
13octombrie Vasile Bumacov despre impedimentele la exportul fructelor pe piaţa europeană, liberalizată // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Suntem în proces de a colecta informaţii, factologic să vedem cum, cine şi în ce circumstanţe aplică aceste taxe. Am cerut şi azi dimineaţa informaţiile respective de la producători, dar ei nu le aveau. Cînd vom avea informaţie veridică atunci vom discuta şi cu Delegaţia UE în Republica Moldova, şi cu cei din România, şi cu cei din Bruxelles.

În cadrul unor manifestaţii publice, agricultorii moldoveni şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că se confruntă cu bariere care le îngreunează accesul pe piaţă europeană, liberalizată, că partenerii lor din ţările în care vor să exporte trebuie să achite garanţii bancare pentru fiecare lot de fructe.

#Uniunea Europeană
13octombrie Pavel Filip despre dorinţa PDM de a facilita oferirea posturilor de muncă tinerilor // Unimediaîn cadrul lansării Planului economic pentru creşterea Moldovei

Planificăm să modificăm curricula şcolară, care necesită o schimbare. Dorim să facilităm agenţii economici care le vor oferi posturi de muncă pentru tinerii specialişti. Vrem să atragem proiecte internaţionale care le va oferi posibilitatea tinerilor antreprenori de a se implica în activitatea economică a ţării.

#locuri de muncă
10octombrie Andrian Candu despre crearea unui climat prietenos pentru afaceri şi investiţii // eco.mdîn cadrul conferinţei Business Council for International Understanding

Venim în întîmpinarea nevoilor investitorilor şi ne dorim crearea unui cadru fiscal de dezvoltare sustenabilă, pro-business. În acest sens, am găsit soluţii fiscale atractive, acesta sunt active în Republica Moldova. Acest lucru este important de avut în vedere pentru investiţiile pe care le veţi derula în Moldova.

În cadrul vizitei sale în SUA, ministrul Economiei, Andrian Candu, a prezentat oportunităţile investiţionale din Republica Moldova. La conferinţa Business Council for International Understanding au participat 20 de corporaţii americane, iar cele mai atractive domenii sunt energia, procesarea, industria uşoară, asamblări de utilaje agricole, construcţii şi infrastructură. Potrivit ministrului, economia modernă pentru Republica Moldova presupune investiţii inteligente şi inovaţii în domeniul tehnologiilor moderne, acces la surse diversificate de energie, competitivitate antreprenorială. Companiile americane s-au arătat interesate să studieze piaţa din Republica Moldova şi au remarcat că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, cuprinzînd şi Zona de Comerţ Liber, oferă noi premise şi garanţii investiţionale occidentale.

#investiţii
9octombrie Vasile Bumacov despre statisticile privind exportul produselor agroalimentare după semnarea Acordului de Asociere // maia.gov.mdîn cadrul unei declaraţii de presă a MAIA

… conform datelor statistice, în perioada dintre 26 august — 29 septembrie au fost vîndute numai pe pieţele din afara ţării aproape 20 de mii de tone de mere. Aceiaşi persoană afirma la conferinţa de presă, că în România este imposibil de exportat fructe din cauza că ar exista, chipurile, o condiţie din partea română, o garanţie bancară de 7 mii de euro pentru un camion de mere. Această prevedere s-a anulat odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb şi în prezent nu există nici o piedică pentru exportul produselor agricole. Dovadă-i şi faptul, că pînă în prezent, peste Prut au fost exportate peste 730 de tone de mere, 190 de tone de prune şi 987 de tone de struguri.

La 8 octombrie 2914, un grup de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniul agriculturii au organizat o conferinţă de presă, în care au vorbit despre problema comercializării fructelor. Potrivit acestora în nordul R. Moldova a fost comercializată doar 1–2% din toată cantitatea de mere, preţurile oferite de procesatori sunt foarte mici, iar în România este imposibil de exportat din cauza că este solicitată o garanţie de şapte mii de euro. În replică, Ministerul Agriculturii a specificat că nu neagă existenţa problemelor, dar că au fost identificate noi pieţe de desfacere şi mulţi producători au încheiat contracte cu importatori din aceste pieţe. Autorităţile afirmă că preţul oferit de procesatori este unul bun, ca urmare a faptului că statul va compensa diferenţa de preţ. Astfel, pentru un kilogram de mere livrat la procesare producătorilor li se achită cîte 1,5 lei, ceea ce duce în final la un preţ de doi lei per kilogram. Guvernul a alocat circa 20 de milioane de lei pentru achiziţionarea merelor pentru grădiniţe, şcoli şi unităţi militare şi 138 de milioane de lei pentru compensaţii.

#Acordul de Liber Schimb
9octombrie Nicolae Timofti despre implicarea României, Belarusului şi Azerbaidjanului în asigurarea securităţii energetice // Radio Chişinăuîn cadrul unui interviu pentru Radio Chişinău

…căutăm şi alte surse ca să nu nimerim în situaţii dificile legate de asigurarea ţării cu gaze naturale, cu resurse energetice. Au fost întreprinse deja măsuri concrete. Mă refer în primul rînd la realizarea acelui plan de construcţie a gazoductului alternativ din România… N-o să fie uşor, ne dăm bine seama, dar lucrăm şi în altă direcţie: în lipsă de gaze să folosim mai multă păcură. De acum există şi hotărîri de guvern în acest sens. Noi am vorbit şi cu Domnul Lukaşenko în această privinţă. Sigur, nu e deloc uşor să asiguri stocurile necesare în aceste condiţii urgente, dar sperăm să găsim susţinere şi din partea României, şi din partea statului Belarus, şi din alte surse. Noi am vorbit şi cu Azerbaidjanul în acest sens. O să căutăm posibilităţi să rezolvăm problemele, dacă acestea vor apărea.

#securitatea energetică
9octombrie Iurie Leancă despre managementul defectuos de la Banca de Economii // Timpulîn cadrul emisiunii “PAHOMI” de la Realitatea TV, citat de Timpul

Nu putem spune că suntem într-o situaţie imaculată, sunt extrem de preocupat, nu pretind că situaţia este ideală la BEM, dacă situaţia la bancă era bună statul nu şi-ar fi pierdut calitatea de acţionar majoritar… Există mai multe dosare şi dacă există probe suficiente că acest management defectuos a fost incorect, chiar fraudulos, sper că chiar în săptămîna următoare să se pronunţe. Din cauza acelui management statul a pierdut controlul asupra Băncii de Economii.

Premierul a mai subliniat că problemele BEM se datorează şi managementului defectuos care a fost la conducerea băncii, nu doar din 2009, dar şi anterior. El a declarat că a discutat la acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii europene şi speră ca, instituţiile responsabile din ţară să investigheze dacă s-au furat sau nu bani de la BEM, cine a furat şi făptaşii să fie sancţionaţi.

#Banca de Economii
8octombrie Iurie Leancă despre scumpirea carburanţilor şi intenţia de a implica CNA în clarificarea situaţiei // publika.mdîn cadrul şedinţei Guvernului

…acest subiect a fost discutat şi dezbătut de atîtea ori. Nu înţeleg care este scopul şi de ce doriţi revizuirea acestei metodologii. Poate problema e alta. Mă întreb ce se întîmplă… Am să rog colegii de la CNA să verifice ce se întîmplă la ANRE, deoarece noi am analizat toate elementele cheie privind metodologia respectivă.

Premierul Iurie Leancă s-a arătat revoltat de faptul că în ţara noastră preţul la combustibili a fost majorat, iar directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Sergiu Ciobanu, doreşte revizuirea metodologiei de calcularea a preţului carburanţilor. În acest context, şeful Executivului a cerut ca reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie să verifice ce se întîmplă la ANRE şi de ce se trenează la capitolul metodologiei respective.

#carburanţi
3octombrie Iurie Leancă despre importanţa atragerii investiţiilor străine în Republica Moldova // gov.mdîn cadrul Reuniunii consulilor onorifici ai Republicii Moldova

Moldova este un loc bun pentru a investi. Cu suportul dumneavoastră putem construi aici o ţară europeană, cu instituţii funcţionale, să facem astfel încît Republica Moldova să devină şi mai cunoscută în străinătate.

#investiţii
3octombrie Andrian Candu despre oportunităţile investiţionale pe care le oferă RM investitorilor străini // mec.gov.mdîn cadrul Reuniunii consulilor onorifici ai Republicii Moldova

Ministerul Economiei acordă o importanţă majoră domeniului investiţiilor, de aceea promovează reforme şi măsuri care să înlesnească activitatea agenţilor economici străini şi să creeze un cadru legal atractiv pentru investitori. Obiectivul nostru este de a atrage investiţii, tehnologii, inovaţii, pentru a crea noi locuri de muncă şi a dezvolta economia naţională.

#investiţii
3octombrie Anatol Arapu despre necesitatea adoptării standardelor UE pentru achiziţiile publice // noi.mdîn cadrul şedinţei sesiunii a XIV-a a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele CSI

O mare problemă la momentul actual sînt termenii şi realizarea achiziţiilor, cînd în diferite situaţii se implică instanţa de judecată, ceea ce în rezultat influenţează calitatea achiziţiilor. Avem nevoie de un alt mecanism de lucru decît cel pe care îl avem în prezent… o ieşire din situaţie poate deveni utilizarea tehnologiilor şi metodelor de lucru ale ţărilor UE… Moldova a ales calea integrării europene, datorită căreia a semnat şi ratificat Acordul de asociere cu UE. Acest fapt prevede ajustarea legislaţiei naţionale la normele Uniunii Europene. Din acest motiv, în comun cu colegii europeni a fost elaborat un nou proiect de lege privind achiziţiile de stat, adoptat de Parlament în prima lectură. Documentul prevede trecerea la un nivel mai înalt, inclusiv sistematizarea regulilor de realizare a achiziţiilor de stat.

La 3 octombrie 2014, la Chişinău a avut loc şedinţa sesiunii a XIV-a a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele CSI, la care au participat reprezentanţii a opt ţări-membre ale CSI, cu excepţia Ucrainei, Uzbekistanului şi Turkmenistanului. Ca subiect principal pe ordinea de zi este indicată eficienţa utilizării resurselor bugetare, direcţionate spre realizarea achiziţiilor de stat.

#aciziţii publice
2octombrie Andrian Candu despre importanţa sectorului IMM pentru dezvoltarea economică durabilă a ţării // mec.gov.mdîn cadrul conferinţei “ÎMM — Calea spre performanţă europeană”

Este necesar ca în perioada imediat următoare, prin eforturile comune a tuturor partenerilor, să identificăm cele mai eficiente soluţii de sprijin pentru creşterea potenţialului inovator al IMM-urilor şi pentru facilitarea procesului de internaţionalizare a acestora, prin găsirea celor mai bune instrumente de creditare, prin consolidarea capacităţii tehnologice şi prin interconectarea cu structuri asociative reprezentative la nivel european.

#antreprenoriat
2octombrie Veaceslav Ioniţă despre adoptarea bugetului pentru 2015 şi riscurile la care este expus sistemul bancar // realitatea.mdîn cadrul declaraţii de presă după întîlnirea cu reprezentanţii FMI

Bugetul, cred că varianta ideală [privind adoptarea] este februarie-martie. Ei şi-au notat lucrul acesta. Nu cred că va fi posibilă votarea mai devreme. Am vorbit foarte mult de gajurile false care sunt în sistemul bancar, sute de milioane de lei gajate. Evident am dat exemplu Băncii de Economii… Problema aceasta există la toate băncile. Acum nu avem mandatul să vorbim de toate celelalte bănci. Fondul Monetar va face recomandări foarte clare în privinţa expunerilor mari, creditelor mari şi a gajului.

Fondul Monetar Internaţional şi-a exprimat îngrijorarea privind situaţia creată în sistemul financiar-bancar din Republica Moldova, în special de fraudarea Băncii de Economii şi urmează să elaboreze o serie de recomandări pentru autorităţi. Misiunea Fondului Monetar Internaţional s-a desfăşurat în perioada 25 septembrie — 7 octombrie.

#bugetul de stat
2octombrie Andrian Candu despre lipsa culturii antreprenoriale şi ajutorul acordat prin intermediul incubatoarelor de afaceri // Agoraîn cadrul emisiunii “Fabrika” de la Publika TV, citat de Agora

Oamenii nu prea ştiu să facă afaceri, ei trebuie învăţaţi. Probabil, ar trebui să începem să învăţăm mai devreme, de la o anumită vîrstă, poate de pe băncile şcolii mici elemente, după care în băncile facultăţii mult mai multe, ulterior să-şi poată crea o afacere.

…

Am reuşit să dezvoltăm mai multe incubatoare, se pun la dispoziţie surse financiare, este ajutat antreprenorul să-şi facă un plan de afaceri, este ajutat să acceseze unele surse financiare ca să pornească afacerea, se pune la dispoziţie un anumit sediu. Statul trebuie să contribuie la creşterea companiilor mici, astfel încît un moment dat, acestea să se rupă şi să-şi facă afacerea într-un sediu mult mai mare.

#antreprenoriat
1octombrie Andrian Candu despre embargoul Rusiei, schimbul comercial liber cu UE şi discutarea schimbului liber cu China // IPNîn cadrul evenimentului de raportare pe marginea activităţii miniştrilor numiţi în funcţie de către PDM

Acum ne confruntăm cu un embargou şi cu anularea regimului de liber schimb cu Rusia. Am spus că decizia dată este pur politică. Piaţa UE este enormă, cu 500 de milioane de consumatori. Chiar dacă unii ar spune că piaţa Chinei este mult mai mare, consumatorii europeni sunt altfel, sunt mai bogaţi. 25% din întreaga bogăţie de pe planetă este concentrată în UE. Acestea sunt nişte valori spre care trebuie să tindem.

Acum suntem în discuţie şi cu alţi jucători globali pentru a avea astfel de schimburi comerciale. Am discutat cu China şi avem răspunsul că ţara este gata să înceapă negocierea unui acord de liber schimb. Urmează să merg şi la Washington să vorbim despre un acord de liber schimb.

#embargo
1octombrie Andrian Candu despre onorarea angajamentelor în domeniul economiei în timpul mandatului de 4 ani de către PDM // IPNîn cadrul evenimentului de raportare pe marginea activităţii miniştrilor numiţi în funcţie de către PDM

Pe parcursul ultimilor ani, de cînd PDM şi-a asumat responsabilitatea pe economie, am avut o creştere de 24%. Aceasta se răsfrînge asupra salariilor, se creează locuri de muncă. Puţini ştiu, dar numai în 2013–2014 au fost create 48 de mii de locuri de muncă. Acest trend trebuie menţinut. Mai avem de lucru la tot ce înseamnă certificate şi autorizaţii, dar există progrese obţinute inclusiv prin programe gen ghilotina, care a avut 3 etape, s-a mers pe simplificarea procedurilor. Vrem să ajungem pînă la acea ca un antreprenor de acasă să-şi poată înregistra compania, să-şi deschidă uşor un cont în bancă, să angajeze oameni uşor.

…

Trebuie să recuperăm foarte mult şi repede. Chiar dacă ne lăudăm cu creşterea economică, pentru a simţit cu adevărat dezvoltarea avem nevoie de creşteri mai mari de 10% pentru cîţiva ani la rînd. Cred că Ministerul Economiei a reuşit în ultimii 4 ani să-şi îndeplinească rolul şi cred că va juca un rol important şi în continuare.

#PDM
30septembrie Iurie Leancă despre creşterea preţurilor la carburanţi // realitatea.mdîn cadrul şedinţei Guvernului

La noi în ţară este cu totul invers ca la toţi. Avînd o metodologie de formare a preţurilor, numai în Republica Moldova aceste preţuri se majorează cică pe baza deprecierii leului. Haideţi să facem o şedinţă să vedem cine şi cu ce se ocupă în această ţară. Sunt chestii care pe mine mă depăşesc şi sunt sigur şi pe cetăţenii Republicii Moldova. Refuz să înţeleg logica comportamentului unor colegi de-ai noştri.

Pe 19 septembrie, au fost majorate preţurile la carburanţi. Astfel, un litru de benzină A95 a ajuns să coste 18.67 lei, iar un litru de benzină A92 — 18.44 lei. Premierul Iurie Leancă s-a referit la metodologia de formare a preţurilor, pe fundalul majorării preţurile la combustibil fără vreun motiv. Iurie Leancă s-a arătat deranjat că la şedinţa Guvernului nu a fost prezent niciun reprezentant al Agenţiei Naţională pentru Reglementarea în Energetică.

#carburanţi
30septembrie Andrian Candu despre dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi a parcurilor industriale în sudul ţării // Interlicîn cadrul Forumului “Antreprenoriatul — factor-cheie în dezvoltarea regională”

Regiunea de Sud are un potenţial economic foarte mare. Forumul de astăzi nu este important doar pentru că se participă la discuţii, dezbateri, pentru mine este important să identificăm soluţii, propuneri ce ne-ar ajuta să îmbunătăţim lucrurile în acest domeniu, chiar şi la nivel legislativ… Mediul de afaceri, antreprenoriatul contribuie la dezvoltare satelor, comunităţilor şi regiunilor. Un exemplu este portul Giurgiuleşti, care reprezintă o oportunitate mare de dezvoltare a regiunii de sud a ţării, a Zonei Economice Libere. Recent am înfiinţat şi un parc industrial la Comrat, discutăm şi despre crearea unuia la Cahul. Avem multe idei şi pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceri şi a parcurilor industriale.

În cadrul săptămînii europene a ÎMM-urilor 2014, Andrian Candu a participat la un forum dedicat dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit lui, prin intermediul sectorului privat, al ÎMM-urilor, poate fi asigurat şi progresul la capitolul infrastructură, crearea locurilor de muncă şi se vor îmbunătăţi condiţiile de trai pentru cetăţenii Republicii Moldova. El consideră că cu stimularea progresului în sectorul ÎMM-urilor se va reuşi implementarea cu succes a Acordului de Asociere, cuprizînd şi Zona de Liber Schimb aprofundat şi cuprinzător Moldova — Uniunea Europeană.

#creşterea economică
29septembrie Vasile Bumacov despre îndemnul adresat vinificatorilor de a distila vinurile care nu au putut fi comercializate din cauza embargoului Rusiei // Agoraîn cadrul unei declaraţii de presă

Ministerul Finanţelor a depus mare efort să identifice sumele necesare pentru compensaţii şi noi am încercat altfel să rezolvăm această problemă, prin acordarea creditelor convenabile procesatorilor de struguri, în aşa mod ca să-i încurajăm să achiziţioneze struguri. Aceştia se vînd nu la un preţ care nu ne-am dori noi, dar este un preţ cît de cît acceptabil… Acordăm credite prin filiera vinului, încercăm să atragem investiţii, ca să stimulăm procesul de distilare, fiindcă distilatele se comercializează mult mai bine ca vinurile.

#embargo
27septembrie Andrian Candu despre relaţiile bilaterale economice cu Rusia // IPNîn cadrul unui interviu pentru mir24tv.ru, citat de IPN

Din păcate, în ultimul timp, relaţiile bilaterale moldo-ruse au cunoscut o răceală. Trebuie să găsim noi căi de comunicare şi noi argumente, bazate pe cifre, care ne arată că limitarea exporturilor nu este justificată economic şi nu are o bază legală.

…

Moldova joacă un rol nesemnificativ pe piaţa rusă şi nu deţine nici măcar un 1% din toate exporturile pe această piaţă. Moldova nici nu intră în top-30 cei mai mari exportatori în Rusia. Avem o evidenţă foarte clară în sistemul vamal, avem certificate de origine a mărfii, de aceea nu înţelegem de unde există temeri legate de re-export… În linii generale, însă, exporturile globale au crescut, în timp ce importurile scad. Soldul balanţei comerciale se îmbunătăţeşte, de aceea cred că prognoza de creştere economică de 3–3.5% este una realistă.

#Federaţia Rusă
27septembrie Andrian Candu despre beneficiile embargoului rusesc asupra vinului moldovenesc // publika.mdîn cadrul unui interviu pentru mir24tv.ru, citat de publika.md
Originalul

Vinul nu este o problemă actuală. Un embargo a fost deja în 2006. Trebuie să se înţeleagă că în orice problemă este ceva pozitiv. În astfel de crize pot fi găsite soluţii. Interzicerea importurilor de vinuri în anul 2006 este un exemplu foarte bun pentru noi. De atunci, calitatea s-a îmbunătăţit şi am deschis noi pieţe. Vinul nostru se vinde foarte bine, actualmente în ţări precum Polonia, Cehia, Slovacia, Germania, Anglia, nu mai vorbim de China…

Насчет вина — это не сегодняшняя проблема. Одно эмбарго уже было в 2006 году. Нужно понимать, что во всех проблемах есть и позитив. Во всех таких кризисах можно найти и хорошее решение. И это пример запрета импорта вина в 2006 году — после этого качество стало намного лучше, и появились новые рынки. То есть молдавское вино очень хорошо сегодня продается в таких странах, как Польша, Чехия, Словакия, Германия, Англия, не говоря уже о Китае…

#embargo
26septembrie Andrian Candu despre prelungirea contractului de achiziţie a gazelor din Rusia // publika.mdîn cadrul unei declaraţii pentru Publika TV

Am ajuns la înţelegerea cea mai importantă ca să fie prelungit contractul. Au rămas cîteva subiecte de discutat. Şi anume cererea noastră de a reduce preţul la gaz. Credem că şi în cazul de faţă avem argumente economice că preţul la gaz poate fi redus, cel puţin cu vreo 3, 4, 5 dolari, nu contează, dar pentru noi o reducere este importantă, luînd în considerare şi preţurile pe piaţa mondială şi situaţia din regiune. Înţelegem toţi. Şi ei sunt îngrijoraţi, şi noi la fel, în privinţa crizei dacă vreţi în comunicare şi discuţii şi în negocieri care există între Federaţia Rusă şi Ucraina şi operatorii de energie.

#Gazprom
26septembrie Vasile Bumacov despre procesarea produselor agricole, identificarea noilor pieţe, asumarea binevenită a răspunderii Guvernului pentru a răspunde necesităţilor agricultorilor // Agoraîn cadrul unei declaraţii de presă

Cantitatea care a fost programată de 60,000 tone de mere şi 40,000 de mii de prune practic a fost livrată la întreprinderile de procesare, ieri s-a aprobat această sumă fiindcă a fost problematic, bine că şi-a asumat Guvernul responsabilitatea şi putem garanta aceste 138 de milioane de lei compensaţii, dar noi trebuie să avertizăm că această limită practic a fost epuizată. Noi ne făceam griji că nu vom putea absorbi această cantitate, dar aceasta s-a epuizat deja… Merele de iarnă se vînd foarte bine, avem oferte şi din Qatar şi din alte ţări, eu sper că se va debloca şi în alte direcţii. De asemenea, Belarus şi-a arătat toată deschiderea.

#embargo
26septembrie Andrian Candu despre embargoul rusesc împotriva Republicii Moldova // bani.mdîn cadrul unei postări pe Facebook, citat de bani.md

Am vorbit astăzi deschis despre embargoul impus Republicii Moldova de către Federaţia Rusă la cea de-a 63-a reuniune a Consiliului Economic CSI, care s-a desfăşurat la Moscova. În discursul meu m-am axat pe problema introducerii taxelor vamale la importul produselor moldoveneşti de către autorităţile ruseşti, începînd cu 1 septembrie curent. În prezenţa membrilor Consiliului mi-am exprimat îngrijorarea cu privire la încălcarea procedurilor Acordului privind Zona de Comerţ Liber, menţionînd articolele 8, 18 şi anexa 6 din document. Am fost ascultat cu atenţie, iar decizia adoptată la şedinţa de astăzi prevede continuarea discuţiilor între Republica Moldova şi Federaţia Rusa pentru identificarea unor soluţii ce ar ajuta la depăşirea relaţiilor economice tensionate.

…

Tot astăzi am discutat despre problemele ce afectează relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă împreună cu ministrul rus al Dezvoltării Economice Aleksei Uliukaev. Accentele s-au pus pe restricţiile şi taxele vamale impuse produselor noastre. I-am prezentat domnului Uliukaev mai multe argumente economice şi juridice care demonstrează lipsa motivelor din partea Rusiei în momentul anulării regimului preferenţial pentru produsele moldoveneşti. În schimb mi s-a promis că oficialii ruşi vor prezenta toate expertizele şi dovezile economice pe care le invocă, potrivit cărora Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova şi Uniunea Europeană ar prezenta o ameninţare pentru relaţiile comerciale dintre ţara noastră şi Federaţia Rusă. Am convenit împreună cu ministrul Uliukaev asupra continuării dialogului pe marginea acestui subiect, inclusiv pe necesitatea iniţierii unei expertize europene în cazul în care va fi necesară.

#embargo
26septembrie Vasile Bumacov despre perspectiva exportării vinurilor ecologice în Belarus // Unimediaîn cadrul unei declaraţii de presă

Am lansat reforma în sectorul vitivinicol cu cîţiva ani în urmă. A fost una dintre reformele dificile, dar a avut succes. Acum, sectorul vitivinicol, un sector care foarte greu s-a asociat şi a colaborat, s-a mobilizat în jurul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului şi în jurul brandului naţional “Vinul Moldovei”. O legendă vie… O noutate pentru acest an este lansarea producerii vinurilor organice. Moldova are deja suprafeţe destul de mari de unde se produc vinuri organice. Majoritatea acestor vinuri vor fi exportate în Belarus. Acest lucru reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova de a exporta masiv vinuri organice. Este un motiv de mîndrie pentru noi şi sperăm ca aceste vinuri să fie reprezentate bine şi la Ziua Naţională a Vinului.

#vinurile moldoveneşti
25septembrie Natalia Gherman despre restricţiile comerciale nejustificate, impuse de Rusia faţă de Republica Moldova // un.orgîn cadrul discursului de la cea de-a 69 Adunări Generale a ONU
Originalul

Regretabil, actualmente Moldova se confruntă cu restricţii comerciale nejustificate din partea Federaţiei Ruse. În urma acestora au avut de suferit relaţiile comerciale ale Chişinăului cu toate ţările din CSI. Sperăm că dialogul care continuă cu partenerii noştri ruşi, în baza normelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi CSI, va contribui la reluarea unor relaţii comerciale normale. […] Accesul complet pentru vinurile şi produsele agricole moldoveneşti la piaţa UE, precum şi noul acord comercial cu Turcia va contribui la diversificarea pieţei în viitor.

Regrettably, currently Moldova faces unjustified trade restrictions on export of its agricultural products to the Russian Federation. Trade relations in the whole CIS region have been affected, but nevertheless, we hope that a continuing dialogue with our Russian partners based on the WTO and the CIS rules will contribute to the resumption of normal trade relations with Russia. […] Full liberalization of the EU market for Moldovan wines and agriculture products, as well as a new free trade area with Turkey will contribute to the market diversification in the future. We will continue to explore new trade partnerships in the world.

#embargo
25septembrie Iurie Leancă despre exportul de mere în Belarus // Agoraîn cadrul emisiunii “Moldova în direct” de la Moldova 1, citat de agora.md

Aceste afirmaţii [despre exportul ilegal al produselor agricole moldoveneşti în Rusia prin Belarus] au o notă speculativă. Ceea ce ştiu este că noi avem un cadru legal şi foarte bine structurat cu Belarus. După discuţiile cu preşedintele bielorus, sunt convins că exporturile din Republica Moldova spre Belarus şi prin Belarus, se face în condiţii legale, pentru că reexportul nu înseamnă încălcarea anumitor reguli. Dacă se păstrează regulile originii mărfii, atunci reexportul este perfect legal… Belarus s-a oferit să ne ajute să penetrăm şi alte pieţe unde ei sunt prezenţi şi noi unde nu suntem, la fel nu noi putem să-i ajutăm aici, avînd deja această deschidere.

#Belarus
25septembrie Andrian Candu despre prelungirea contractul privind livrările de gaz din Rusia // mold-street.comîn cadrul unei declaraţii de presă

…să nu uităm, că avem subiectul gazului, contractul nostru expiră la sfîrşitul anului. Aceste două subiecte sunt cele mai importante de pe agenda mea. Contractul cu gazele nu va fi semnat în cadrul acestei vizite, dar am putea să avansăm mai mult în discuţii şi să avem cel puţin unele elemente de principiu în privinţa contractului. Ca de exemplu, contract nou sau prelungirea contractului actual.

Declaraţia a fost făcută înainte de vizita la Moscova şi discuţiile cu reprezentanţii Gazprom, avînd în vedere şi intenţia Ucrainei de modificare a tarifelor la tranzitul gazului rusesc. Candu a precizat că Guvernul este în căutarea unor soluţii de rezervă pentru ca Moldova să nu se confrunte în prag de iarnă cu o criză energetică.

#Gazprom
25septembrie Vasile Bumacov despre creşterea exporturilor produselor agroalimentare în ultimii ani // Facebookîn cadrul unei postări pe Facebook

Mizăm pe agricultură! Statisticile spun că exporturile produselor agro-alimentare au crescut în ultimii patru ani. Politicile promovate au ridicat standardele de producere, s-au diversificat pieţele de desfacere. Fermierii au acces la resurse financiare ieftine.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ultimii şase ani volumul exporturilor produselor agroalimentare din Republicii Moldova a continuat să crească, în 2013 valoarea acestora fiind de aproape un miliard dolari SUA. Şi balanţa comercială a Moldovei are o tendinţă generală de creştere. Astfel începînd cu anul 2009, Republica Moldova nu a mai înregistrat o balanţă comercială negativă.

#embargo
24septembrie Andrian Candu despre faptul că în RM există un potenţial foarte mare pentru producătorii din Belarus // candu.mdîn cadrul unei postări pe blog-ul personal

Ei pot veni să investească în ţara noastră, să-şi realizeze produsele aici, folosind tehnologiile pe care le au la ei, pe ale noastre, indiferent că vor să monteze tractoare, troleibuze sau orice alte industrii. Apoi, odată realizate în Moldova, aceste produse, servicii sunt marcate ca produse de origine moldovenească, le oferă dreptul să fie exportate liber, fără taxe şi fără cote, atît în Uniunea Europeană, cît şi în alte regiuni, unde avem noi pieţe deschise. Eu cred că această idee reprezintă un potenţial extrem de mare. Important pentru noi este şi faptul că Belarus este partenerul nostru de încredere chiar şi în relaţia cu Federaţia Rusă. Şi asta pentru că autorităţile bieloruse au luat o poziţie corectă faţă de Moldova prin decizia lor de a nu accepta propunerea ruşilor de a introduce taxe sau restricţii faţă de mărfurile şi serviciile noastre. […] Repet, Belarus este un partener foarte important pentru Moldova şi îmi doresc extrem de mult ca tot ceea ce ne leagă, să evolueze tot mai mult.

#Belarus
19septembrie Igor Dodon despre necesitatea unei politici economice noi pentru Republica Moldova // socialistii.mdîn cadrul conferinţei ştiinţifico-practice “Perspectivele dezvoltării social-economice a Moldovei în contextul provocărilor regionale”

În loc să amenajeze ţara noastră, să promoveze reforme de modernizare a economiei şi în primul rînd a industriei, a agriculturii în baza reutilării tehnice şi tehnologice, noi deschidem în totalitate piaţa noastră pentru o economie incomparabil de puternică.

Alegerile care vor avea loc — sunt alegerea viitorului nostru, al Moldovei!!! Şi acest lucru trebuie să-l înţeleagă toţi!

…

…a venit timpul pentru o Nouă politică economică, pentru un “NĂP” modern în Republica Moldova… Ieşirea economiei moldoveneşti din comă, poate avea loc doar dacă:

  • noi denunţăm Acordul despre Comerţ Liber şi Asociere cu UE.
  • vom stabili cursul de apropiere de Rusia şi aderare la Uniunea Vamală.
  • consolidăm rolul statului în economia ţării.

Repet, a sosit timpul pentru o Nouă politică economică, pentru un “NĂP” modern. De la programul anticriză propus, noi intenţionăm să trecem la schimbări globale structurale în economia moldovenească. Noi suntem convinşi, că realizarea tuturor acestor idei de program ne va permite să asigurăm o dezvoltare durabilă a economiei Moldovei, iar în consecinţă — creşterea bunăstării cetăţenilor noştri.

#Uniunea Vamală
18septembrie Oleg Bodrug despre faptul că şedinţele Comisiei buget şi finanţe s-au transformat în conferinţe de presă // noi.mdîn cadrul unui interviu pentru Infotag, citat de noi.md

Noi nu renunţăm la aceste discuţii şi vom insista ca ele să aibă loc, însă considerăm că ultimele şedinţe s-au transformat în conferinţe de presă ale preşedintelui Comisiei, Veaceslav Ioniţă. Dar conferinţele de presă nu trebuie amestecate cu activitatea Parlamentului.

#Parlamentul
18septembrie Iurie Leancă despre cucerirea pieţei UE, dar şi a altor pieţi prin recurgerea la utilizarea tehnologiilor noi // hotnews.mdîn cadrul vizitei livezii de mere din satul Zăicana, Criuleni

Noi trebuie să facem aşa încît deschiderea pieţei UE să fie una facilitată şi, avînd Zona de Liber Schimb, exportatorii noştri să poată să ajungă pe piaţa europeană. Şi nu ne limităm doar la piaţa UE, ci negociem şi cu alţi parteneri comerciali.

Sînt convins că produsele moldoveneşti vor ajunge şi pe piaţa consumatorului european, dar şi pe alte pieţe. Astfel de investiţii înseamnă nu doar tehnologii foarte moderne, ci înseamnă recolte foarte bune şi înseamnă că produsul nostru este foarte competitiv.

Prin asemenea intervenţii vrem să creştem accesibilitatea la aceste resurse, vrem ca fiecare să poată beneficia de ele, vrem să aducem o schimbare pozitivă în activitatea fiecărui antreprenor, indiferent de mărimea acestuia.

Prim-ministrul Iurie Leancă, împreună cu vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer, şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, au vizitat livada de mere din satul Zăicana, Criuleni, unde au anunţat aprobarea unui nou proiect de investiţii în economia Republicii Moldova. Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul Ministerelor Finanţelor şi al Agriculturii. Contribuţia BEI va constitui 300 de milioane de euro. Pe lîngă aceasta, proiectul va fi finanţat prin fonduri proprii de la beneficiarii finali, împrumuturi de la băncile comerciale locale şi, eventual, subvenţii de la diverşi donatori, inclusiv Comisia Europeană, prin Facilitatea de investiţii pentru vecinătate (FIV).

#embargo
18septembrie Valeriu Munteanu despre necesitatea adoptării politicii bugetar fiscale pentru un termen de trei ani // munteanu.mdîn cadrul unei postări pe blog-ul personal

Partidul Liberal insistă de patru ani încoace ca politica bugetar fiscală să fie adoptată pentru un termen de trei ani, conferind astfel un cadru de stabilitate şi previzibilitate fiscală, pentru creşterea atractivităţii investiţionale, ori nu cred că a existat vreun investitor serios, care a dorit să investească în Republica Moldova 10 sau 20 de milioane de euro, în situaţia cînd politica bugetar fiscală, nu doar că era adoptată anual, în luna decembrie, cu mare întîrziere, dar mai şi era amendată ori de cîte ori vroia muşchiul lui Veaceslav Pavlovici Ioniţă, ori a unor “bărbi-negre” de la Ministerul de Finanţe, care după ce a semnat actul de dare de pomană a BEM, a dat bir cu fugiţii, sperînd astfel că legea penală îi va pierde urma.

Neadoptarea pachetului de legi bugetar-fiscale pînă la sfîrşitul anului calendaristic, va bloca implementarea de la 1 ianuarie 2015 a noii formule de finanţare a satelor şi oraşelor, suspendînd astfel intrarea în vigoare a acestei importante reforme cu încă un an, spre nemulţumirea partenerilor noştri de dezvoltare, care au criticat deja, destul de dur, autorităţile centrale pentru ne dorinţa descentralizării fiscale. Dar de unde atîta deschidere din partea ghindei şi a trandafirului, care ştiu că un primar puternic, cu un buget propriu suficient, nu va împărţi orez şi macaroane în campaniile electorale.

#bugetul de stat
17septembrie Vasile Bumacov despre eventuala decizie de înlăturare a embargoului rusesc împotriva produselor agricole moldoveneşti // Prime TVîn cadrul unei declaraţii de presă

Am discutat cu domnul Serghei Dankvert [şeful Serviciului Federal pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară] situaţia care s-a creat cu embargoul. El îşi pierde orice ineficienţă, odată ce au fost introduse taxele vamale, nu este normal ca noi să lucrăm prin intermediari. Pînă la urmă noi am convenit că timp de o lună de zile vom avea reprezentanţi Rosselhoznadzor la Chişinău şi timp de o lună de zile trebuie să luăm o decizie.

#embargo
16septembrie Igor Dodon despre distrugerea economiei Republicii Moldova de pe urma Acordului de Asociere cu UE // socialistii.mdîn cadrul întîlnirii la Moscova cu Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse

Regimul de liber schimb comercial deja a început să ne distrugă economia. Pe zi ce trece creşte numărul oponenţilor cursului promovat de autorităţile oficiale. Pe de altă parte, peste 56 la sută din populaţie se pronunţă pentru aderarea la Uniunea Vamală şi există şanse reale ca, după alegerile parlamentare preconizate pentru 30 noiembrie, să fie alcătuită o majoritate parlamentară pro-moldovenească, şi nu pro-europeană.

#Acordul de Asociere
15septembrie Valeriu Streleţ despre faptul că Veaceslav Ioniţă este responsabil de tergiversarea modificării legislaţiei în domeniul asigurărilor // Facebookîn cadrul unei postări pe Facebook

Spre deosebire de presupunerile lui [Veaceslav Ioniţă] că Dl Preşedinte Vlad Filat ar putea fi indirect responsabil şi beneficiar în cazul unor credite alocate de către BEM unor agenţi economici, Ioniţă este direct responsabil de tergiversarea mai bine de doi ani a modificării legislaţiei în domeniul asigurărilor. În rezultat a avut de suferit o companie internaţională, Moldova a primit numeroase reproşuri şi avertismente nu doar de la guvernul Austriei dar şi de la autorităţile europene, iar cetăţenii noştri au continuat să plătească cel mai mare preţ la Cartea Verde. Costul problemei este de cîteva zeci de milioane de lei, încasaţi nejustificat de la cetăţeni de un grup mic de asiguratori în privinţa cărora chiar şi Consiliul concurenţei, cu toate obiecţiile faţă de el, a emis un verdict de concurenţă neloială. L-am protejat şi l-am menajat, iar el ne-a manipulat, ştiind că avem nevoie de voturi pentru adoptarea legilor care să asigure parcursul european al ţării noastre şi, cel mai important, pentru ratificarea Acordului de Asociere.

#asigurările
11septembrie Mihai Ghimpu despre fuziunea Băncii de Economii cu Unibank // inprofunzime.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Scopul a fost din 56 de acţiuni ale statului sa rămînă o treime, ca şi cum fiind o treime poţi controla banca. Astfel, oamenii au primit un calmant. Acum aceasta bancă reduce şi acest procent şi atunci statul nu mai poate influenţa. A început procesul furtului Băncii de Economii… Relaţia lor [a ex-premierului Vlad Filat şi a omului de afaceri Ilan Shor] se vede. Peste tot este Shor.

Preşedintele BEM, omul de afaceri Ilan Shor, a anunţat că Banca de Economii va cumpăra UNIBANK din rezervele proprii. Totodată, acesta a dat asigurări că pachetul statului la aceasta banca nu se va diminua. Banca Naţionala examinează documentele depuse de BEM şi urmează să decidă dacă va autoriza sau nu tranzacţia. Este de remarcat că după ce acum cîteva luni a devenit preşedinte al consiliului de administrare al Băncii de Economii, recent, Ilan Shor a ajuns şef şi la Aeroportul Internaţional Chişinău.

#Unibank
11septembrie Valeriu Lazăr despre necesitatea unui Plan Marshall pentru Republica Moldova în contextul semnării acordurilor de liber schimb cu UE şi Turcia // bani.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Semnare a Acordului de Liber Schimb dintre Turcia şi Moldova creează o premisă puternică de a trece la următoarea etapă: cooperarea industrială mai profundă ne va permite să valorificăm aceste oportunităţi. El a accentuat că cea mai strategică investiţie este cea făcută în oameni […] În contextul în care în care trecem prin diverse schimbări, încercăm să acredităm ideea pentru necesitatea unui Plan Marshall pentru Republica Moldova […] Pentru Republica Moldova este important să seteze cît mai multe platforme de comunicare pentru ca oamenii de afaceri din ambele ţări să cunoască cît mai bine posibilităţile care apar în raporturile economice, comerciale dintre Turcia şi Moldova.

La 11 septembrie 2014 a fost semnat Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova şi Turcia. Potrivit acordului vor fi liberalizate schimburile comerciale între ambele ţări pentru circa nouă mii de poziţii tarifare. La data intrării în vigoare a Acordului, toate taxele vamale de import, precum şi orice taxe cu efect echivalent aplicate produselor industriale vor fi anulate, cu excepţia unor mărfuri industriale originare din Turcia, precum încălţăminte, mobilier, produse din plastic ş.a., pentru care Republica Moldova a solicitat instituirea unor perioade de tranziţie de la trei la şapte ani. Pentru produsele agricole, Acordul prevede concesii reciproce, fiind negociate contingente tarifare pentru produsele de interes sporit, inclusiv pentru anumite perioade ale anului (off-season), în limita cărora va avea loc reducerea în proporţie de 100% a taxei vamale în regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate (MFN). Obiectivele Acordului vizează promovarea comerţului reciproc, dezvoltarea relaţiilor economice dintre ţări, asigurarea condiţiilor corecte pentru desfăşurarea unei concurenţe loiale în comerţul bilateral, contribuirea la eliminarea barierelor în calea comerţului, precum şi crearea condiţiilor pentru efectuarea investiţiilor, în special pentru dezvoltarea investiţiilor mixte în cele două state.

#Acordul de Liber Schimb
10septembrie Anatol Arapu despre acuzaţiile lui Veaceslav Negruţă privind gaura de 8.5 miliarde de lei în Bugetul de Stat // mf.gov.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Nu există aşa pericol, probabil informaţia care a fost disponibilă pentru analiză nu a fost suficientă pentru predecesorul meu, pentru a face aşa afirmaţii. În ceea ce priveşte cheltuielile de anul viitor şi gaura promisă, vreau să vă asigur că tot nu este corect, bugetul de stat pentru anul 2015 este deja pregătit, s-a lucrat cu toate ministerele, cheltuielile, majorările de salarii şi plăţile sociale sunt încadrate, ne asigurăm ca să ne încadrăm în limita deficitului negociat cu Fondul Monetar Internaţional, şi acoperit totalmente cu surse. Da sunt unele probleme şi nu va fi atît de uşor anul viitor, însă soluţionarea lor depinde deja de acei oameni care vor veni la guvernare după. Totuşi, trebuie să recunoaştem că blocajul economic al exporturilor are impact, nu imediat, asupra economiei. Şi veniturile pentru anul viitor ne-au permis să introducem numai acele promisiuni şi majorări de cheltuieli aferente salariilor şi plăţilor sociale care au fost votate de Parlament în luna iulie. Altele, cu părere de rău, pentru moment nu ne putem permite.

#bugetul de stat
10septembrie Andrian Candu despre faptul că RM nu va răspunde cu aceeaşi monedă la taxele vamale aplicate de Federaţia Rusă // Infotagîn cadrul unei declaraţii de presă

Rusia încalcă atît prevederile Acordului de Liber Schimb cu CSI, cît şi regulile stabilite de Organizaţia Mondială a Comerţului. Suntem implicaţi la moment într-un proces intens de discuţii cu toate părţile. Cert este că noi nu vom lua măsuri împotriva cuiva, mai ales dacă aceste măsuri ar urma să afecteze şi consumatorul local. A veni cu astfel de măsuri, înseamnă ca preţurile la unele produse să crească, sau acestea chiar să nu se regăsească pe rafturi. Acest lucru indiscutabil va afecta consumatorul, care în secolul 21 trebuie să beneficieze de drepturile sale. De aceea, noi nu vom aplica contramăsuri împotriva Federaţiei Ruse.

#taxe vamale
10septembrie Andrian Candu despre posibilitatea fuzionării Băncii de Economii şi a Unibank // Agoraîn cadrul unei declaraţii de presă

Republica Moldova are posibilitate să oprească orice fuziune, pentru că deţine o cotă de blocaj. Pentru a lua decizie de a permite sau nu, trebuie să vedem clar cifrele, planul de fuziune, să discutăm cu conducerea ambelor bănci şi să vedem care este scopul final. Să vedem care sunt beneficiile Republicii Moldova în cazul acestei fuziuni şi eu cred că în timpul cel mai apropiat, noi o să venim cu o opinie profesionistă.

Dacă o astfel de fuziune aduce beneficii sectorului financiar şi statul Republica Moldova nu pierde din fuziune, atunci trebuie să se desfăşoare. De obicei, fuziunile în business au succese. Să vedem în perspectivă care va fi rezultatul unei astfel de fuziuni.

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a anunţat luni că examinează cererea Băncii de Economii pentru procurarea cotei de 100% din capitalul social al B.C. Unibank. Anterior, Premierul Iurie Leancă că tranzacţia ar putea fi blocată prin votul reprezentanţilor statului, iar decizie va fi luată după ce Banca Naţională îşi va exprima poziţia şi după ce va fi făcută o analiză minuţioasă.

#Unibank
10septembrie Anatol Arapu despre tranzacţiile dintre Unibank şi Banca de Economii // mf.gov.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Pot să vă informez, atît cît cunoaştem la moment despre acest subiect, este că unul dintre acţionarii băncii, preşedintele Consiliului de administraţie a propus membrilor Consiliului, de a examina o aşa gen de tranzacţie. Răspunsul nostru a fost foarte clar, pînă ce nu se face o modelare financiară foarte clară, să fie vizibile rezultatele economice a acestui gen de tranzacţie, pînă cînd Banca Naţională nu îşi spune poziţia clară, nici un fel de opinie asupra ideilor de genu ăsta noi nu ne expunem. Totul depinde de valoarea achiziţiei de către o unitate economică a altei unităţi economice în cazul dat se vorbeşte de Banca de Economii şi Unibank, în asemenea cazuri se fac evaluări de piaţă, se stabileşte costul de piaţă şi ca urmare costul acţiunilor, dar asta este ceva pur teoretic pentru moment, pentru că, nu există nici în interiorul Băncii de Economii un asemenea calcul, care să fie prezentat tuturor acţionarilor, ca să poată să-şi expună poziţia la acest subiect.

#Unibank
10septembrie Andrian Candu despre conducta care va conecta Chişinăul la gazoductul Iaşi-Ungheni // politik.mdîn cadrul unei declaraţii de presă

Costurile estimate pentru acest proiect sunt în jur de 70 mln de euro, iar Uniunea Europeană a oferit un suport de 10 mln de euro. Pentru că acum sectorul energetic este în perioadă de reformare, pe lîngă suportul pentru reforme UE mai vine cu ajutor şi pentru acest proiect. Restul resurselor urmează să le asigure statul, dar evident că vom mai primi şi alţi bani… Cred că poate să dureze un an, iar finalizarea lucrărilor poate fi în 2016, deşi ne dorim să fie pînă în 2015. Este foarte important şi suportul cetăţenilor, deoarece conducta trece şi prin teritoriul unor oameni, care vor primi compensaţii şi ei manifestă un fel de toleranţă faţă de acest lucru.

#gazoductul Iaşi-Ungheni
9septembrie Vasile Bumacov despre acţiunile întreprinse de stat în susţinerea producătorilor agricoli // TV7în cadrul emisiunii “Politica” de la TV7

Pentru agricultori căutăm susţinere de la partenerii de dezvoltare. Sunt sigur că banii vor fi direcţionaţi din exterior. Suma indicată în hotărîrea Guvernului este de 138 milioane de lei. În prezent noi facem tot ce putem. Poate că nu avem la moment un regulament bun de subvenţii, dar este şi acesta un pas înainte. Sunt convins că, dacă reuşim să intrăm pe pieţele europene, situaţia se va schimba. Începutul este întotdeauna dificil.

#embargo
9septembrie Oleg Reidman despre politica agrară păguboasă a Guvernului CPE // pcrm.mdîn cadrul unei declaraţii de presă a PCRM

Consecinţele politicilor guvernanţilor în domeniul agrar sînt vizibile chiar şi în statisticile oficiale prezentate cu o întîrziere de peste un an şi jumătate: numărul de gospodării agricole a scăzut. În 2008 activau 1573, în 2012 — doar 1489, numărul mediu anual al angajaţilor în aceste gospodării a fost în 2008 de 74.2 mii, iar în 2012 — numai de 46,9 angajaţi.

Oamenii îşi doresc să activeze, să investească în domeniul agroindustrial, acest lucru reiese din creşterea activelor fixe, însă politica Coaliţiei îi ruinează: numărul de întreprinderi nerentabile în 2008 a fost de 552 adică, 35%, în 2012 deja erau 794 sau 53%, mai mult de jumătate din numărul total al întreprinderilor agricole. Aceasta este o consecinţă directă a lipsei de sprijin a fermierilor din partea autorităţilor, subvenţiile au fost reduse drastic, dar şi acestea sînt repartizate pe criterii politice; în mediul rural este promovată o politică fiscală şi bugetară ineficientă.

#agricultura
9septembrie Oleg Reidman despre consecinţele nefaste ale Acordului de Asociere cu UE asupra agriculturii // pcrm.mdîn cadrul unei declaraţii de presă a PCRM

Trebuie să reamintim şi de consecinţele nefaste ale semnării de către Coaliţie a Acordului de Asociere cu UE, acestea deja devin catastrofale. O treime din exporturi sînt în pericol. Declaraţiile aşa-zişilor experţi de la Ministerul economiei, Ministerul agriculturii, despre prelucrarea producţiei neexportate la uzinele moldoveneşti, este aberantă şi demonstrează că aceştia nu cunosc situaţia reală — nu ştiu care sînt capacităţile de prelucrare a uzinelor, care este potenţialul de păstrare şi depozitare, care sînt condiţiile economice şi concurenţiale de comercializare a produselor acestora.

În loc să găsească modalităţi de a coordona interesele cu partenerii noştri tradiţionali, trădătorii din Coaliţie flutură fiţuici şi complotează cu “acţiuni de răspuns” astfel, pregătesc un război comercial în care ţara noastră nu are nici o şansă. Numai pierderile de recoltă se estimează minimum la 150 mln. dolari, în producţia vinicolă, de conserve şi zahăr — la 350 mln dolari. Pierderile întreprinderilor de transport, de producere a ambalajului şi ale altor sectoare aferente nici nu pot fi estimate. Acest lucru ameninţă Bugetul de Stat, care în ultimii trei ani nu a fost îndeplinit la capitolul venituri, nici la capitolul cheltuieli.

#Acordul de Asociere
8septembrie George Mocanu despre necesitatea creării unui fond de cofinanţare a proiectelor transfrontaliere // Infotagîn cadrul Forumului Transfrontalier al Antreprenorilor

Acum nivelul de cofinanţare este de 10%, dar dacă atragi o sumă mare, de exemplu 3 milioane de euro, este problematic ca beneficiarii să contribuie cu 300 de mii.

Din experienţa şi din comunicarea de pînă acum cu beneficiarii am descoperit mai multe probleme, în primul rînd cofinanţarea. Aici statul ar trebui să se gîndească la un fond de cofinanţare. În al doilea rînd, din păcate, avem sisteme administrative foarte diferite în Moldova, Ucraina şi România. Chiar dacă suntem vecini, aceste sisteme de multe ori nu sunt compatibile. Nivelul de luare a deciziilor este diferit, cînd vine vorba de autorizaţii şi avize, cineva o face într-o perioada e de 30 de zile, altcineva în 60 de zile sau chiar în 90, avizarea unui proiect durează 10 zile sau 2 luni — aceasta duce la tergiversare şi la probleme de implementare.

Forumul Transfrontalier al Antreprenorilor s-a desfăşurat în cadrul proiectului “Sporirea competitivităţii prin sinergia umană în regiunea transfrontalieră”, susţinut financiar de către Comisia Europeană, prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat, în cadrul Programului Operaţional Comun România — Ucraina — Republica Moldova 2007–2013. Proiectul este implementat de Business Consulting Institute în parteneriat cu Asociaţia Regională a Întreprinzătorilor Nord-Est România, Asociaţia Dialog pentru Dezvoltare Iaşi şi Asociaţia pentru Dezvoltarea Regiunii Kolomyya (Ucraina).

#proiecte transfrontaliere
8septembrie Iurie Leancă despre necesitatea menţinerii pieţei ruseşti şi maliţiozitatea “socialişilor” şi “social-democraţlor” falşi // ITAR-TASSîn cadrul unui interviu pentru agenţia ITAR-TASS
Originalul

Noi vom lupta pentru piaţa rusească. Vom apăra interesele compatrioţilor noştri — ei contribuie la dezvoltarea economiilor Republicii Moldova şi a Rusiei, iar noi avem obligaţia de a le apăra bunăstarea.

Noi acordăm ajutor producătorilor noştri, în special celor din agricultură. Deschidem noi pieţe de desfacere în Europa, înlăturăm barierele pentru export. Vom acorda ajutor şi în continuare, vom achita compensaţii, vom discuta cu băncile şi cu prestatorii de serviciu, de care au nevoie agricultorii, pentru ca ei să aibă o atitudine loială faţă de soluţionarea problemelor cu care se confruntă ţara.

Noi vom demonstra printr-o atitudine calmă şi prietenoasă că Moldova pledează pentru aprofundarea relaţiilor cu Rusie şi nu urmăreşte scopuri menite să dăuneze acesteia […] Cea mai mare parte a cetăţenilor noştri nutresc sentimente binevoitoare faţă de Rusia şi aceste sentimente e bine să fie susţinute de o “putere suavă”, atractivă din partea Rusiei.

Ceea ce nu pot să înţeleg este atitudinea de bucurie maliţioasă faţă de problemele agricultorilor noştri. Toţi aceşti “socialişti” şi “social-democraţi” falşi, care strigă pe la colţuri: “Aşa vă trebuie, aţi primit ceea ce meritaţi”. Această atitudine perfidă provoacă resentimente. Poţi să lucrezi împotriva guvernării, dar nu poţi să acţionezi împotriva statului, a intereselor lui, împotriva propriilor întreprinderi. Nu există justificare morală pentru aceasta. Oamenii văd şi înţeleg totul.

Мы будем бороться за эти рынки. Они для нас важны. Будем защищать интересы наших соотечественников — они вносят вклад в экономику Молдавии и РФ, и мы обязаны принять все меры по обеспечению их благополучия.

Мы оказываем поддержку нашим производителям, особенно сельхозпредприятиям, чтобы все это не ложилось на их плечи. Открываем рынки сбыта в Европе, снимаем квоты на поставки продукции. Будем оказывать целевую поддержку, выплачивать компенсации, работать с банками, с поставщиками энергии и других услуг, которыми пользуются сельхозпроизводители, чтобы они максимально лояльно отнеслись к проблемам страны.

Мы докажем спокойной, дружелюбной политикой, что Молдавия за углубление отношений, и что антироссийских целей мы не преследуем […] Значительная часть нашего населения настроена благожелательно к Российской Федерации, и это чувство лучше поддерживать позитивными проектами, “мягкой силой”. Она обладает большой привлекательностью.

Но вот чего я понять никак не могу, так это откровенного ликования нашей так называемой оппозиции по поводу проблем наших сельхозпроизводителей. Все эти лже-социалисты и лже-социал-демократы кричат на каждом углу: “Так вам и надо, получили, что заслужили”. Такая подлая позиция вызывает возмущение. Можно работать против правительства, но нельзя работать против своего государства, против его интересов, против собственных предприятий. Этому нет морального оправдания. Люди это видят и очень хорошо понимают.

#Federaţia Rusă
5septembrie Iurie Leancă despre lipsa temeiurilor pentru apariţia unei găuri bugetare // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

…nu am permis în toate aceste calcule şi în toate aceste realizări împreună cu colegii să apară pericolul unei găuri bugetare. Aceste majorări salariale au fost făcute într-o manieră extrem de responsabilă, nu doar identificînd resurse suplimentare de acumulare la buget pentru acest an, dar în baza unor calcule foarte precise pentru 2015, pentru 2016, pentru 2017, astfel încît aceste note pe care le-am văzut eu, că ar putea apărea unele găuri de acest gen, sunt absolut deplasate. Am şi rugat colegii de la Ministerul Finanţelor să vină cu explicaţii foarte tehnice pentru a combate această aserţiune greşită.

Ex-ministru al Finanţelor din partea PLDM, Veaceslav Negruţa, afirmă într-o analiză că se atestă o gaură la încasarea veniturilor, iar suma se apropie de 8.5 miliarde de lei.

#bugetul de stat
5septembrie Mihai Ghimpu despre gaura bugetară ca indicator că actualele formaţiuni guvernante se pregătesc să treacă în opoziţie după alegeri // Unimediaîn cadrul unei declaraţii de presă

Am reuşit să dorm în această noapte doar o oră şi jumătate din cauza acestei găuri [bugetare]. Am citit materialul lui Negruţa. O să revină Parlamentul şi o să cerem să se vină cu clarificări. Nu pot să comentez pînă nu mă documentez…. Vom face interpelări şi vom aştepta răspunsuri. Să vedem cifrele cu adevărat, care sunt veniturile la ziua de azi, cît a crescut deficitul bugetar în comparaţie cu suma acceptată de noi la rectificarea bugetului…. Că nu este venit, asta e problema. Noi ştim că există problema, dar nu că se pregăteşte trecere în opoziţie şi revenirea comuniştilor. Dacă ei pregătesc revenirea comuniştilor, atunci ei pot să-şi ia valiza, banca şi aeroportul şi să se ducă.

Ex-ministru al Finanţelor din partea PLDM, Veaceslav Negruţa, afirmă într-o analiză că se atestă o gaură la încasarea veniturilor, iar suma se apropie de 8.5 miliarde de lei.

#bugetul de stat
4septembrie Vasile Bumacov despre reexportul de legume în Federaţia Rusă // Unimediaîn cadrul emisiunii “Alb&Negru” de la Unimedia

Încercăm să găsim o soluţie şi pentru legume şi struguri, ar fi necesară o compensare, dar ne-am uitat la export şi de fapt, noi nu am avut export masiv de legume în Federaţia Rusă şi eu nu am avut argumente îndeajuns pe menţinerea compensaţiilor, dar nici Asociaţia Fermierilor nu a rămas dezamăgită, fiindcă cantitatea de legume care a plecat în Federaţia Rusă mai mult a fost din reexport.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a explicat de ce producătorii de legume din Moldova nu au fost incluşi în lista beneficiarilor de compensaţii acordate de Guvern.

#reexport
3septembrie Iurie Leancă despre necesitatea explicării promovării beneficiilor Zonei de Liber Schimb cu UE // gov.mdîn cadrul şedinţei Guvernului

Noi, deocamdată, am vorbit doar despre anumite probleme indirecte, care rezultă din această Zonă de Liber Schimb, mă refer la sancţiunile ce ne-au fost impuse, dar nu am vorbit, totuşi, despre avantaje. Şi în afară de avantaje şi de oportunităţi, cred că este foarte important să facem o analiză permanentă în ce măsură noi ne pregătim pentru a beneficia de aceste avantaje, în ce măsură noi avansăm cu toate condiţiile sanitare şi fitosanitare, astfel încît Comisia să recunoască faptul că corespundem la mai multe produse, pe care deocamdată nu le putem exporta pe piaţa europeană.

Aşa că am să vă rog, dle ministru Candu şi cu dl ministru Bumacov, să ne uităm încă o dată pe elementele-cheie care vor oferi, şi urmează deja de pe acum să ofere, avantaje pentru economia noastră. Am vorbit despre competitivitate, am vorbit despre o informare mai detaliată, deci nu trebuie să ne complacem cumva că am intrat în Zonă şi gata, problemele s-au rezolvat. Din contra, cred că trebuie să accelerăm acest proces şi de informare pe de o parte, şi pe de altă parte să urmărim foarte atent cum investim în competitivitate şi cum pregătim diverse domenii ale economiei moldoveneşti, serviciile şi aşa mai departe, pentru a beneficia de aceste prevederi.

#Zona de Liber Schimb
2septembrie Andrian Candu despre bugetul şi politica bugetară pentru 2015 // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

…bugetul, şi politica fiscală sunt documente care au fost deja elaborate de Ministerul Finanţelor şi sunt scoase la dezbateri publice. Îmi este greu să zic acum, fiindcă ţine foarte mult şi de activitatea parlamentară, dacă se va reuşi sau nu. Dar chiar dacă nu se reuşeşte bugetul să fie aprobat de actualul Parlament, nimic tragic nu este, deoarece finanţele publice sunt administrate în continuare, bugetul din 2014 se prelungeşte pentru anul 2015 cu o lună. Dar eu cred că nici nu se va ajunge la aceasta şi că noul Legislativ în decembrie, şi guvernul din decembrie vor reuşi să lucreze pe proiectul care, de fapt, a fost deja elaborat.

#bugetul de stat
2septembrie Andrian Candu despre un nou acord cu FMI în 2015 // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

FMI este un partener foarte important pentru noi. Nu doar pentru suportul financiar pe care îl acordă, dar şi prin experienţa, expertiza pe care o acordă ei Republicii Moldova […] A fost ca un fel de bici pe guvernare sau un fel de supraveghetor ca noi să ne facem temele pe acasă bine, aşa cum trebuie. Fiindcă ei sunt cei care întotdeauna caută la orice facem noi să existe un rezultat economic, să existe un rezultat în aşa fel încît să existe o dezvoltare în ani de zile.

Noi, de exemplu, vorbim foarte mult despre domeniul energetic, vorbim despre tarife, despre multe altele. Noi înţelegem că tarifele poate ar trebui majorate, ca să fie companiile mai profitabile, ca să aibă bani să reinvestească în reechipare şi îmbunătăţirea reţelelor. În acelaşi timp, noi venim cu argumente că populaţia la ora actuală nu-şi poate permite să plătească un tarif mai mare. Respectiv, ori căutăm o compensaţie, ori facem în aşa fel încît în paralel să meargă şi creşterea economică, şi bunăstarea populaţiei, dar şi creşterea tarifelor, ca să asigurăm profitabilitatea pentru companiile din sectorul energetic. Deci, trebuie să existe o legătură. Existenţa unui program, a unei colaborări stricte cu FMI este doar un beneficiu pentru Republica Moldova şi în anul 2015 va trebui să revenim prin existenţa unui program cu ei.

#FMI
2septembrie Andrian Candu despre relaţiile cu organizaţiile finanţatoare internaţionale şi partenerii de dezvoltare // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Comisia Europeană, toate lucrează în tandem. În situaţia în care noi nu avem o colaborare cu Fondul Monetar Internaţional, decade colaborarea cu Banca Mondială şi decade buna noastră cooperare cu Comisia Europeană. Şi cu toate trei instituţii noi avem proiecte de lungă durată sau medie. Cînd vorbim despre modificări în legislaţie, protejarea investiţiilor, nu numai a celor străine, dar şi celor interne, vorbim despre îmbunătăţirea calităţii şi în business, şi în infrastructură. Adică, noi acum atît de multidimensional şi polivalent pe diferite dimensiuni cu ei lucrăm, că inexistenţa unei astfel de colaborări va opri, efectiv, şi dezvoltarea a tot ceea am pornit noi. În plus, există şi o acoperire financiară la foarte multe proiecte. Iată de ce o colaborare cu Fondul Monetar Internaţional este necesară pentru anul viitor.

#FMI
2septembrie Andrian Candu despre Banca de Economii // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Subiectul Băncii de Economii nu ţine neapărat de Ministerul Economiei. Aici eu aş putea să vă spun mai mult opinia mea personală sau experienţa anterioară în Parlament. Cu Banca de Economii trebuia să facem ceva, deoarece, sincer vă spun, în mare parte, datorită managementului precedent care înţeleg că este sub lupa investigaţiilor penale şi deja sunt dosare pregătite de Procuratură, care sunt ori pe cale de a fi trimise în instanţă, sau sunt deja în instanţă. Şi din cîte am înţeles, sunt vreo şapte dosare care au ajuns în instanţă pe fosta conducere a Băncii de Economii.

Banca de Economii a fost administrată rău, prost, defectuos şi poate chiar cu fraude. Nu pot spune exact, deoarece nu sunt eu judecătorul şi nu este cazul să aducem acum învinuiri, fiindcă există prezumţia nevinovăţiei. Dar cu Banca de Economii trebuia de făcut ceva. În situaţia în care statul Republica Moldova a decis să-şi păstreze un pachet de blocaj pentru deciziile cele mai importante…

#Banca de Economii
2septembrie Andrian Candu despre verificarea activităţii firmei care a luat în concesiune activele Aeroportului Internaţional Chişinău // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Deja am stabilit, voi merge la o discuţie cu conducerea Aeroportului, să vedem exact ce fac, cum fac. Mai ales că în timpul cel mai apropiat va fi gata şi analiza noastră, a ceea ce ţine de îndeplinirea obligaţiunilor lor contractuale în termenele stipulate. Şi aici aş vrea să spun clar şi radioascultătorilor: în situaţia în care contractul nu va fi respectat, noi nu vom avea nicio reţinere în a-l rezilia. Deci, trebuie să fie clar şi investitorului, şi cetăţeanului.

Dacă cineva şi-a asumat investiţii pe care dacă nu le duce pînă la capăt sau nu le respectă, statul nu va fi tolerant, Ministerul Finanţelor şi eu personal nu vom tolera şi vom merge pînă la reziliere. Aceasta va fi pînă în campanie, sau va fi după campanie, sau aceasta nu va fi deloc în situaţia în care investitorul îşi va respecta condiţiile şi noi vom avea, în termenele prevăzute, un Aeroport pe care şi-l doreşte orice stat şi orice oraş.

#Aeroportul Internaţional Chişinău
2septembrie Andrian Candu despre situaţia creată la Banca de Economii // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Subiectul Băncii de Economii nu ţine neapărat de Ministerul Economiei. Aici eu aş putea să vă spun mai mult opinia mea personală sau experienţa anterioară în Parlament. Cu Banca de Economii trebuia să facem ceva, deoarece, sincer vă spun, în mare parte, datorită managementului precedent care înţeleg că este sub lupa investigaţiilor penale şi deja sunt dosare pregătite de Procuratură, care sunt ori pe cale de a fi trimise în instanţă, sau sunt deja în instanţă. Şi din cîte am înţeles, sunt vreo şapte dosare care au ajuns în instanţă pe fosta conducere a Băncii de Economii. Banca de Economii a fost administrată rău, prost, defectuos şi poate chiar cu fraude. Nu pot spune exact, deoarece nu sunt eu judecătorul şi nu este cazul să aducem acum învinuiri, fiindcă există prezumţia nevinovăţiei. Dar cu Banca de Economii trebuia de făcut ceva. În situaţia în care statul Republica Moldova a decis să-şi păstreze un pachet de blocaj pentru deciziile cele mai importante…

#Banca de Economii
29august Vladimir Voronin despre situaţia din sectorul agrar după semnarea Acordului de Asociere cu UE // pcrm.mdîn cadrul unei declaraţii de presă a PCRM

Ameninţările şi riscurile la care este supusă economia RM ca urmare a semnării de către Coaliţia pro-europeană a Acordului de Asociere cu UE, aşa cum am avertizat anterior, capătă amploarea unui adevărat dezastru. Trădarea intereselor ţării şi aroganţa de care au dat dovadă politicienii din Partidul Democrat şi cel Liberal Democrat, ignorarea totală timp de cinci ani a opiniei Partidului Comuniştilor, precum şi a experţilor profesionişti şi imparţiali, au deja consecinţe reale pentru producătorii agricoli, procesatorilor de materie primă, vinificatorilor, inclusiv pentru producătorii de produse conexe: ambalaje, pachete, sticlărie. Din cauza politicilor antipopulare ale coaliţiei de guvernare, produsele agricole moldoveneşti, acumulate în acest an de către ţărani, cu mult efort şi muncă, nu pot fi vîndute pe pieţele tradiţionale.

#Acordul de Asociere
16august Vasile Bumacov despre amenajarea pieţelor centrale şi locale din banii BEI // Unimediaîn cadrul unei declaraţii de presă

Trebuie să dezvoltăm infrastructura vînzării, sunt sate în care tradiţional s-au dezvoltat pieţe. Va fi un proiect de 120 mil. euro, bani de la Banca Europeană de Investiţii, ca să putem amenaja pieţe centrale şi locale.

#pieţe
8august Marian Lupu despre problemele agricultorilor moldoveni ca urmare a embargoului impus de Rusia // Facebookîn cadrul unei postări pe Facebook

Agricultura Moldovei trece printr-o perioadă de încercări ca urmare a restricţiilor la import anunţate de Federaţia Rusă. Desigur, nimeni nu e fericit atunci cînd nu-şi poate vinde producţia, atunci cînd o piaţă externă tradiţională devine brusc inaccesibilă. E un moment greu, aşa cum au mai fost momente grele pentru agricultura noastră.

Dar tocmai în astfel de momente avem nevoie de solidaritate, nu de vrajbă. Şi de soluţii concrete, nu de proteste speculate politic.

Eu cred, la fel ca majoritatea moldovenilor, că locul tractoarelor este în cîmp, nu pe şosele. Iar aceia care s-au lansat în proteste şi scandaluri — din fericire foarte puţini — nu vor binele Moldovei (la fel ca şi cei — tot puţini — care s-au repezit să-i încurajeze). Cei care aduc vrajbă şi confruntare nu sunt oamenii soluţiilor, ci doar oameni care adîncesc problemele.

#embargo
7august Iurie Leancă despre embargoul impus de Rusia asupra fructelor şi legumelor din RM // Unimediaîn cadrul întîlnirii cu fermierii din nordul ţării

Fructele şi legumele moldoveneşti, deocamdată, cel puţin, nu mai au acces pe piaţa aşa-zisă tradiţională a Federaţiei Ruse. Ieri am avut o discuţie cu ambasadorul Federaţiei Ruse şi i-am spus tot ce credem noi despre aceste decizii, pentru că au fost două, una luată de Rospotrebnadzor şi alta de Guvernul Rusiei. Din punctul meu de vedere sunt decizii care nu au nimic comun cu spiritul relaţiilor bilaterale. Din punct de vedere juridic, sunt decizii ilegale, fiindcă avem aranjamente multilaterale şi bilaterale în cadrul CSI-ului şi există anumite proceduri, pe care, din păcate partenerii noştri din Federaţia Rusă nu le-au respectat, cel puţin trebuia să se consulte cu noi.

#embargo
31iulie Oleg Reidman despre rolul lui Veaceslav Ioniţă în promovarea modificărilor la bugetul de stat 2014 // Unimediaîn cadrul unei declaraţii de presă

Ioniţă cu fiecare zi, care ne apropia de finalul mandatului actualului Parlament, era din în ce mai preocupat. În realitate, pe el a fost plasată toată răspunderea pentru promovarea în Parlament, cu încălcarea tuturor normelor, a politicilor fiscale, a modificărilor la bugetul de stat, etc. Majoritatea erau contrasemnate de el. El îşi dădea seama de răspunderea care îi era pusă în cîrcă.

#bugetul de stat
23iulie Pavel Filip despre transferul banilor de peste hotare prin intermediul oficiilor poştale la un comision mai mic // Prime TVîn cadrul unei declaraţii de presă
  

Astăzi pot anunţa că, începînd cu 6 octombrie, curent, se vor putea face transferuri băneşti din Italia către Republica Moldova prin Poşta Moldovei la un comision de 5 euro pentru sumele de pînă la o mie de euro. Mai mult decît atît, avem stabilite aceste înţelegeri cu colegii din Portugalia — acordul a fost deja semnat. Cu cei din Spania semnarea acordului este pe ultima sută de metri. Acesta urmează să fie semnat în următoarele zile.

#transferuri băneşti

Serviciul de transfer monetar internaţional între oficiile poştale din Moldova şi Italia a fost lansat la 20 octombrie 2014. Noul serviciu permite moldovenilor care locuiesc în Italia să facă transferuri la o rată de cinci euro pentru orice sumă de pînă la 1000 de euro. Astfel, destinatarii plăţii din Moldova pot să ridice banii fie în euro, fie în lei moldoveneşti, practic la toate serviciile poştale din Moldova şi Italia.

Acest serviciu de transferuri de bani a fost negociat şi dezvoltat între ÎS “Poşta Moldovei” şi “Poste Italiane” în perioada ianuarie-septembrie 2014, cu suportul OIM Moldova şi al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul Programului Global Comun OIM/PNUD/UNWomen “Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare” — Faza II (MOMID), finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, SDC.

21iulie Iurie Leancă despre creşterea consumului intern de mere în situaţia embargoului rusesc // Ziarul Naţionalîn cadrul şedinţei Guvernului

Propun ca tuturor copiilor şi soldaţilor din armată să le fie oferit cîte un măr în fiecare zi. Astfel, ne îngrijim de sănătatea lor, dar şi susţinem producătorii autohtoni. Ministerul Finanţelor urmează să identifice resurse pentru realizarea acestei campanii.

#embargo
3iulie Valeriu Lazăr despre speculaţiile în legătură cu demisia sa din funcţia de Ministru al Economiei // Agoraîn cadrul unui interviu pentru Agora

Să mă acuze cineva pe mine că plec de la minister din cauza BEM, e de-a dreptul ridicol. Păi ce legătură are MEC cu BEM sau ce legătură are activitatea mea cu BEM? De altfel e prima dată ca cineva încearcă să lege BEM de mine şi chiar m-a mirat asta, a apărut din senin, tocmai cu cîteva ore înainte să-mi anunţ demisia. Acolo alte ministere au gestionat situaţia şi ştim bine că ele nu ţin de PDM. Scopul însă cred că e clar, cineva încearcă să-şi spele imaginea în legătură cu acuzaţiile legate de BEM, transferînd asta pe mine. Numai că lucrurile nu se leagă deloc şi asta se va vedea şi mai tare în timpul apropiat, iar dacă vor insista pe acest comportament mîrşav, voi aduce eu mai multă claritate, ca să eliminăm orice confuzie.

La 2 iulie 2014, a avut loc şedinţa Biroului Permanent extins al Partidului Democrat din Moldova în cadrul căreia Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr şi-a prezentat demisia, ulterior anunţînd, în cadrul unei conferinţe de presă, că transmite ştafeta vicepreşedintelui Parlamentului, Andrian Candu. Totodată, Valeriu Lazăr a spus că a venit cu cererea de demisie încă acum un an, însă, deoarece a fost implicat în mod direct în negocierile privind Acordul de Asociere, care prevede şi Acordul de Liber Schimb, a amînat această decizie pînă la ratificarea acordului, care a avut loc pe 2 iulie curent. Liderul democraţilor, Marian Lupu a ţinut să precizeze că solicitarea lui Valeriu Lazăr a venit din propria iniţiativă şi nu ca urmare a unor disensiuni, conflicte sau supărări.

#Banca de Economii
2iulie Veaceslav Ioniţă despre rigorile Uniunii Europene în raport cu produsele moldoveneşti // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Uniunea Europeană pune anumite rigori, care sunt minime, dar necesare. Spre exemplu, producătorii noştri de vin, cînd exportau în Răsărit, acolo sunt 170 de criterii de determinare a calităţii. Evident că nicio ţară şi niciun producător de vin de pe globul pămîntesc nu poate corespunde acestor 170 de criterii, cîştigi prin aceea că nimeni nu le verifică. Eşti verificat numai cînd trebuie să fii pedepsit. În Uniunea Europeană nu sunt 170 de criterii de calitate. Acolo sunt doar cîteva elemente, dar care trebuie respectate. De aceea noi avem nevoie nu doar de laboratoare de verificare, noi avem nevoie să fie certificate, ele să fie autorizate, pentru ca ceea ce va fi scris de acest laborator să fie recunoscut de către Uniunea Europeană.

#Uniunea Europeană
23iunie Vasile Bumacov despre exportul vinurilor moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Vinul desigur rămîne cea mai mare problemă, chiar dacă nu este cel mai exportat produs în Federaţia Rusă. În ultimul timp ponderea era de 28%, dar oricum acesta este cel mai calitativ, cel mai competitiv produs moldovenesc, care reprezintă şi mîndria noastră naţională […] Dacă vorbim de alte produse agroalimentare, numai pentru fructe rămîne piaţa rusească foarte importantă. Restul producătorilor agricoli s-au reorientat. Nu aş dori să-i supăr pe cei de vinuri, dar cred că ceea ce am încercat prin convingere, prin strategii să caute pieţe alternative nu prea a funcţionat. Iată această interdicţie va funcţiona mai eficient şi pînă la urmă toţi vor beneficia de faptul că a fost blocat exportul şi se va lucra mai intensiv în alte pieţe.

#vinurile moldoveneşti

Să înţelegem că le propuneţi vinificatorilor să se conducă de formula: cu cît mai rău, cu atît mai bine?

19iunie Iurie Leancă despre imposibilitatea modernizării rapide a Republicii Moldova // gov.mdîn cadrul Forumului UE-Moldova organizat la Bălţi

Orice Guvern responsabil e dator să aleagă, pentru ţara şi poporul său, un proiect credibil şi viabil de dezvoltare. Şi sunt convins că modelul de dezvoltare european, ales de noi, răspunde cel mai bine acestui deziderat. Nicio societate, însă, şi nici un sistem statal nu pot fi schimbate cît ai clipi din ochi, şi Moldova nu este o excepţie. De aceea, noi vedem 27 iunie ca pe un nou început. Un început al reformelor vaste, coerente şi rapide, pe care le aşteaptă toată lumea.

#Acordul de Asociere

Nu credeţi că modernizarea s-ar înfăptui rapid dacă ar începe cu debarasarea de persoanele compromise din guvern şi partidele aflate la guvernare?

17iunie Vlad Filat despre implementarea Planului 2020 şi crearea locurilor de muncă // IPNîn cadrul unui interviu pentru IPN
  

Planul 2020 va produce schimbări de lungă durată pentru crearea locurilor de muncă. Viziunea noastră este ca anume sectorul privat să genereze cele mai multe locuri de muncă. Iar Guvernul va contribui la înlăturarea tuturor barierelor şi va oferi oportunităţi pentru ca sectorul privat să se dezvolte. Iată un detaliu concret: zece mii de locuri de muncă vor fi generate în următorii doi ani doar în urma implementării proiectelor de investiţie publică – proiecte care prevăd reparaţia şcolilor, construcţia drumurilor, grădiniţelor şi a reţelelor edilitare în fiecare localitate, în fiecare sat.

#locuri de muncă

Nu credeţi că ar fi mai corect să vorbiţi despre creşterea numărului total de locuri de muncă şi nu despre cele generate, fără a spune şi cîte locuri de muncă vor fi lichidate?

11iunie Valeriu Lazăr despre necesitatea rămînerii Republicii Moldova în CSI // mec.gov.mdîn cadrul unei întrevederi cu o delegaţie din Federaţia Rusă

Nu intenţionăm să ieşim din CSI, dimpotrivă vrem să lărgim relaţiile de cooperare, în special, cu Federaţia Rusă, cu care avem economii complementare. Integrîndu-se într-o piaţă cu mare putere de cumpărare, cum este cea a UE dar şi liberalizînd comerţul cu Turcia, Republica Moldova reprezintă o oportunitate şi pentru companiile ruseşti, pe care le invităm să investească în Moldova şi să beneficieze împreună de regimurile comerciale preferenţiale pe care le-am negociat.

#CSI

Nu aţi clarificat cumva dacă, în cadrul regimului de liber schimb, Turcia nu se teme de reexportul pe piaţa sa a “mărfurilor de calitate înaltă, la preţ redus” din Rusia prin Moldova, aşa cum afirmă că se teme Rusia de reexportul din UE?

11iunie Iurie Leancă despre eliminarea reglementărilor legislative care creează bariere în activitatea antreprenorilor // noi.mdîn cadrul şedinţei Guvernului

Scopul nostru este să eliminăm constrîngerile şi să uşurăm viaţa antreprenorilor. Şi nu invers — să nu o complicăm. Şi astăzi, ceea ce trebuie noi să facem e să diminuăm gradual povara pe care o suportă antreprenorii noştri. Potrivit unor estimări, în prezent avem peste 10 mii de reglementări cu impact asupra mediului de afaceri. Din păcate, instituţiile noastre deseori uită să elimine reglementările vechi, inutile şi depăşite de timp.

#antreprenoriat

Credeţi că este, în principiu, posibil să se dezvolte businessul cînd există 10 mii de reglementări?

La ce au servit atunci faimoasele “ghiliotine”, acre trebuia să reducă din reglementările abuzive, care sunt şi generatoare de corupţie?

11iunie Valeriu Lazăr despre faptul că succesul integrării economice a RM va determina şi viteza integrării politice în UE // Infotagîn cadrul Vienna Economic Forum organizat la Chişinău

Economicul merge ceva mai repede decît politicul şi vreau să scot în evidenţă acest lucru. Înseamnă că şi din perspectiva viitoarelor relaţii politice dintre Republica Moldova cu UE, de la noi toţi, cei care facem economie, sunt foarte mari aşteptări. De maniera şi randamentul acestui proces — adică în funcţie de cît de reuşit Republica Moldova se va integra economic cu UE — eu intuiesc că va depinde foarte mult viteza şi calitatea procesului de integrare la nivel politic.

#integrarea europeană
11iunie Valeriu Lazăr despre privatizările planificate în an electoral // noi.mdîn cadrul Vienna Economic Forum organizat la Chişinău

Pregătim acum privatizări. În an electoral este riscant să insişti prea mult pe privatizări, dar pregătim sectorul energetic, pregătim o serie de întreprinderi din diferite domenii, cum ar fi Moldtelecom — operatorul naţional încă nu a fost privatizat. Dezvoltăm activ foarte multe proiecte de parteneriate public-privat.

#privatizare

Pregătirile iau în consideraţie experienţa concesionării Aeroportului Internaţional Chişinău şi privatizarea pachetului Băncii de Economii, a fost o experienţă pozitivă sau negativă?

11iunie Vasile Bumacov despre faptul că Republica Moldova nu este de vină că pierde piaţa din Est // noi.mdîn cadrul unei declaraţii pentru noi.md

Noi am activat cu plăcere pe piaţa rusă cu vinurile noastre, noi am respectat consumatorii de acolo şi eram apreciaţi, însă am fost blocaţi, iar multiplele negocieri pe marginea acestei probleme nu s-au soldat cu rezultate. Ce ne rămîne de făcut în situaţia cînd viticultorii şi vinificatorii aşteaptă de la noi soluţii concrete şi ajutor? Ne-am adresat Uniunii Europene şi am fost susţinui — veniţi, nu vor fi niciun fel de restricţii. Cu toate acestea, nu trebuie uitat că pieţele trebuie cucerite.

#vinurile moldoveneşti

Deci, deschiderea pieţii europene e doar o parte a problemei, cea de-a două fiind cucerirea acestei pieţi, cît credeţi că poate dura acest proces de cucerire a pieţei europene de către produsele moldoveneşti?

29mai Mihai Ghimpu despre distribuţia inechitabilă a asistenţei financiare a României // Unimediaîn cadrul şedinţei plenare a Parlamentului

Eu am semnat acordul. Eu l-am pregătit şi noi am solicitat aceşti bani. Sunt 100 milioane aduse Republicii Moldova din România. Întrebarea mea este: de ce cunoscînd că aceşti bani au fost aduşi de preşedintele interimar Mihai Ghimpu, nu aţi dat la nicio grădiniţă unde primar este liberal? Cum vă permite buna educaţie? Vorbesc în cazul dat de Guvern. Ştiţi că eu am adus aceşti bani şi să nu daţi la niciun primar liberal?

#ajutor financiar

Nu credeţi că Dvs. aveţi o abordare politizată asupra procesului de alocare a banilor? Resursele trebuie alocate acolo unde există necesitate mai mare, dar nu acolo unde primarii sunt membri ai unui sau altui partid.

20mai Natalia Gherman despre intenţia Moldovei de a respecta atît prevederile zonei de comerţ liber cu CSI cît şi cu UE // Deutsche Welleîn cadrul unui interviu pentru Deutsche Welle

Noi nu intenţionăm să ieşim din prevederile zonei de comerţ liber care există în Comunitatea Statelor Independente, CSI, deoarece aceasta este tot o zonă de comerţ liber regional, care nu intră în contradicţie cu prevederile zonei de comerţ liber cu UE.

#Zona de Liber Schimb
20mai Natalia Gherman despre impactul crizei din Ucraina asupra securităţii energetice a Moldovei // Deutsche Welleîn cadrul unui interviu pentru Deutsche Welle

În condiţiile în care Ucraina şi Federaţia Rusă nu se vor înţelege asupra preţurilor la gazele naturale şi dacă se va decide asupra unei eventuale întreruperi a livrărilor de gaz, Moldova va fi afectată imediat.

#gaze naturale
16mai Ana Guţu despre lipsa de profesionalism a Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei // Unimediaîn cadrul şedinţei plenare a Parlamentului

Fracţiunea Partidului Liberal Reformator îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu situaţia creată sistemul în financiar-bancar din Republica Moldova. Implicarea frauduloasă a băncilor rezidente ale Republicii Moldova şi a mai multor instanţe judecătoreşti în spălarea a peste 18 miliarde dolari proveniţi din Federaţia Rusă, tranzacţii care au fost permise în mod tacit de BNM şi instituţiile de control ale statului. În al doilea rînd, considerăm inadmisibil acceptul BNM pentru vînzarea către banca de stat a Federaţiei Ruse, Vnesheconombank, a unui pachet important de acţiuni ale Băncii de Economii, cedarea controlul asupra unicii bănci de stat către Federaţia Rusă contravine interesului Republicii Moldova. Constatăm, de asemenea, atitudinea iresponsabilă a BNM şi guvernatorului vizavi de fluctuaţiile cursului valutar din Republica Moldova. Constatăm lipsa de profesionalism a guvernatorului BNM Dorin Drăguţanu.

#Dorin Drăguţanu
14mai Igor Dodon despre pericolele semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană // Facebookîn cadrul unei postări pe Facebook

După 27 iunie [2014], data semnării Acordului de Asociere cu UE, economia Moldovei va intra în colaps — vor fi restricţionate sau blocate cca 30 la sută din exporturi (în special produsele agroalimentare şi sezoniere — cîteva zeci de mii de oameni vor rămîne fără loc de muncă), va urma un şoc pentru piaţa bancară (cîteva Bănci şi aşa sunt în prag de faliment, iar BNM se face că nu vede), instabilitate pe piaţa valutară cauzată de scăderea intrărilor de valută (exporturi şi remitenţe) care ar putea duce la deprecierea în continuare a monedei naţionale şi creşterea preţurilor… Şi asta doar pentru început. Guvernanţilor — Să nu spuneţi că nimeni nu va preîntîmpinat.

#Acordul de Asociere

Care sunt cauzele blocării exporturilor?

Dacă după 27 iunie economia Moldovei nu va intra în colaps, vă deziceţi de politică?

12mai Iurie Leancă despre asistenţa Poloniei pentru sectorul zootehnic şi legumicol din Moldova // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă
  

Urmează să fie semnat în Polonia acordul prin care guvernul polonez ne oferă 100 milioane de euro pentru dezvoltarea zootehniei şi dezvoltarea legumiculturii din Republica Moldova, punînd la dispoziţia întreprinzătorilor moldoveni bani extrem de ieftini pe 25 de ani, cu 5 ani termenul de graţie, cu o dobîndă de 0,15%.

#Polonia

Acordul a fost semnat la 14 mai 2014 în cadrul vizitei Prim-ministrului Iurie Leancă la Varşovia cu ocazia participării la Reuniunea anuală a Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

22ianuarie Vasile Bumacov despre efectele embargoului rusesc asupra vinurilor moldoveneşti // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Dar nu asta este pierderea cea mai mare (vînzări ratate de circa 20 de milioane de dolari). Cea mai mare pierdere este lovirea în imaginea acestui produs care are un nume bun, care este de calitate. Este discriminarea celor care au muncit zeci de ani la înfiinţarea plantaţiilor vitivinicole, care se mîndresc cu acest nume. Este şi o lovitură în mîndria noastră naţională. Aceasta este marea noastră pierdere.

#embargou •
  • #embargou
  • #vinurile moldoveneşti
15noiembrie Iurie Leancă despre finalizarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni şi diversificarea rutelor de aprovizionare cu gaze // Timpulîn cadrul declaraţiilor de presă făcute la Bruxel împreună cu Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barosso şi Prim-ministrul României Victor Ponta
  

Mă bucur să constat că lucrările pe acest gazoduct (Iaşi-Ungheni) se derulează aşa după cum ne-am planificat şi sînt convins că, în primul trimestru al anului 2014, vom reuşi să finalizăm gazoductul Iaşi-Ungheni. Sînt convins încă o dată că împreună cu alte elemente al acestui proiect, vom reuşi să diversificăm rutele de aprovizionare cu resurse energetice, în mod special ne referim la gaze, a Republicii Moldova.

#gazoductul Iaşi-Ungheni

Această promisiune a fost realizată, dar cu întîrziere, la 27 august 2014. Gazoductul Iaşi-Ungheni a fost lansat oficial în prezenţa Prim-ministrului Iurie Leancă, a Premierului român, Victor Ponta, a Comisarului European pentru Energie, Günther Oettinger, a mai multor miniştri din Guvernele de la Chişinău şi Bucureşti, precum şi a reprezentanţilor misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, a autorităţilor publice locale şi a locuitorilor din zonă. Gazoductul Iaşi-Ungheni este un proiect de interconectare a sistemelor de transport al gazelor naturale dintre Republica Moldova şi România. Costul total al proiectului este de 26 de milioane de euro, dintre care şapte milioane constituie un grant din partea Uniunii Europene. Gazoductul, cu lungimea totală de 43.2 kilometri, are o capacitate de 1.5 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care, iniţial, din România va fi livrat un volum de pînă la 50 milioane de metri cubi pe an.

7octombrie Vasile Bumacov despre eforturile de înlăturare a embargoului împotriva vinurilor moldoveneşti // Tribunaîn cadrul unui interviu pentru Tribuna

Noi avem o agendă asupra căreia am convenit şi care se respectă întocmai. Specialiştii noştri au fost la Moscova, acum urmează să vină cei de acolo la Chişinău. Vom discuta toate detaliile tehnice pentru a avea după aceasta o situaţie favorabilă exportului de vinuri moldoveneşti în Rusia.

…

Chiar dacă piaţa rusească e în schimbare acum, se consumă vinurile dulci şi demidulci, iar pe piaţa UE se preferă vinurile seci. De aceea, trebuie să avem produse pentru ambele pieţi. Avem diverse discuţii în privinţa cerinţelor vinurilor exportate. Uneori, acestea sînt mai drastice în Rusia. E vorba de anumite substanţe care oricum se conţin în toate vinurile din lume. Trebuie să discutăm cu experţii, să convenim la limitele acceptabile în Federaţia Rusă pentru că noi sîntem nevoiţi să ne conformăm cerinţelor pieţii.

…

Vinurile majorităţii producătorilor mici şi mijlocii corespund perfect cerinţelor acestei pieţe, iar producătorii de vinuri în vrac vor trebui să revină la îmbuteliere pentru că aici apare problema calităţii.

…

Atunci cînd exportăm vinurile în sticlă, sîntem siguri de calitate, dar atunci cînd e vorba de vinul în vrac, noi nu putem supraveghea îmbutelierea pe loc şi nu se poate de exclus că acestea vor fi combinate sau falsificate. Aceasta e marea noastră problemă, de aceea vom insista să ne mişcăm spre vinuri îmbuteliate pentru a asigura calitate consumatorilor.

#embargou • •
  • #embargou
  • #Uniunea Europeană
  • #Federaţia Rusă

Este întîmplător oare că embargoul a fost impus exact în perioada recoltării strugurilor şi a achiziţionării acestora de la plantatori de către vinificatori?

În cine loveşte mai crunt embargoul, în vinificatori sau în plantatori, care nu-şi mai pot realiza recolta, sau sunt nevoiţi s-o vîndă pentru un preţ simbolic, care nu acoperă nici jumătate din cheltuielile pentru producere?


Putem înţelege discursul public al ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov. El riscă să fie făcut “ţap ispăşitor” al crizei relaţiilor moldo-ruse, care atunci cînd intră în faza conflictuală se reduc adesea la impunerea embargoului împotriva produselor agroalimentare moldoveneşti. Totuşi, afişarea optimismului referitor la reluarea livrării vinului moldovenesc ar trebui să fie mult mai moderată. A afirma că autorităţile Moldovei se aşteptau la un impact mai drastic asupra producătorilor de struguri, ca urmare a embargoului impus de Rusia la importul de vinuri moldoveneşti, după ce anterior se afirma că, în general, nici nu se discuta la modul serios despre introducerea embargoului se aseamănă cu pendularea dintr-o extremă în alta. Merită apreciat efortul ministrului Bumacov pentru convocarea săptămînală a vinificatorilor, numai că dl ministru ar trebui să le explice vinificatorilor, care nu sunt şi plantatori, că s-ar putea să nu mai aibă pe viitor de la cine procura struguri. Poate, într-adevăr, ar fi o soluţie pentru Republica Moldova ca ciclul de vinificaţie să fie unul integrat, adică vinificatorii să fie şi plantatori ai viţei de vie, iar tradiţia multiseculară să nu se extindă dincolo de gospodăriile ţărăneşti. Însă pentru aceasta e nevoie de politici guvernamentale bine articulate. Într-adevăr, dacă există probleme referitoare la faptul că vinurile sunt produse din soiuri care nu se consideră nobile şi care mai sunt şi afectate de condiţiile meteorologice, atunci producătorilor de soiuri nenobile ar trebui să li se explice că eforturile lor nu au sorţi de izbîndă în industria vinicolă a Republicii Moldova.

27septembrie Vasile Bumacov despre depăşirea embargoului pentru vinurile moldoveneşti // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

În rezultatul reformei pe care am avut-o, în cel mai apropiat timp, va apărea Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi marca naţională “Vin Moldova”, brandul naţional “Vin Moldova” care va pune în aplicare restricţiile la vinurile de calitate joasă. Noi vom face tot ce este posibil în Federaţia Rusă şi în Belarus, şi în Uniunea Europeană să exportăm vinuri de calitate. Dar va trebui ca acest oficiu, împreună cu vinificatorii, să mişte vinurile moldoveneşti din spectrul celor mai mici preţuri, la preţuri mai mari, preţuri medii.

…

Oficiul va trebui să atribuie brandul naţional “Vin Moldova” vinurilor de calitate şi să muncim ca să putem să le vindem la valoarea lor.

...

Noi la vinurile îmbuteliate nu prea avem probleme, vreau să vă spun. Problemele sunt acolo unde exportăm vinuri în vrac. Fiindcă ceea ce pleacă din ţară noi ştim, iar ceea ce se îmbuteliază pe piaţă acolo noi nu ştim. Şi aceasta este marea noastră problemă.

…

Vom finanţa masiv Oficiu Naţional al Viei şi Vinului să încurajeze vinificatorii noştri să meargă în alte pieţe. Eu chiar le-am făcut, la şedinţa de săptămîna aceasta, observaţie: de cîte ori merg în străinătate, la standul vinificatorilor noştri, nu găseşti vinificatori, dar un şofer sau cineva acolo are grijă de stand, fiindcă restul merg la cumpărături. De aceea eu vreau să-i văd pe vinificatorii noştri cu inimă, cu ambiţie la stand, să demonstreze calitatea, să promoveze vinurile şi să ţină minte că altă cale nu există. Da, Uniunea Europeană ne-a deschis piaţa. Aceasta nu înseamnă că vinurile se vor vinde, dacă nu le promovăm. Doar nu este un vacuum de vinuri şi imediat se vor arunca toţi la vinurile moldoveneşti. Vinul foarte greu se promovează. De ce noi ţinem aşa mult la piaţa rusă? Fiindcă piaţa rusă nu trebuie pregătită, consumatorul rus iubeşte vinul moldovenesc, îl cunoaşte, îl acceptă. Dar, dacă vorbim de Europa, trebuie să răsucim mînicile şi să muncim serios.

…

Eu, de obicei, de la vinificatorii buni, chiar vă spun acest secret, am discount. Dacă descopăr un vin bun, mă duc şi îl cumpăr. Cînd mi se spune că s-a terminat, după ce prietenii se deprind cu vinul, trebuie să le spun că nu mai este de acest vin. Acestea sunt vinurile pe care noi dorim să le vedem şi în Uniunea Europeană, şi în Republica Moldova, şi în Federaţia Rusă, la sigur, şi în China.

#embargou • • • •
  • #embargou
  • #Vin Moldova
  • #Uniunea Europeană
  • #Federaţia Rusă
  • #China
19septembrie Iurie Leancă despre eforturile de înlăturare a embargoului împotriva vinurilor moldoveneşti // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Sperăm că relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă vor avea loc într-un context al relaţiilor civilizate, neinfluenţate de elemente politice şi în conformitate cu aceleaşi reguli ale OMC-ului, Organizaţiei Mondiale a Comerţului, din care facem parte şi noi, şi Federaţia Rusă, în conformitate cu prevederile Zonei de Liber Schimb în spaţiul CSI, astfel încît vom putea evita asemenea evoluţii sau involuţii nedorite. Dar studiem impactul şi cred că vom reuşi să depăşim aceste probleme care, bineînţeles, vor avea anumite efecte nu tocmai benefice. Concomitent, cunoaşteţi foarte bine, discutăm despre accesul mai mare al produselor noastre pe alte pieţe, pe piaţa europeană, în primul rînd, dar nu ne limităm doar la acest exerciţiu — piaţa europeană, deşi este prioritară, din acest punct de vedere. Chiar ieri am vorbit cu domnul Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură. Cred că săptămîna viitoare, dînşii vor anunţa despre anumite decizii care a putea avea efecte pozitive pentru, cel puţin, industria vitivinicolă.

#embargou • • • •
  • #embargou
  • #Federaţia Rusă
  • #OMC
  • #Zona de Liber Schimb
  • #Dacian Cioloş
17septembrie Zinaida Greceanîi despre embargoul pentru vinurile moldoveneşti // Europa Liberăîn cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă

Aceasta este, în primul rînd, o problemă pentru ţara noastră, pentru producătorii noştri. Dacă noi, făcînd atîta gălăgie politică în jurul embargoului acesta, credem că facem rău Rusiei… Nu noi trebuim ruşilor. A substitui producţia vinicolă sau orişicare producţie agricolă din Moldova cu importul din alte state e foarte simplu pentru ruşi şi ei nici nu vor observa, cum n-au observat nici în 2006 — una. A doua: a fost substituit ceea ce s-a importat din Moldova. Inclusiv statele europene se luptă pentru piaţa rusească, care este o piaţă imensă şi care poate înghite tot ce vreţi de pe lume. Noi, cîteodată, prin incapacităţile, în primul rînd, ale politicienilor facem nişte lucruri care fac producătorilor noştri o mare defavoare.

…

Cu toate că nu ar trebui atît de mult politizată problema. De jumătate de an tot vorbea acelaşi Onişcenko: careva probleme sunt cu vinurile, că vedeţi laboratoarele, calitatea. La primul semnal, funcţionarii noştri au trebuit să alerge acolo şi să stabilească nişte relaţii normale.

…

Tot ceea ce s-a întîmplat în 2006 a fost şi o favoare pentru producătorii noştri, cu toate că favoarea aceasta a fost o povară economică pentru dînşii destul de dificilă. Ei au fost nevoiţi să schimbe şi calitatea vinurilor, să investească foarte mult şi în procesul de producere, şi în procesul de creştere a viţei-de-vie. S-a făcut foarte mult şi în utilarea întreprinderilor. S-a investit foarte mult, nu doar autohtone, dar au fost şi investiţii străine. Mulţi sunt proprietari de companii străine, din alte state, în producţia vitivinicolă.

…

Pot să vă spun acum un lucru, în 2006, într-adevăr, vinificatorii noştri importau materie primă vinicolă din alte state şi produceau vin şi exportau în Rusia. Atunci eu le-am zis, inclusiv funcţionarilor de la “Moldova Vin”: “Oameni buni voi veţi pierde piaţa rusească complet, dacă vă ocupaţi cu lucrurile acestea”. Dar ei mai vroiau importul fără taxe vamale. Eu le-am spus: “Dacă voi vă veţi ocupa cu lucrul acesta, veţi pierde cu totul piaţa rusească”. Mai bine să producem din materia primă a noastră, în care suntem siguri, fără careva importuri de materie primă şi să exportăm doar calitatea cea mai înaltă. Ce vă pare, dacă pe noi europenii acum atît de mult ne susţin, emotiv eu aş zice, în ajunul summit-ului de la Vilnius, dar ne mai susţin pur emotiv, fiindcă niciodată piaţa europeană nu va admite pe piaţa sa produse necalitative…

…

Noi, chiar dacă Moldova şi-a declarat calea de integrare europeană, ceea ce a fost declarat prin 2003, aceasta nu trebuie să ne strice relaţiile cu partenerii noştri strategici. Şi încă un lucru trebuie să înţelegem noi cu toţii: nici Moscova nu se va sfădi cu Bruxelles-ul din cauza Moldovei, nici Bruxelles-ul cu Moscova din cauza Moldovei.

…

Nu trebuie să mizăm că cineva va veni, Bruxelles-ul ne aşteaptă cu braţele deschise şi ne va lua aşa cum noi suntem, dacă noi nu vom aduce standarde, nu vom vrea să facem aici standarde europene, la noi acasă, integrarea europeană. Acestea sunt treburile noastre interne. În primul rînd, la noi acasă trebuie să facem ordine.

#embargou • • •
  • #embargou
  • #Federaţia Rusă
  • #Ghenadi Onişcenko
  • #integrarea europeană
16septembrie Iurie Leancă despre embargoul pentru vinurile moldoveneşti // Unimediaîn cadrul unui interviu pentru ziarul francez “Le Monde”, citat de Unimedia

Am primit cu regret ştirea. Acuzaţiile sunt nefondate. Am propus părţii ruse să utilizeze instrumente prevăzute de Organizaţia Mondială a Comerţului şi Zona de Liber Schimb valabilă în cadrul Comunităţii Statelor Independente. Înainte de a lua orice decizie, chiar şi din domeniul sănătăţii, trebuia de solicitat consultări. În cazul în care, reproşurile vizează calitatea vinurilor noastre, am progresat comparativ cu primul embargou din 2006. Însă, anume în acest caz domină contextul politic.

Din decembrie 2009, indiferent unde am fost, am vorbit despre acelaşi vector — integrarea europeană. Niciodată nu am trimis vreun semnal greşit.

Aceste documente (acordurile de Asociere, privind Zona de Liber Schimb şi facilitarea regimului de vize) nu contrazic relaţiilor bune cu Moscova. Nu este vorba de extindere, ci de o nouă etapă în relaţiile noastre. Cu toate acestea, inevitabilul trebuie să se întîmple.

#embargou • • •
  • #embargou
  • #CSI
  • #OMC
  • #Zona de Liber Schimb
13septembrie Vladimir Voronin despre embargoul pentru vinurile moldoveneşti // Unimediaîn cadrul unui interviu pentru Kommersant.md, citat de Unimedia
Originalul

Nu am documente necesare pentru a confirma sau infirma informaţia cu privire la calitatea vinului, dar nu trebuie să politizăm subiectul şi să facem legătură cu diferite evenimente. Aceasta ar putea fi o coincidenţă.

У меня нет необходимых документов, чтобы подтвердить или опровергнуть заявления о качестве вина, но не нужно сразу все политизировать и связывать с разными событиями. Это может быть простым совпадением.

#embargou •
  • #embargou
  • #vinurile moldoveneşti

Dar impunerea embargoului în 2006, după trei adresări ale Dumei de Stat către Guvernul Federaţiei Ruse de a interzice importul vinului moldovenesc de asemenea a fost o simplă coincidenţă?

11septembrie Valeriu Lazăr despre embargoul pentru vinurile moldoveneşti // Unimediaîn cadrul unei declaraţii de presă

Pentru noi este important ca să utilizăm toate platformele posibile pentru ca să soluţionăm această problemă. Suntem într-o situaţie diferită faţă de anii precedenţi. Nu putem să numim embargou această interdicţie. Este vorba de “restricţii cantitative”. Am lansat procesul de consultări. Am rugat să încercăm ca acest consultări să fie lansate…, dar deja vedem. Nu aşteptaţi de la mine să vă dau apreciere pentru că se ajunge la speculaţii.

#embargou •
  • #embargou
  • #Federaţia Rusă
6septembrie Vasile Bumacov despre pericolul embargoului împotriva vinurilor moldoveneşti // publika.mdîn cadrul unui interviu pentru Publika TV

Nu se discută despre un nou embargo. În privinţa vinurilor, noi am discutat despre ce s-a întreprins pentru a îndeplini cerinţele Rospotrebnadzor-ului, despre cele cîteva loturi care vor fi controlate adiţional şi probabil, nu vor fi returnate.

#embargou • • •
  • #embargou
  • #Rospotrebnadzor
  • #Federaţia Rusă
  • #vinurile moldoveneşti

De ce să se anticipeze şi să se discute din start despre embargou, oare nu este logic ca la început să se invoce calitatea nesatisfăcătoare a vinurilor ca pretext pentru aplicarea ulterioară a embargoului? Oare nu tot la fel s-a produs în 2006, cînd la început au avut loc manifestări de nemulţumirea faţă de politicile autorităţilor moldovene, apoi au fost invocate pretenţii faţă de calitatea vinurilor, ceea ce a culminat cu impunerea embargoului?


Discuţiile despre introducerea unui eventual embargou împotriva vinurilor moldoveneşti au fost generate de ameninţările mai mult decît transparente la adresa Republicii Moldova ale vice-premierului rus, Dmitri Rogozin, din 2 septembrie 2013, urmate de declaraţiile şefului Serviciului sanitar rus “Rospotrebnadzor”, Ghenadi Onişcenko, care a declarat pe şleau că Rusia ar putea impune un embargou similar celui din 2006, atunci cînd vinurile moldoveneşti au fost interzise pe piaţa rusă, invocînd calitatea necorespunzătoare a vinurilor produse în Republica Moldova:

Dacă în viitorul apropiat, autorităţile de la Chişinău nu vor întreprinde măsuri esenţiale pentru a garanta siguranţa şi calitatea produselor livrate, atunci embargo-ul pentru vinuri poate deveni realitate

De fapt, măsuri esenţiale pot fi luate într-un termen mai mare, ci nu într-un viitor apropiat. În al doilea rînd, ştim din experienţa anterioară că atunci cînd conflictele politice dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă sunt atenuate calitatea vinurilor moldoveneşti se testează în baza la vreo 7 parametri biochimici, iar cînd relaţiile se tensionează, atunci apar din senin acte subnormative, care cer testarea la vreo 50 de parametri biochimici despre care exportatorii moldoveni nici nu ştiu. Aşa a fost în 2006 şi 2010, de ce n-ar fi aşa şi pe viitor?

31octombrie PL despre creştere economică durabilă în mărime de 7–10% anual // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Programul economic al PL urmăreşte realizarea următoarelor obiective economice strategice:
creştere economică durabilă în mărime de 7–10% anual.

Economie şi Finanţe
#creşterea economică

În perioada 2010–2013, economia Republicii Moldova a crescut, în medie cu doar 5.5%. Mai mult decît atît, creşterea urmează să decelereze esenţial în 2014–2015 (MEGA: Analiza Creşterii Economice din Moldova, ediţia 10, Expert-Grup, 2014).

31octombrie PL despre creşterea veniturilor populaţiei astfel ca salariul mediu să se dubleze în următorii 4 ani // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Programul economic al PL urmăreşte realizarea următoarelor obiective economice strategice:
creşterea veniturilor populaţiei astfel ca salariul mediu să se dubleze în următorii 4 ani.

Economie şi Finanţe
#salarii

În perioada 2010–2013, salariul mediu lunar a crescut de la 2,971.7 lei la 3,765.1 lei, marcînd o creştere nominală de doar 27% şi rămînînd cel mai scăzut nivel din Europa Centrală şi de Est.

31octombrie PL despre creşterea gradului de transparenţă a administrării resurselor financiare ale statului // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Partidul Liberal pledează pentru elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii a Republicii Moldova, conformă cu standardele europene în materie constituţională. Noua Constituţie va permite: transparenţa formării, administrării, utilizării şi controlului resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi instituţiilor publice.

Economie şi Finanţe
#bugetul de stat

Nu a fost adoptată o Nouă Constituţie, iar problema transparenţei procesului bugetar a rămas actuală. Potrivit Indicelui Transparenţei Bugetare, calculat de către Expert-Grup în 2012, Republica Moldova a acumulat doar 51 din 100 de puncte, ceea ce corespunde unui nivel scăzut de transparenţă bugetară. Totodată, faţă de anul 2010, indicele a diminuat cu 1 punct (60 puncte în 2010), iar poziţia ţării în clasament a diminuat de la 23 (din 94 ţări în 2010) la 29 (din 100 ţări în 2012). Inclusiv din cauza transparenţei bugetare scăzute, dar şi a nerespectării procedurilor de administrare eficientă a resurselor bugetare, Curtea de Conturi a constatat, în 2013, iregularităţi de circa 7.7 miliarde lei (“Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea executării Hotărîrilor Curţii de Conturi pe anul 2013”, Expert-Grup, 2014).

31octombrie PL despre modalităţi mai simple pentru iniţierea/ încetarea afacerilor // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Simplificarea procedurilor administrative de autorizare pentru iniţierea/ încetarea, licenţierea şi autorizarea unei activităţi economice.

Economie şi Finanţe
#antreprenoriat

În 2011 a fost aprobată Legea Nr. 161 din 22.07.2011 privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător şi Legea Nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. În vederea implementării acestor legi, Guvernul a aprobat Hotărîrea Nr. 778 din 04.10.2013 cu privire la unele măsuri de implementare a ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător. La fel, în 2013, Guvernul a adoptat Hotărîrea Nr. 765 din 25.09.2013 cu privire la aprobarea Foii de parcurs privind acţiunile Guvernului în vederea eliminării constrîngerilor critice în calea mediului de afaceri pentru anii 2013–2014.

Deşi au fost întreprinse o serie de acţiuni în vederea simplificării activităţii antreprenoriale, impactul acestora este vizibil mai mult la capitolul iniţierii afacerii. Astfel, potrivit indicelui Doing Business, Republica Moldova a avansat de la poziţia 93 în 2013 la poziţia 81 în 2014, inclusiv graţie reducerii numărului de proceduri necesare iniţierii afacerii (de la 7 la 6), a timpului (de la 9 la 7 zile) şi a costului aferent acestor proceduri (de la 5.7% la 5.4% din venitul mediu per capita). Cu toate acestea, obţinerea documentelor cu caracter permisiv rămîne o constrîngere majoră, iar impactul măsurilor încă nu este perceput în deplină măsură de agenţii economici. Una din cele mai acute probleme ţine de obţinerea permiselor pentru construcţii, care durează, în medie, 291 zile, iar costul cărora reprezintă circa 65% din venitul mediu per capita, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 174 din 189 ţări incluse în clasamentul Doing Business. Drept dovadă a problemei obţinerii documentelor cu caracter permisiv şi a interacţiunii problematice între mediul de afaceri şi stat servesc rezultatele ediţiei recente a Raportului Global al Competitivităţii. Conform acestuia, principala problemă percepută de antreprenori în activitatea acestora este corupţia.

31octombrie PL despre reducerea monopolurilor şi a ponderii economiei subterane // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Excluderea monopolului în toate domeniile şi ramurile de activitate; diminuarea ponderii “economiei subterane”.

Economie şi Finanţe
#economie subterană

Problema concentrării activităţii economice a rămas una la fel de acută pe parcursul ultimilor ani. Cîteva sectoare unde nivelul de concentrare este relativ înalt sunt:

  • sectorul bancar: la finele lunii august, 2014, primele 5 bănci deţineau 70.3% din totalul de active, mai mult comparativ cu începutul anului 2010 cînd ponderea a constituit 67.9%);
  • piaţa produselor petroliere: în 2013, doar 4 companii controlau 90.2% din volumul total de importuri de produse petroliere, fiind mai mult comparativ cu anul 2010 cînd ponderea era de 80%.
  • piaţa intermediarilor agricoli: nu sunt disponibile date statistice privind nivelul de concentrare a pieţei, însă experienţa ultimilor ani, în special a anului 2013, denotă discrepanţe mari de preţuri dintre producţia agricolă obţinută direct de la producător pînă la cea comercializată în ţară sau peste hotare de către un număr mic de intermediari. În 2013, cînd a crescut esenţial oferta de produse agricole pe fondul unui an climateric favorabil, Consiliul Concurenţei a fost sesizat de către fermieri pe marginea riscului aranjamentelor cu caracter oligopolist între anumiţi intermediari agricoli care ar fi profitat de putere de negociere mai înaltă în raport cu producătorii pentru a obţine preţuri de vînzare avantajoase.

Nivelul înalt de concentrare denotă carenţe privind cadrul concurenţial pe diferite pieţe, care nu a suferit îmbunătăţiri substanţiale în ultimii ani. Astfel, conform Raportului Global al Competitivităţii pentru 2014–2015, Republica Moldova figurează pe locul 99 din 144 de ţări la capitolul intensităţii concurenţei locale, fiind practic la un nivel similar cu cel din ediţia pentru anul 2010–2011 (locul 101 din 139 ţări).

31octombrie PL despre îmbunătăţirea climatului de afaceri pentru investitori şi antreprenori // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Dezvoltarea dialogului cu investitorii şi antreprenorii privind modalităţile de îmbunătăţire a climatului de afaceri pentru crearea unui mediu de afaceri potrivit.

Economie şi Finanţe
#antreprenoriat

Potrivit raportului Doing Business 2014, Republica Moldova a avansat cu 8 trepte în clasament faţă de ediţia din 2013, deţinînd locul 78 din numărul total de 189 de ţări. Cele mai mari progrese au fost înregistrate la capitolul înregistrării afacerii (de pe locul 93 pe locul 81), obţinerii creditelor (de pe locul 40 pe locul 13) şi la capitolul plăţii taxelor (de pe locul 116 pe locul 95). Totuşi, locul 78 este mai jos decît cel al Belarusului, României, Kazahstanului, Republicii Kirghize, Mongoliei şi majorităţii statelor din Europa Centrală şi de Est. Mai mult decît atît, dialogul public-privat este perceput de către mediul de afaceri drept ineficient, netransparent şi non-inclusiv (“Analiza constrîngerilor privind activitatea antreprenorială”, Expert-Grup, 2013).

31octombrie PL despre dobîndirea statutului de ţară cu economie de piaţă liberă şi funcţională // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Obţinerea statutului de ţară cu economie de piaţă liberă şi funcţională din partea instituţiilor Uniunii Europene.

Economie şi Finanţe
#Uniunea Europeană

În pofida anumitor progrese, economia Republicii Moldova rămîne departe de principiile pieţei libere. Potrivit Indicelui Libertăţii Economice din 2014, elaborat de Fundaţia Heritage, din 2004 Moldova a rămas la statutul de economie “mai curînd ne-liberă”, situîndu-se pe locul 110 din 178 de state incluse în clasament. Totodată, Banca Mondială califică Moldova drept avînd o piaţa mică, cu concurenţă limitată şi o tendinţă slabă pentru inovaţii.

31octombrie PL despre revenirea cetăţenilor aflaţi peste hotare // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Crearea locurilor de muncă noi şi repatrierea treptată a cetăţenilor aflaţi peste hotarele republicii.

Economie şi Finanţe
#gastarbeiteri

În perioada 2010–2013, numărul populaţiei ocupate a crescut de la 1,143.4 mii la 1,172.8 mii persoane, sau cu doar 2.6%. Un avans atît de modest a menţinut rata de ocupare a Republicii Moldova la unul din cele mai scăzute nivele din regiune (39.3% în 2013, fiind în uşoară creştere faţă de 38.5% în 2010). Totuşi, chiar şi acest modest avans nu este cert dacă a fost un rezultat al acestei promisiuni.

Autorităţile au depus careva eforturi în vederea reîntoarcerii în ţară a migranţilor moldoveni, în special prin intermediul Programului-pilot de atragere a remitenţelor în economie “PARE 1+1”. În cadrul acestuia, în perioada 2011–2013 a fost acordate 313 granturi în volum total de 57.6 milioane lei sau, în medie, circa 184 mii lei per proiect. Totuşi, impactul agregat al proiectului asupra ranversarea fenomenului migraţiei forţei de muncă este unul limitat, avînd în vedere dimensiunile mici ale proiectului. Astfel, în perioada 2010–2013, numărul de moldoveni de peste 15 ani aflaţi la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare a crescut cu 21.5 mii persoane (de la 311 mii la 332.5 mii persoane), sau cu circa 5.4 mii pe an (echivalentul unui sat mediu moldovenesc). Totodată, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei a adoptat la 20.05.2014 planul de acţiuni pentru anii 2014–2016 privind susţinerea reintegrării cetăţenilor reîntorşi de peste hotare.

31octombrie PL despre asigurarea stabilităţii cursului de schimb valutar şi un nivel redus al inflaţiei // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Asigurarea stabilităţii macroeconomice prin intermediul instrumentelor monetare, astfel ca să fie asigurat un nivel acceptabil al inflaţiei şi o stabilitate a cursului de schimb valutar.

Economie şi Finanţe
#inflaţia

În perioada 2010–2014, situaţia macroeconomică din ţară a rămas relativ stabilă, fapt atestat şi de misiunile Fondului Monetar Internaţional. Astfel, Produsul Intern Brut, în 2010–2013 a înregistrat o creştere medie de 5.5%, ponderea deficitului de cont curent în PIB s-a redus de la 7.9% la 4.8%, iar Indicele Preţurilor de Consum, faţă de anul precedent, a fost redus de la 7.4% la 4.6%.

31octombrie PL despre mai multe pieţe de desfacere pentru produsele agro-alimentare // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

PL consideră că pentru dezvoltarea agriculturii este nevoie de:
diversificarea pieţelor de desfacere a produselor agro-alimentare.

Economie şi Finanţe
#produse agro-alimentare

În perioada 2010–2013 a avut loc un anumit proces de diversificare a pieţelor de desfacere. Astfel, Indicele de Concentrare Herfindahl-Hirschmann pentru exporturile de produsele agro-alimentare practic s-a redus în jumătate (de la 1,118.6 puncte în 2010 la 660.2 puncte în 2013). Diversificarea s-a produs, în mare parte, în rezultatul diminuării ponderii Federaţiei Ruse în calitate de cea mai importantă piaţă de desfacere a produselor agro-alimentare moldoveneşti, de la 26.4% în 2010 la 14.1% în 2013. Drept rezultat, dacă în 2010, peste jumătate (56.3%) din produsele respective erau destinate Federaţiei Ruse, României, Ucrainei şi Belarusului, în 2013 ponderea acestora a scăzut pînă la 41.4%. Totuşi, diversificarea nu s-a produs din contul penetrării masive pe noi pieţe de desfacere: în perioada analizată, în top-10 destinaţii pentru exporturile de produse agro-alimentare nu au apărut pieţe noi. În particular, rămîne dificil accesul pe piaţa UE, ponderea căreia în exporturile respective a rămas practic neschimbată (de circa 35%).

31octombrie PL despre alinierea Moldovei la proiecte ce ţin construcţia conductelor de tranzit de petrol şi gaz // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Promovarea unei politici active de stat orientate spre folosirea situaţiei geopolitice favorabile prin implicarea în proiectele internaţionale ce ţin de construcţia conductelor de tranzit de petrol şi gaz din ţările Asiei Centrale spre ţările Europei de Sud-Est prin Republica Moldova.

Economie şi Finanţe
#gaze naturale

În perioada analizată, Republica Moldova nu s-a implicat în asemenea proiecte. Mai mult decît atît, a fost suspendată parţial implementarea Pachetului Energetic 3.

31octombrie PL despre descentralizarea financiar-fiscală şi asigurarea durabilităţii finanţelor publice locale // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Accelerarea procesului de descentralizare financiar-fiscală, asigurînd astfel durabilitatea finanţelor publice, inclusiv a celor locale, şi reducerea riscurilor bugetar-fiscale.

Economie şi Finanţe
#descentralizarea

Adoptarea amendamentelor la Legea privind finanţele publice locale care vin să modifice esenţial mecanismul de relaţii inter-bugetare dintre autorităţile publice centrale şi locale au fost tărăgănată. Astfel, deşi era planificată implementarea acestora din 2014, vor intra în vigoare în mod plenar din 2015. Modificările respective urmează să consolideze autonomia financiară a autorităţilor publice locale şi să sporească eficienţa utilizării resurselor bugetare la nivel local.

31octombrie PL despre mai multe facilităţi pentru tinerii specialişti din mediul rural // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Crearea facilităţilor pentru tinerii specialişti în scopul încadrării în muncă în mediul rural.

Economie şi Finanţe
#tinerii

Problema ocupării tinerilor specialişti din mediul rural a rămas una acută, iar politicile în acest sens nu au fost suficient de consecvente. Drept rezultat, în perioada 2010–2013 ponderea tinerilor (15–34 ani) din spaţiul rural din numărul total al populaţiei ocupate a rămas practic neschimbat (circa 30%), iar numărul total a crescut cu doar 4.8 mii persoane. În schimb, numărul tinerilor din sate aflaţi la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare a crescut de peste două ori (cu 10.2 mii persoane) comparativ cu creşterea numărului tinerilor ocupaţi din sate. Astfel, tinerii din spaţiile rurale au rămas cea mai reprezentativă categorie de populaţie plecată la muncă peste hotare, cu o pondere în numărul total de migraţi de circa 41.5% în 2013.

31octombrie PL despre reducerea sărăciei // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Reorientarea cheltuielilor publice în vederea reducerii substanţiale a sărăciei.

Economie şi Finanţe
#sărăcia

În perioada 2010–2013 au fost puse bazele pentru tranziţia politicilor de asistenţă socială la principiul de ţintire a veniturilor. Totuşi, procesul nu a fost finalizat: în prezent, 17% din resursele destinate ajutorului social ajung, deşi nu ar fi trebuit, la beneficiari cu venituri relativ mari (Al treilea raport cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Republica Moldova). Aceasta denotă ineficienţa persistentă a acestui sistem. Mai mult decît atît, pentru eliminarea integrală a sărăciei monetare sunt necesare circa 250 milioane lei anual — un nivel inferior cheltuielilor de factor pentru programele de ajutor social. Prin urmare, statul dispune de resursele necesare pentru eliminarea sărăciei, însă aceste resurse nu sunt utilizate eficient.

Totuşi, trebuie să remarcăm progresele în ceea ce ţine de diminuarea ratei sărăciei, care s-au datorat atît îmbunătăţirii într-o anumită măsură a politicilor în acest domeniu, dar şi a creşterii economice şi a influxurilor de remitenţe. Astfel, În perioada 2010–2013, rata sărăciei absolute s-a redus de la 21.9% la 12.7%, iar rata sărăciei extreme s-a redus de la 1.4% la 0.3%. Reducerea ratei sărăciei a constituit unul din principalele progrese înregistrate de către Republica Moldova la capitolul implementării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Cu toate acestea problema sărăciei multidimensionale, în special în spaţiile rurale rămîne o problemă acută, fapt atestat de recentul Raport privind Dezvoltarea Umană pentru 2013, publicat de PNUD.

31octombrie PL despre reducerea numărului şomerilor // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Dezvoltarea programului anti-şomaj în scopul stabilirii numărului real al şomerilor pentru angajarea în cîmpul muncii şi reprofilării lor spre profesiile cerute de conjunctura economică.

Economie şi Finanţe
#şomaj

În perioada 2010–2013, numărul şomerilor calculaţi după metodologia BIM s-a diminuat de la 92 mii la 63.1 mii persoane. În acelaşi timp, numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-a diminuat de la 40,719 persoane în 2010 la 20,873 persoane în 2013. Totodată, în 2013 a fost lansată Strategia de Dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013–2020 care ar putea servi drept premisă importantă pentru asigurarea reprofilării şomerilor.

31octombrie PL despre impozite pe venit mai mici şi excluderea acestuia pentru persoanele cu un venit mai mic decît coşul minim de consum // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Eliberarea de impozitul pe venit a cetăţenilor cu un venit mai mic decît coşul minim de consum şi reducerea impozitelor pe venit al cetăţenilor, realizînd astfel garanţia constituţională a unei vieţi decente.

Economie şi Finanţe
#impozite

Cotele impozitelor pe venit nu s-au redus. Din contra, din 2012, Guvernul a reintrodus cota impozitului pe venit pentru persoanele juridice, setînd cuantumul de 10%. Totodată, persoanele cu un venit mai mic decît minimul de existenţă continuă să achite impozite pe venit. Este adevărat că sunt aplicate scutiri personale care protejează, într-o anumită măsură persoanele cu venituri reduse. Totuşi, nivelul scutirilor este mult mai mic faţă de minimul de existenţă. Spre exemplu, în 2013, scutirea personală anuală a constituit doar jumătate din minimul de existenţă.

31octombrie PL despre acordarea creditelor pentru studii şi rambursarea acestora în condiţii avantajoase // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Accesul tineretului la resurse de creditare a învăţămîntului, cu rambursarea după absolvire într-un termen şi la o dobîndă avantajoase.

Economie şi Finanţe
#tinerii

Nu au fost implementate careva politici clare în direcţia promovării creditelor pentru studii, iar băncile au fost foarte reticente în acest sens. La moment, doar cîteva bănci dispun de asemenea produse de creditare, care însă nu diferă mult de creditele pentru nevoi personale: termen scurt (1–2 ani), sume mici (circa 10 mii lei maximum) şi dobînzi relativ înalte (circa 15%).

31octombrie PL despre semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE // alegeri.mdîn Programul PL pentru alegerile parlamentare 2010
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Negocierea şi semnarea Acordului Aprofundat şi Comprehensiv de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Economie şi Finanţe
#Acordul de Liber Schimb

Autorităţile au negociat, semnat şi ratificat Acordul de Asociere cu UE într-un ritm relativ rapid, pe parcursul anilor 2013–2014. Astfel, de la data de 1 septembrie au intrat în vigoare prevederile Acordului respectiv.

16octombrie PLDM despre crearea ghişeului unic pentru iniţierea afacerilor // alegeri.mdîn Angajamentul electoral al PLDM “Moldova fără sărăcie”
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

În viitorul mandat guvernamental vom crea “ghişeul unic” la iniţierea afacerii.

Economie şi Finanţe
#ghişeul unic

Conform Legii Nr. 161 din 22.07.2011 a fost implementat ghişeul unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător. Totodată, în data de 16 iulie 2014, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru eficientizarea activităţii ghişeului unic la înregistrare afacerilor. Potrivit proiectului de lege, solicitantul se va prezenta o singură dată la ghişeul unic pentru iniţierea şi/sau desfăşurarea afacerii pentru depunerea şi recepţionarea informaţiei privind înregistrarea de stat. Totuşi, documentul a fost elaborat cu întîrziere şi încă nu a fost aprobat de către Parlament.

16octombrie PLDM despre crearea a 100,000 locuri noi de muncă bine plătite // alegeri.mdîn Angajamentul electoral al PLDM “Moldova fără sărăcie”
ExcelentBineSatisfăcătorNesatisfăcător

Vom oferi credite şi subsidii pentru afaceri mici şi vom asigura investirea în economia ţării a banilor cîştigaţi peste hotare de către cetăţenii noştri. Toate aceste acţiuni vor avea drept rezultat crearea a peste 100,000 de noi locuri de muncă bine plătite.

Economie şi Finanţe
#locuri de muncă

În perioada 2010–2013 numărul persoanelor angajate în cîmpul muncii în Republica Moldova a crescut cu doar 29,400, de la 1,143.4 mii la 1,172.8 mii (conform datelor Biroului Naţional de Statistică). Astfel, obiectivul de a crea 100,000 de noi locuri de muncă nu a fost îndeplinit. Mai mult decît atît, nu s-a reuşit nici abilitarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ponderea cărora în total angajare a diminuat: de la 58.8% din numărul total de angajaţi în 2010 la 56.8% în 2013. Astfel, numărul de angajaţi în cadrul IMM-urilor a diminuat cu 3.6%, de la 309,434 în 2010 la 298,430 persoane în 2013.

Prin Hotărîrea de Guvern Nr. 972 din 18.10.2010 a fost aprobat Programul de Atragere a Remitenţelor în Economie “PARE 1+1”, care este destinat lucrătorilor migraţi şi/sau rudelor de gradul întîi ai acestora care doresc să investească în lansarea sau/şi dezvoltarea unei afaceri proprii. Totodată, funcţionează şi un program de subvenţionare a producătorilor agricoli, în cadrul căruia, în 2013, au fost oferite circa 454 milioane de lei. Cu toate acestea, mecanismul de alocare a acestor subvenţii rămîne a fi îmbunătăţit esenţial, sub aspectul transparenţei, eficienţei şi echităţii. Impactul acestor măsuri este unui modest.

Suport financiar National Endowment for DemocracyCopyright © 2013–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"