Sovietul suprem al Transnistriei a solicitat Rusiei să-i fie recunoscută independenţa

Oficial, auzim că nu există o modificare de poziţie. Ambii interlocutori (Serghei Narîşkin şi Valentina Matvienko, preşedinţii celor două camere ale Adunării federale a Federaţiei Ruse) au reiterat că în privinţa conflictului transnistrean putem să căutăm doar o soluţie politică, doar în cadrul negocierilor în acest format 5+2 şi doar respectînd integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova.

Referitor la blocadă, am discutat la Sankt Petersburg. Sunt nişte clişee. De fapt, nu există nici o blocadă, iar asta o confirmă chiar şi datele statistice de la Tiraspol, unde în acest an se înregistrează o creştere cu 50% a volumului schimburilor comerciale, inclusiv cu UE. Am prezentat şi informaţia despre Acordul de Asociere, despre faptul că partea transnistreană a fost invitată la toate negocierile şi că, de fapt, eu au refuzat să implementeze aceste standard la ei. Avem toate argumentele că nu există nici o blocadă.

N.R.: Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a participat la o reuniune a CSI la St. Petersburg, avînd ocazia să discute cu preşedinţii celor două camere a Parlamentului rus. Înainte de plecare, Corman a spus la Chişinău că-i va întreba pe Serghei Narîşkin şi Valentina Matvienko cum au de gînd să răspundă apelului din 16 aprilie 2014 al legislativului de la Tiraspol, care decis să ceară Rusiei să recunoască independenţa regiunii transnistrene. Corman a lăsat să se înţeleagă că nu a obţinut un răspuns exact din partea celor doi demnitari ruşi despre cum va răspunde Kremlinul cererii parlamentului autoproclamatei republici transnistrene de a-i recunoaşte independenţa. În schimb, el i-a informat despre faptul că Chişinăul condamnă gestul Tiraspolului, ce ar fi urmat unor semne de deschidere manifestate de Chişinău, un exemplu fiind scutirea de accize a unor agenţi economici transnistreni. În timp ce speakerul se află la Sankt Petersburg, într-o conferinţă la Moscova, preşedintele rus, Vladimir Putin, a vorbit despre nevoia de a ridica ceea ce Rusia consideră a fi “o blocadă” a Tiraspolului şi a spus că populaţia din această regiune trebuie lăsată să-şi decidă singură soarta.

Observaţi că aceste evenimente nu mai intră în categoria de senzaţii. În fiecare zi, cineva declară că doresc independenţă, suveranitate, federalizare, etc. Eu sunt ferm convins că astfel de lucruri nu trebuie hotărîte în grabă, în pripă. Toate aceste lucruri sunt destul de serioase şi nu trebuie de manipulat cu opinia publică. Astfel de declaraţii nu vor fi precăutate, şi nu vor avea niciodată o perspectivă. Aceste probleme se decid într-un mod mult mai complicat. Ei doar vor se folosească de această ocazie, să-şi promoveze interesele, avînd în vedere ce se întîmplă în Ucraina.

Federaţia Rusă nu va lua niciodată astfel de decizii împotriva integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Punct. Mai mult nu am ce să vă spun. Nu trebuie să cădem la această epidemie care acum a început. Satele, oraşele, orăşelele, regiunile propun fie federalizare, fie autonomie, fie suveranitate. Nu, nu, nu. Trebuie să vedem calm ce se întîmplă. Trebuie să revenim la hotărîrea de la Helsinki din 1976, unde s-a declarat că hotarele ţării sune de neclintit.

Fireşte că spre regret am avut dreptate că oricare nu ar fi acţiunile Republicii Moldova, precum cea de anulare a accize la mărfuri, Transnistria găseşte noi motive de a tensiona situaţia. Acest apel faţă de Federaţia Rusă este o sfidare la adresa tuturor participanţilor în formatul de negociere “5+2”. Fireşte este o încercare de tensionare a situaţiei. Vor să repete într-un fel scenariul Crimeei, neţinînd cont de faptul că există diferenţe enorme. Este regretabil că ei autoproclamatele autorităţi de la Tiraspol aleg calea confruntării, tensionării situaţiei. Depinde, în primul rînd, de reacţia autorităţilor de la Moscova. Noi contăm foarte mult că această reacţie va fi echilibrată şi în spiritul respectului faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, în conformitatea cu acordurile pe care le avem semnate.

Nu este o premieră sau o surpriză. Aceste “demarşuri” au o orientare foarte strictă să debusoleze autorităţile de la Chişinău, să introducă o stare de nervozitate. Este clar o provocare. Noi toţi, cei de la Guvern şi Parlament, trebuie să dăm dovadă de sînge rece şi să nu ne lăsăm pradă acestor provocări. Nu contează aproape deloc demersurile celor de la Tiraspol, ci reacţia celor de la Moscova. Ne aşteptăm la o poziţie trează a celor din Federaţia Rusă.

Ei vor de la noi declaraţii mai tăioase, acţiuni mai puţin echilibrate, mai puţin gîndite, care ar duce şi mai mult la tensionarea relaţiilor. Aceasta trebuie să evităm. Nu trebuie să dăm dovadă de emoţii, fobii, trebuie să calculăm orice scenariu cu mai mulţi paşi înainte. Chişinăul va răspunde raţional.

Visul Rusiei s-a realizat odată cu anexarea Crimeei. Acum ceea ce are loc în Ucraina este o acţiune jucată de Putin pentru a sustrage atenţia de la ceea ce s-a întîmplat în Crimeea. Acum nimeni nu mai vorbeşte despre ceea ce s-a întîmplat în Crimeea, de parcă tot a fost ok, toţi urmăresc atent ce se întîmplă în estul Ucrainei. Aşa-zişii deputaţi de la Tiraspol au înţeles că nu mai au atenţia de înainte. Pînă la urmă, Rusia se va împăca cu gîndul că Transnistria nu va fi niciodată a ei.

Apelul […] al aşa-zisului soviet suprem de la Tiraspol, privind recunoaşterea autoproclamatei “rmn” ca stat suveran, se înscrie în retorica politică promovată şi pînă acum de partea transnistreană şi nu face decît să tensioneze şi mai mult situaţia din regiune.

Partidul Liberal Democrat din Moldova condamnă apelul aşa-zisului soviet suprem care, prin acţiunile sale, sfidează angajamentele asumate anterior, în cadrul negocierilor, şi demonstrează o atitudine iresponsabilă a autorităţilor de la Tiraspol faţă de procesul de negocieri, faţă de părţile implicate, comunitatea internaţională, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Facem apel la mediatorii formatului actual de negocieri şi organizaţiile internaţionale (OSCE, ONU, UE) să intervină, în această situaţie, pentru a contracara acţiunile unilaterale şi iresponsabile ale autorităţilor de la Tiraspol.

PLDM a pledat întotdeauna pentru soluţionarea problemei transnistrene prin dialog şi relaţii politice, sociale, economice şi culturale corecte.

PLDM se pronunţă, în continuare, pentru reglementarea crizei transnistrene pe cale paşnică, prin negocieri, cu implicarea tuturor părţilor şi, implicit, a OSCE, Ucraina, Federaţia Rusă, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

Ne-am aşteptat să auzim ceva extrem de important la capitolul securităţii regionale, inclusiv asigurării securităţii Republicii Moldova. Sincer vorbind, nu am auzit nimic la acest capitol, au fost discuţii absolut generale despre ceea ce se întîmplă în Republica Moldova, ce se întîmplă în Transnistria şi Găgăuzia, lucruri pe care cei din Alianţă le pot afla zilnic dacă doresc, să intervină către organele responsabile.

…dacă s-a pornit pe filiera unor dezbateri parlamentare, mai ales în regim închis, aceste lucruri trebuiau pregătite la nivelul cel mai serios cu crearea unor grupuri care să se documenteze, să prezinte un raport serios la capitolul securitate, or asigurarea securităţii în Republica Moldova nu trebuie tratată numai la nivel de “a crescut numărul militarilor în Transnistria sau nu a crescut”.

…

Cred că situaţia din Ucraina urmează să fie tratată cu maximă atenţie. Procesele care se întîmplă acum acolo sunt foarte şi foarte sensibile, respectiv o atitudine simplistă din partea unor politicieni din alianţă care doresc să-şi ia puncte şi care au fost la Maidan şi organizează vizite fulger şi încearcă să ne pornească pe noi, ca să fim pe urmă avocaţi, cred că este absolut eronat. Nu s-a luat nicio decizie la finele audierilor. A fost o discuţie absolut sterilă.

N.R.: La 21 martie 2014 majoritatea parlamentară a decis să audieze rapoartele structurilor responsabile, o parte dintre care îi sunt subordonate, privind situaţia din regiune, în contextul evenimentelor din Ucraina. La audieri au fost invitaţi reprezentanţi ai SIS, ministrul de Interne, Dorin Recean, reprezentanţi ai ministerului de Externe, vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov şi procurorul general, Corneliu Gurin. Audierile au avut loc cu uşile închise. Fracţiunea PCRM a decis să nu participe, dar a delegat doi deputaţi, pe Sergiu Stati şi Grigore Petrenco care au asistat la şedinţă.

Eu nu aş pune un semn de egalitate între aceste două conflicte. Fiecare conflict îşi are parcursul său. Situaţia din Crimeea este într-o fază foarte recentă, pe cînd conflictul transnistrean îşi are un istoric de peste douăzeci de ani. Din punctul acesta de vedere eu cred că noi trebuie să continuăm politica reglementării pe principiile care sunt consemnate de către toţi actorii internaţionali a acestui conflict. Adică, elaborarea statutului regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova.

Noi vedem că aşa cum se mişcă procesul de negocieri în formatul “5+2” astăzi rezultat nu aduce. Trebuie să vedem care sunt plusurile şi minusurile, care sunt plusurile şi ofertele Chişinăului şi care este situaţia de facto şi perspectivele pentru regiunea transnistreană. Astăzi auzim voci diverse din regiunea transnistreană despre divorţ civilizat, despre separare, despre o aşa-numită egalitate între Chişinău şi Tiraspol.

De fapt, trebuie să ne uităm la realităţi. Iar realităţile, avînd în vedere că procesul de negocieri este în cadrul unui format internaţional, le stabilesc inclusiv actorii care participă atît în calitate de mediatori, cît şi observatori.

Pentru mine astăzi fundamentul pe care trebuie să construim reglementarea conflictului transnistrean este poziţia statelor membre ale OSCE din care fac parte şi Federaţia Rusă, şi Ucraina, ca şi mediatori în proces. Ultimii doi ani, reuniunile ministeriale ale miniştrilor de externe OSCE au adoptat declaraţii referitoare la situaţia din Republica Moldova şi negocierile în formatul “5+2”. Toate statele membre au reconfirmat atît caracterul teritorial integru suveran al Republicii Moldova, cît şi necesitatea elaborării unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a Republicii Moldova, fapt care corespunde prevederilor constituţionale care prevede un statut special pentru raioanele din estul Republicii Moldova.

Evident că prezenţa armatei străine pe teritoriul Republicii Moldova şi, în cazul dat, în regiunea transnistreană, nu este un factor care să favorizeze negocierile noastre pentru reglementarea conflictului transnistrean. Poziţia Chişinăului este univocă: trupele ruse, care nu au nicio acoperire, care vin în contradicţie cu principiul neutralităţii Republicii Moldova, trebuie retrase.

Pe de altă parte, există trupele ruseşti care participă în mecanismul de pacificare şi care trebuie să vină cu o contribuţie pozitivă procesului de reglementare. Aici noi aşteptăm o poziţie foarte clară din partea Federaţiei Ruse referitor la rolul acestor trupe care acţionează în cadrul acestei misiuni de pacificare, împreună cu militarii de la Chişinău şi Tiraspol.

Noi aşteptăm imparţialitate, neutralitate şi reacţii prompte, atunci cînd este nevoie de o asemenea reacţie, cînd există anumite elemente de neînţelegeri între reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului. Atunci rolul mediatorilor este vizibil şi deseori sigur că este spaţiu pentru mai bine, pentru rolul acestor trupe care trebuie să asigure pacea şi liniştea.

Pentru că situaţia respectivă se află în aria de responsabilitate a procuraturilor militare, atît de la Chişinău, cît şi din Federaţia Rusă. Dumneavoastră ştiţi cum s-a procedat cu soldatul, parte a unităţii de pacificare rusă, care a fost, de fapt, protagonistul acestui incident. El a fost de urgenţă retras în regiunea Breansk, unde este înregistrată această unitate militară. Şi de acolo procuratura rusă a condus investigaţiile asupra acestui caz. Există o comunicare între procuratura militară din Republica Moldova cu cea din Federaţia Rusă, dar cred că nu este suficientă. Eu vedeam conlucrarea respectivă ca un grup de anchetă comun, care să vină la faţa locului, să prezinte toate detaliile acestui caz şi cele deţinute de Federaţia Rusă, şi cele care sunt la dispoziţia procuraturii moldoveneşti. Şi, în baza unei anchete imparţiale, să fie stabilit adevărul.

Eu pot să vă spun că procuratura din Republica Moldova a făcut toate demersurile care erau necesare în această situaţie şi o reacţie adecvată la aceste demersuri nu a fost primită.

Faptul că nu se soluţionează conflictul transnistrean este un element care frînează procesul de avansare a Republicii Moldova pe toate domeniile, pentru că existenţa unui conflict din start este un aspect negativ. Un investitor serios dintr-o ţară occidentală face o analiză foarte detaliată a situaţiei ţării în care vrea să investească şi, dacă are garanţii de securitate, atunci vine. Şi la noi, dacă există conflict, dacă există trupe militare, fără aprobarea guvernului statului respectiv… Trupe militare străine, ruseşti care staţionează. Evident că, dacă mai există incidente sau situaţii care tensionează relaţia între malul stîng şi malul drept, evident că avem o anumită doză de instabilitate pe care trebuie să o depăşim. Noi în permanenţă încercăm să promovăm în relaţia cu cei de la Tiraspol un mesaj constructiv, de apropiere. Noi trebuie să contribuim ca să ridicăm gradul de încredere între cele două maluri. Şi aceasta se poate produce, atunci cînd noi vom exclude liniile de divizare.

Spre regret, la momentul actual, cei de la Tiraspol încearcă să construiască noi bariere, de la adoptarea unor acte, aşa-numite normative, cum ar fi despre aşa-zisa frontieră a regiunii transnistrene, pe care noi nu o acceptăm şi nu o vom accepta, despre utilizarea aşa-zisei legislaţii a altor state, despre posibila utilizare a valutei sau a însemnelor de stat ale altor state.

Vedeţi cîte idei de promovare apar în Tiraspol şi sunt plasate, aşa, pentru consumul societăţii din stînga Nistrului. Şi evident că, şi cetăţenii de acolo, locuitori din regiunea transnistreană, nu au o viziune clară asupra perspectivelor acestei reglementări, cînd sunt intoxicaţi în permanenţă cu informaţii de genul acesta.

Evident că în orice negocieri rezultatul este obţinut, cînd se ajunge la un compromis. Şi noi suntem pregătiţi să acceptăm mişcarea spre un compromis. Dar evident că acest compromis trebuie să fie rezonabil, trebuie să facă astfel ca statul Republica Moldova să fie unul şi mai puternic după reglementarea conflictului transnistrean, să fie un stat fiabil, să fie un stat democratic, să ne dezvoltăm economic, să respectăm drepturile omului şi, astfel, eu cred că rezultatul va corespunde intereselor populaţiei.

Realitatea este că astăzi nu putem vorbi despre perioade exacte cînd vom avea proiectul acelei reglementări a conflictului transnistrean, care va reunifica ţara. Evident că depunem eforturi şi noi, reprezentanţii Chişinăului, şi partenerii noşti internaţionali. Vedem şi eforturile actorilor internaţionali implicaţi nemijlocit în formatul 5+2. Dar, spre regret, astăzi Republica Moldova parcurge o perioadă nu foarte uşoară, inclusiv din punct de vedere al unor procese care au un caracter mai mult geopolitic, aş spune eu, nu neapărat intern. Noi suntem martorii unor evoluţii nu tocmai favorabile Republicii Moldova.

Putem vorbi astăzi despre care sunt interesele în jurul Transnistriei şi nu neapărat care sunt actorii principali, cu toate că ei sunt vizibili. Astăzi reconfirmăm faptul că Republica Moldova este orientată spre Europa. Noi promovăm integrarea europeană şi reformele democratice, pe care le avem în planurile noaste de acţiuni cu partenerii europeni. Pe de altă parte, există tendinţe pentru reorientarea politicii moldoveneşti spre un vector euroasiatic. Şi aceste tendinţe sunt vizibile. Există forţe din exterior, în special, este Federaţia Rusă, statul care oficial promovează acest deziderat. Partenerii din Tiraspol consideră că orientarea euroasiatică ar fi o prioritate pentru dezvoltarea regiunii. Noi considerăm că aici trebuie să ajungem la un compromis şi să vedem tendinţele pe care le avem în regiune, nu doar în Republica Moldova, dacă vedem şi procesele care se întîmplă în Ucraina, statul vecin, dar un stat cu o pondere mare pentru dezvoltarea noastră ulterioară, vedem că vecinii noştri se orientează, la fel, spre Bruxelles. Şi atunci este evident că, dacă Chişinăul şi Kievul se mişcă într-o anumită direcţie…

Formatul 5+2 ar fi mult mai eficient, dacă ar exista o unitate de viziuni între, cel puţin, partenerii internaţionali. Este evident că Chişinăul şi Tiraspolul sunt pe poziţii diferite. Tot procesul de negocieri este o consecinţă a unui conflict, conflict armat care, spre regret, a adus multe pierderi, inclusiv de vieţi omeneşti. Dar avem la masa de negocieri parteneri internaţionali: şi state, şi organizaţii internaţionale.

Constatăm că (partenerii) au viziuni diferite, tocmai de aceea spuneam că formatul ar fi mult mai eficient, dacă noi am avea în faţa noastră parteneri internaţionali care ar veni cu propuneri coordonate şi atunci, cu siguranţă, şi Chişinăul, şi Tiraspolul ar fi într-o poziţie mai apropiată să accepte aceste propuneri, decît dacă avem viziuni diferite. Şi aici doar pot să reconfirm că Federaţia Rusă deseori vine cu propuneri, iniţiative care nu sunt sprijinite nu doar de Chişinău, dar nici de restul partenerilor internaţionali.

În momentul de faţă toţi privesc în direcţia Summit-ului de la Vilnius unde se vor lua anumite decizii cu caracter decisiv pentru Republica Moldova şi Ucraina. Căi de alternativă nu există şi noi vom face tot posibilul ca beneficiile integrării europene să acopere tot teritoriul Republicii Moldova, şi malul drept şi malul stîng al Nistrului.

Trebuie să fim conştienţi că Rusia este un partener important pentru Republica Moldova. Relaţiile trebuiesc menţinute şi dezvoltate. Avem foarte multe elemente în comun în trecutul nostru istoric şi în prezent legate de relaţiile economice, comerciale, dar şi legat de acel număr de cetăţeni care astăzi se află în FR. Din acest punct de vedere vom depune toate eforturile pentru ca discuţiile de la Bruxelles să fie echilibrate cu discuţiile purtate cu reprezentanţii din Federaţia Rusă.

Sunt greu de înţeles anumite aluzii care vin din partea partenerilor ruşi referitor la aspectele energetice. Astăzi Republica Moldova are un contract semnat cu Gazprom, îl respectă în totalitate, sunt achitate toate facturile curente de consum a gazelor naturale. Aproape că nu există datorii. Pe de altă parte, există o situaţie diferită în regiunea transnistreană unde practic Federaţia Rusă sponsorizează administraţia de acolo prin livrarea gazelor naturale fără perceperea taxelor care se cuvin.

N.R.: Vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a specificat că declaraţiile vicepremierului rus Dmitri Rogozin cu privire la Transnistria au exprimat poziţia Federaţiei Ruse, precum că Moldova ar trebui să aibă grijă să nu îngheţe iarna, deşi la momentul dat nu existau motive întemeiate pentru care Rusia ar fi sistat livrarea gazelor naturale în Republica Moldova.

Federaţia Rusă numeşte acest proces acordare de asistenţă umanitară populaţiei din regiune. Şi ea se manifestă atît prin ajutoare sub formă de unităţi de transport pentru instituţii medicale, sume financiare pentru obiective de menire socială, plata unor adaosuri la pensiile tuturor locuitorilor din regiunea respectivă. Evident că este un volum de asistenţă care contează pentru cetăţenii de acolo. Şi astfel viaţa dînşilor poate este puţin mai uşoară.

Dar ar fi mai eficient dacă ajutorul care se acordă atît populaţiei din stînga Nistrului, cît şi din dreapta Nistrului ar fi coordonat, inclusiv cu autorităţile de la Chişinău. Noi nu am fi niciodată împotriva asistenţei umanitare pentru populaţia din stînga Nistrului, pentru că sunt cetăţenii de care trebuie să avem grijă, dar o repartizare echitabilă, eficientă, inclusiv cu ajutorul altor donatori care sunt gata să ajute, ar fi utilă.

Este adevărat, Tiraspolul pledează pentru subiectul social economic iar Chişinăul vede o avansare pe toate coşurile incluse în agendă noastră de negocieri. Asta înseamnă şi subiecte social economice şi aspecte umanitare, drepturile omului dar şi probleme instituţionale, politice şi de securitate care ţin de reglementarea definitivă a conflictului transnistrean, în mod special asta însemnînd identificarea statutului regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Dacă ne uităm la proceduri, cum se creează agenda pentru o şedinţă, regulile şi documentele pe care le avem stipulează ce preşedinţia în exerciţiu colectează propunerile părţilor după care vine cu proiectul acestei agende. Aşa a fost şi făcut, partenerii ucraineni au prezentat o propunere care a inclus atît subiectele specificate de partea transnistreană cît şi subiectele pe care le-a propus Chişinăul. Dar pe parcursul discuţiilor … ne-am confruntat cu o puternică opoziţie din partea Tiraspolului şi a Moscovei pentru ca să avem pe agendă subiectele ce ţin de coşul trei (probleme politice) şi un subiect separat pe care l-am propus noi, este vorba de ultimele evoluţii din zona de securitate, incidentele care au loc cu regularitate.

Pot să constat o coincidenţă de poziţii pe care au avut-o reprezentanţii de la Tiraspol şi cei de la Moscova în problemele de care spuneam mai sus. Nedorinţa, şi această nedorinţă argumentată prin declaraţii dure, unilaterale, de părăsire a sălii de discuţii în cazul în care asemenea subiecte vor fi abordate şi pe de altă parte era poziţia practic a tuturor celorlalţi parteneri, adică Chişinău şi actorii internaţionali care fac parte din formatul 5+2. Dar pînă la urmă, preşedinţia a venit cu un proiect pe care a considerat că trebuie să îl pună pe masa de discuţii. Acest proiect conţine subiecte din trei coşuri şi preşedinţia a venit cu propunerea ca o primă discuţie pe o probleme ce ţin de zona de securitate să aibă loc într-un format 1+1, adică între reprezentantul politic al Chişinăului şi Tiraspolului. Noi am acceptat o asemenea abordare şi am convenit că reuniunea respectivă va avea loc săptămîna viitore la Chişinău, urmînd să stabilim detaliile aceste întîlniri.

N.R.: În perioada 23–24 mai 2013, la Odesa a avut loc o rundă de negocieri privind reglementarea transnistreană în formatul “5+2”. Reprezentanţii Tiraspolului au refuzat să discute despre incidentele din zona de securitate şi au insistat pe probleme social-economice.

Intervenţia informaţională rapidă din partea UE şi a Consiliului Europei (pentru depăşirea crizei politice din Republica Moldova) înseamnă că integrarea europeană a fost şi este percepută de către Bruxelles şi Strasbourg nu de pe poziţiile supremaţiei legii şi extinderii libertăţilor şi garanţiilor democratice, ci în calitate de un proiect geopolitic.

…sensul acestui proiect este simplu: de a împiedica cu orice preţ parteneriatul dintre Moldova şi Rusia, de a anula şansele pentru fortificarea relaţiilor integraţioniste ale Moldovei în spaţiul post-sovietic […] Mai mult, astăzi este clar că Moldova, pe orbita europeană, este privită din Bruxelles nu în calitate de stat independent, ci ca o enclavă politică coruptă, separată de Transnistria şi supusă României.

…anume din aceasta cauză orice alternativă, precum eventuala victorie a opoziţiei parlamentare actuale — Partidului Comuniştilor — este privită ca o ameninţare pentru această “integrare europeană” […] Iar orice formă de degradare democratică a ţării noastre, acapararea sistemului judecătoresc şi politic de către o grupare criminală este privită ca un succes. Şi nu-i nimic că şase judecători ai Curţii Constituţionale din şase sunt cetăţeni ai României, nu-i nimic că este persecutată opoziţia parlamentară şi libertăţile civice, nu-i nimic că este profanată Constituţia — toate aceste elemente se înscriu în acest proiect geopolitic.

N.R.: La începutul lunii mai au fost date publicităţii declaraţii ale oficialilor europeni Catrin Ashton şi Jean-Klaude Mignone, prin care cei doi îşi exprimă îngrijorarea pentru mai multe legi adoptate în şedinţa Parlamentului din data de 3 mai 2013, de către PCRM şi PLDM. Atunci, Parlamentul, cu majoritatea voturilor, însă fără susţinerea PDM şi a grupului lui Ghimpu format din 5 deputaţi, a adoptat mai multe proiecte de lege printre care: abrogarea legii lui Plahotniuc privind introducerea sistemului electoral mixt; majorarea pragului electoral pentru partidele politice de la 4 la 6%. Deputaţii au anulat hotărîrea privind numirea în funcţia de procuror general a lui Corneliu Gurin, stabilind că acesta a fost învestit prin falsul comis de Marian Lupu la numărarea voturilor deputaţilor. Totodată a fost modificată legea prin care Premierul, dar şi Guvernul în exerciţiu vor avea mai multe împuterniciri. În aceeaşi zi s-au adoptat mai multe modificări la Legea privind Centrul Naţional Anticorupţie, prin care această instituţie est trecută sub controlul Guvernului. Tot pe data de 3 mai, deputaţii au decis ca judecătorii Curţii Constituţionale vor putea fi demişi în cazul în care încalcă jurămîntul sau pierd încrederea structurilor statului.

Referitor la necesitatea retragerii trupelor militare ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova — nu s-a produs pe parcursul ultimelor 20 de ani nici o schimbare în poziţia oficială atît a Chişinăului cît şi a tuturor actorilor internaţionali. Trupele militare care staţionează ilegal trebuie retrase. Dialogul cu toate părţile implicate în reglementarea conflictului transnistrean trebuie purtat pe căi diplomatice, politice, prin consultări, prin convingere, prin compromis. Astfel ca să revenim la situaţia pe care ne-o dorim. dacă este vorba despre formatul 5+2, acest format este unul eficient, este unul lucrativ care a progresat de la un format care era iniţial compus din trei actori, după care au devenit cinci, acum avem 5+2, adică şapte parteneri care au aceeaşi sarcină.

Personal am abordat subiectul respectiv în şedinţa plenară, la care participau şi reprezentanţii misiunilor participante în format “5+2”. Pînă acum nu a fost nicio discuţie al nivelul Chişinău-Tiraspol despre posibila introducere a oricăror valute străine, pe teritoriul regiunii transnistrene. Această informaţie vine din surse mass-media şi noi am solicitat să obţinem nişte clarificări. Poziţia transnistrenilor a fost expusă de Nina Ştanski, dar ceea ce contează, de fapt, este poziţia Federaţiei Ruse, rubla rusească fiind valuta oficială din Federaţia Rusă. În cadrul şedinţei am solicitat ca partenerii ruşi să vină cu informaţii despre acest subiect. Şi sunt convins că vom face şi demersuri pe alte canale diplomatice, ca să clarificăm care este atitudinea Federaţiei Ruse, pentru că Federaţia Rusă este un partener foarte important în reglementarea conflictului transnistrean. Federaţia Rusă este şi mediator. Federaţia Rusă este şi participant în cadrul misiunii de pacificare. Şi Federaţia Rusă este statul care, în permanenţă, a subliniat necesitatea rezolvării conflictului transnistrean, pe baza suveranităţii şi independenţei, inclusiv integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Deci consider că această abordare şi includerea rublei ruseşti ca modalitate de plată în regiunea transnistreană sunt două lucruri diferite. Va trebui să clarificăm care este poziţia.

…am fost martorii informaţiilor care au venit de la Moscova privind finalizarea anchetei de către autorităţile ruseşti, dar noi ne conducem de ancheta care a fost demarată de către organele Procuraturii Republicii Moldova.

Ancheta respectivă nu a fost finalizată. Trebuie să fie intensificate relaţiile dintre Procuratura Republicii Moldova cu cea din Federaţia Rusă, pentru a completa reciproc cu informaţiile, pe care le deţin aceste instituţii, procesele de anchetă, astfel ca să nu existe întrebări sau elemente nedescoperite, sau elemente care ar trezi suspiciuni, pe de o parte sau pe de alta. Şi doar atunci vom avea imaginea completă a faptului ce s-a întîmplat în acea dimineaţă tragică pentru cetăţeanul şi familia cetăţeanului care a decedat, Vadim Pisari, şi care este responsabilitatea atît a pacificatorului care a tras, cît şi a conducerii acestei misiuni.

…

Pentru noi şi pentru mulţi alţi actori internaţionali subiectul respectiv este important. Noi trebuie să căutăm căile de eficientizare a acestei misiuni, astfel ca ea să reprezinte o contribuţie reală pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

Avem un dialog cu Federaţia Rusă, un dialog care nu este uşor, este complex, sunt multe elemente care fac parte a acestei agende pentru relaţiile moldo-ruse. Reglementarea conflictului transnistrean este un element important. Avem o înţelegere că Federaţia Rusă îşi va aduce o contribuţie reală pentru ca procesele din cadrul formatului “5+2” să devină constructive şi să ajute la reglementarea conflictului.

Noi aşteptăm ca poziţiile Federaţiei Ruse să fie apropiate poziţiilor celorlalţi mediatori şi observatori. Nu neapărat Federaţia Rusă să îşi schimbe opiniile, dar să fie pe aceeaşi undă cu ceilalţi actori internaţionali, astfel ca să ajute părţile care sunt negociatori în cadrul acestui proces, să găsim soluţia.