Hotărîrea Curţii Constituţionale privind prevalarea textului Declaraţiei de Independenţă asupra Constituţiei

Noi săptămîni în şir deviem discuţiile în Parlament pe teme sensibile, pe teme care nimănui nu-i trebuiesc. Dacă un partid se gîndeşte că doar cu limba română o să intre data viitoare în Parlament, greşeşte foarte mult.

…

Eu mă bucur că dna Corina Fusu a primit astăzi satisfacţie de la discuţiile despre limbă şi mă bucur că dl Munteanu nu vrea să cedeze niciun centimetru. Noi de centimetrul dumitale nu avem nevoie.

Un bun român nu cedează niciun centimetru, atunci cînd este vorba despre identitatea sa. Pentru dl Diacov, o naţiune nu poate să existe fără limbă. Noi avem alegătorul nostru fidel, iar pentru Banca de Economii şi Aeroport, puneţi-vă voi probleme cu pragul electoral.

Propunem să mergem mai departe, să votăm, să ratificăm acest Acord. Eu i-aş sfătui pe unii colegi să nu-şi piardă cunoştinţa cînd aud sintagma de limba moldovenească.

Declaraţia a fost făcută în contextul dezbaterilor parlamentare pe marginea ratificării Acordului dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei privind cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal, încheiat la Madrid în 22 octombrie 2013. Acordul a fost încheiat în limbile spaniolă şi moldovenească, pînă la adoptarea de către Curtea Constituţională a hotărîrii nr.36 privind interpretarea articolului 13 alin.(1) din Constituţie în corelaţie cu Preambulul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. Declaraţia a fost o reacţie a PDM la solicitarea PL de amendare a Acordului şi înlocuirea sintagmei de “limbă moldovenească” cu sintagma “limba română”.

Spania nu va fi împotrivă dacă va fi scris limba română. Astăzi s-a găsit în arhivele Vaticanului că nu limba latină este mama limbii române, ci limba română este mama limbii latine.

Declaraţia a fost făcută în contextul dezbaterilor parlamentare pe marginea ratificării Acordului dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei privind cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal, încheiat la Madrid în 22 octombrie 2013. Acordul a fost încheiat în limbile spaniolă şi moldovenească, pînă la adoptarea de către Curtea Constituţională a hotărîrii nr.36 privind interpretarea articolului 13 alin.(1) din Constituţie în corelaţie cu Preambulul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova. În cadrul dezbaterilor PL a solicitat amendarea Acordului şi înlocuirea sintagmei de “limbă moldovenească” cu sintagma “limba română”.

Am decis să fac publice unele informaţii referitor la ceremonia de decorare a unui grup de deputaţi din parlamentul RM cu Ordinul “Steaua României” (n.r. pentru sesizarea Curţii Constituţionale privind statutul limbii române), căci privesc.eu a difuzat doar ceremonia oficială şi lumea a fost lipsită de posibilitatea de a se minuna de incultura şi bădărănismul celui mai mare liberal al românităţii Mihai Ghimpu…

Ghimpu a transformat ceremonia de decorare într-o campanie dezgustătoare de PR pentru un partid, care se agaţă de firele de paie ce-i vin în cale, pentru a ieşi din cloaca în care s-a autocatapultat. PL-ul a venit, cum s-ar zice pe aici, “cu droaia” la Cotroceni: şi ministrul-hoţoman de drumuri şi trenuri eurofurate Şalaru, şi primarul scîncitor Chirtoacă, şi liderul nedecorat de data asta Ghimpu, şi nişte secretare de pe la partid ca să facă figuraţie, stil vorbelor lui Banciu, că, mă rog — ditamai grup de deputaţi-plagiatori şi profitori au fost băgaţi în seama de preşedintele Băsescu!

…

Acum nu vreau să învinuiesc pe nimeni, dar i-am răspuns doamnei de la protocol că pe mine Ghimpu nu mă reprezintă, şi că dacă aş fi cunoscut scenariul acestei ceremonii, mai ales prezenţa în forţă, absolut ridicolă a PL-iştilor, nu aş fi venit. Finalmente, ceremonia a avut loc, Preşedintele Băsescu şi-a cerut el scuze de la mine pentru “divergenţele din grupul nostru”. I-am răspuns că el nu trebuie să se simtă vinovat pentru ceea ce se întîmplă. Şi de fapt, nu mai suntem demult un grup. Am fost. Cîndva. Regret şi acum că m-am sacrificat pentru ca cineva să ajungă deputat, preşedinte interimar (absolut accidental), primar etc… I-am mai spus încă ceva Preşedintelui Băsescu — românismul trebuie să fie în afara oricărei doctrine politice, românismul e un cadru existenţial în care te naşti, eşti educat, şi apoi îl promovezi prin acţiuni şi fapte concrete.

Cu siguranţă, decizia Curţii Constituţionale din 5 decembrie 2013, prin care a fost constituţionalizată Declaraţia de Independenţă, pune punct din unghiul de vedere juridic pe problema limbii oficiale din RM şi problema identitară, civilizatoare şi istorică — suntem români, vorbim limba română, istoria noastră este cea a românilor, iar în 1940 şi 1944 am fost ocupaţi de imperiul sovietic.

…

După decizia CC din 5 decembrie 2013 este imperios necesar să fie creat un Departament de politici lingvistice, fie pe lîngă Ministerul Educaţiei, fie pe lîngă Ministerul Culturii. Astfel de organisme există şi sunt recomandabile conform modelului de state, unde există confruntări lingvistice, în virtutea circulaţiei mai multor limbi.

În RM problema denumirii limbii este şi, cu siguranţă, va fi pe larg exploatată de către politicieni în scopuri manipulatorii, astfel contribuind la ţinerea în neştire a unei părţi bune a electoratului. Partidele de stînga insistă asupra teoriei moldovenismului, care coboară în Evul Mediu, aceştia ignorînd astfel în mod voit istoria, deoarece statele europene moderne s-au format către mijlocul sec. al XIX.

Dacă este vorba de un referendum pentru a afla opinia societăţii, care va fi decizia moldovenilor, aceea şi trebuie să fie fixat în Constituţia ţării. Eu, ca politician, categoric nu pretind la rolul ca noi să decidem pentru ei, fiindcă, întîi de toate, suveranitatea o deţine poporul. Iată de ce un asemenea referendum, de jure, avem dreptul să organizăm în toată perioada anului viitor, dar nu mai tîrziu de două luni de zile pînă la alegerile parlamentare. O altă opţiune eventuală ar fi un asemenea referendum să fie organizat în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare. La moment, în sînul facţiunii Partidului Democrat, analizăm toate aceste aspecte, inclusiv caracterul unui asemenea plebiscit, consultativ sau constituţional, perioada.

Noi am format această coaliţie pentru a depăşi nişte obstacole, nişte momente de criză, şi pentru a atinge nişte obiective, care au şi fost atinse în bună parte. Dar noi toţi vorbim limba română şi toţi cei care chiar de fapt nu o recunosc şi vor s-o treacă prin referendum tot româna vorbesc, aşa, în discuţii particulare.

Dar altceva e că fac jocuri pentru electorat. Noi aici suntem mai deschişi în acest sens, ne vom axa în continuare pe valorile care ne unesc, iar în ceea ce priveşte împărtăşirea idealurilor noastre, sunt nişte lucruri pe care nimeni nu ni le poate lua. Vom convinge, vom găsi argumente să convingem electoratul, şi nu doar cel pro-românesc, dar şi cel care este în ezitare. Există o marjă mare în aşteptare şi un procent foarte mare de alegători încă indecişi.

Încă în legislatura 2005–2009 am semnat o iniţiativă de modificare a art. 13 din Constituţie, care se referă la denumirea limbii. Pînă a face mai multe comentarii, aş vrea să văd decizia motivată a Curţii în privinţa deciziei de săptămîna trecută. PLDM va da o apreciere sub toate aspectele, inclusiv de ordin politic şi juridic.

Obiectivul nostru este integrarea europeană, proces care va soluţiona mai multe probleme. Nu zic că problema denumirii limbii nu ar fi o problemă importantă, dar maniera în care este pusă în discuţie poate fi dăunătoare.

România ne-a ajutat foarte mult în ultima perioadă şi îi mulţumim pentru asta. Dar noi vrem să construim aici un stat suveran şi muncim mult. Aceste declaraţii ale domnului Băsescu nu fac bine, lucru spus şi de partenerii europeni. Comuniştii iarăşi o să aibă lozinci.

Cineva lansează proiecte politice şi noi suntem atraşi în dispute neconstructive. Le lansează cei din România. E părerea mea.

Practica mondială democratică arată că denumirea limbii de stat este o chestiune politică. Această decizie se ia de popor. Nu este treaba lui Tănase sau a unor aşa-numiţi savanţi plătiţi de Guvernul României.

Astăzi, doamna Ana Guţu, respectabila noastră fostă colegă de partid, înregimentată temporar în slujba ghindei, a mai scris pe blogul personal, un articol plin de vitriol, în care încearcă, în disperare, să demonstreze că periculoasa solicitare a dumneaei către Curtea Constituţională de echivalare a sintagmei “limba moldovenească” cu “limba română” este o idee izbăvitoare.

Lecturînd acest scurt text (două pagini), putem observa cu lejeritate că doamna deputat vorbeşte despre sine la persoana a treia (doamna Ana Guţu, deputatul Ana Guţu, lingvistul Ana Guţu, profesorul universitar Ana Guţu), folosind numele său “Ana Guţu”, de DOAR 19 ori, în acest scurt manuscris idolatric.

Au mai existat cîteva personaje pasagere, care au vorbit despre sine la persoana a treia, dar istoria i-a înregistrat pe toţi ca fiind suferinzi de narcisism, să fie oare patologie şi în situaţia noastră?

Le vom aminti celor care îi glorifică pe deputaţii PL că sesizarea a fost depusă de Ana Guţu la 26 martie, cînd PL-ul umbla cu sesizări pe la CC, solicitînd interpretarea cu rea voinţă a constituţiei şi legilor statului. PL-ul era în aşteptarea alegerilor anticipate, liderul PL îşi freca mîinile de plăcere, savurînd din eterna-i ţigară nerespectuoasă faţă de colegi şi zicînd: “Eu simt că vor fi anticipate!” Şi cum să nu fi fost! Nu-i ardea lui Ghimpu la 26 martie de limba română! El se războia cu corupţii din guvernul AIE, dar desigur, care corupţi nu erau cei din PL, gen ministrul transporturilor sau alţi colegi de gaşcă, iubitori de business cu benzină şi motorină.

… cei din PL sunt doar nişte plagiatori ordinari!, sesizarea lor fiind depusă la 15 septembrie. Documentele video sunt o dovadă a consecventei deputatului Ana Guţu. Doar cei care nu vor să vadă nu vor vedea niciodată.

(Ne)stimaţi foşti colegi din PL! Aţi furat nu doar ideea (fapt reprobabil, dar poate fi iertat, căci Ana Guţu a promovat dintotdeauna libera circulaţie a cunoaşterii), grav este că aţi furat neruşinat documente de la Curtea Constituţională! Cetăţenii trebuie să afle adevărul.

(Ne)stimaţi foşti colegi din PL! Niciodată nu aţi pus mare preţ pe ideile deputatului Ana Guţu, care vă sensibiliza în cadrul şedinţelor de birou, de fracţiune, despre necesitatea promovării proiectului de lege privind politicile lingvistice, despre alte proiecte cu subiecte identitare, la care, pretindeţi de o manieră fariseisă, a fi partidul number one în materie de preocupare! Fals! Vă acuz public de furt intelectual, de sustragere ilicită de la CC a documentelor Înaltei Instanţe, aţi procedat ca nişte hoţi ordinari, acum ne dăm seama că aceasta, de fapt, vă defineşte.

A propos despre dividendele politice, Ana Guţu niciodată nu a avut nevoie de ele, este profesor universitar şi cel mai mare dividend al său este recunoştinţa academică a discipolilor şi recunoaşterea scrierilor ştiinţifice în plan internaţional. Aceste dividende sunt perene, restul e vanitas vanitatis…

În România lasă să fie româna, în R. Moldova să fie moldoveneasca. Curtea Constituţională trebuie să conştientizeze că limba moldovenească este mult mai veche decît cea română, este, vorba lui Ion Druţă, bunica limbii române. Identică este în sensul gramaticii, foneticii, dar aici mai este altceva.

PLDM de faţadă spun că sunt pro-europeni şi pro-români, dar în realitate sunt anti-europeni, pentru că acceptă corupţia şi anti-români, pentru că sunt împotriva limbii române şi a istoriei românilor, din punct de vedere politic vorbind.

A fost încălcată Constituţia. Nici un act, nici chiar cel de Independenţă nu poate prevala asupra Constituţiei. Aşa prevede articolul 7 din Legea Supremă. Limba de stat rămîne în continuare limba moldovenească şi nimeni în afară de Parlament nu poate modifica articolul 13 din Constituţie.

…

Limba română şi limba moldovenească sunt aceeaşi limbă, doar că în România ea se numeşte română, iar în R. Moldova — moldovenească. Fiecare are dreptul de a-şi numi limba aşa cum consideră de cuviinţă. Acelaşi lucru este şi în Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru.

Subiectul limbii române şi denumirii acesteia a fost în vogă atîta timp cît a fost aducător de voturi, dar în prezent nu mai este aducător de voturi şi dacă cineva vrea să se mai joace cu acest lucru nu face altceva decît să piardă. Va pierde chiar în ochii propriului electorat, atît în coaliţie, cît şi în tabăra comuniştilor. Politicienii nu au avut curajul pînă în prezent şi nu îl au nici în prezent să spună lucrurilor pe nume. Noroc de Curtea Constituţională, altfel cine vrea să se convingă de faptul că pierde din nou abordînd subiectul limbii române nu are decît să aştepte alegerile parlamentare şi va vedea atunci că toate aceste insinuări şi retorică cu privire la limba moldovenească îi va aduce pierderi.

…

Nu se ajunge numărul necesar de voturi, dar măcar ar trebui să fie o iniţiativă în acest sens, să fie înregistrată, să fie votat cu număr existent şi respectiv dacă nu se va reuşi, se va merge în mandatul următor. Există riscul să mergem la alegeri anticipate, dar nu cred că se va ajunge la aceasta doar din acest motiv. Parlamentul trebuie să demonstreze bună credinţă şi încercare de a aduce în ordine Constituţia. În rest, în ceea ce priveşte denumirea, oamenii de rînd demult s-au clarificat, iar politicienii dacă vor să se facă de rîs nu au decît să abordeze în continuare acest subiect după ce CC a tras linia.

Este evident că cetăţenii români — judecători ai CC din Moldova au încălcat grav jurămîntul depus în faţa Parlamentului în momentul acceptării lor în funcţie. Potrivit textului jurămîntului, ei s-au obligat să “se supună în exercitarea funcţiei Constituţiei şi doar Constituţiei”. După cum vedem, adoptînd joi (5 decembrie 2013) această hotărîre, sub pretextul limbii, aceşti judecători au decis să-şi îndeplinească datoria sfîntă faţă de România, căreia la fel i-au jurat credinţă în momentul cînd au devenit cetăţenii ei.

Să desfăşurăm referendum, într-un an electoral, mie mi se pare o idee hazardată. Asemenea valori, asemenea noţiuni cum ar fi limba, istoria şi alte noţiuni fundamentale nu se rezolvă prin referendum.

Nu o să votez acum, că nu avem decizia desfăşurată a Curţii Constituţionale. Trebuie să vedem care sunt motivele anunţate şi opiniile separate ale magistraţilor. Constituţia este actul juridic, iar Declaraţia de Independenţă este doar un document. […] Noi am devenit ostatici, unii ai Moscovei, alţii ai Bucureştiului şi nimeni ai Chişinăului, dar sunt şi formaţiuni care apără interesele cetăţenilor. PD a fost creat cu ideea de a apăra statalitatea R. Moldova… În ultimul timp, noi avem dezmăţul ăsta unionist în ţară şi nu ne ocupăm cu treburile noastre.

Această manevră a Curţii Constituţionale a fost asul din mînecă al unioniştilor, pe care l-au ţinut ascuns, pentru a-l folosi într-un moment cît mai convenabil lor, după Summit-ul de la Vilnius. O parte din cetăţenii ţării au aşteptat cu sufletul la gură să vadă ce le va aduce Vilnius. Credeau că Summit-ul de la Vilnius le va aduce avantaje economice, salarii mai mari, locuri de muncă. Iată însă că primele roade ale Summit-ului de la Vilnius sunt altele: căruţe înmatriculate, creşterea preţurilor, vizita unionistului Băsescu şi oficializarea limbii româneşti pe teritoriu moldovenesc.

Propunerea PD-ului de a fi organizat un referendum este o formă de a se eschiva de la executarea hotărîrii Curţii Constituţionale, care, din punctul nostru de vedere, este foarte explicită. În Constituţia R.Moldova avem un articol mort, iar PD-ul nu vrea să participe la prohodul acestui articol mort.

…

Susţinem excluderea sintagmei de limba moldovenească din Constituţia R.Moldova şi executarea hotărîrii CC. În caz că această hotărîre nu va fi suficientă, vom solicita o altă hotărîre de explicare a hotărîrii CC de ieri, 5 decembrie.

Deciziile Curţii Constituţionale nu pot fi comentate. Aşteptăm ca ea să fie publicată în Monitorul Oficial. Trebuie să vedem şi partea care a motivat această decizie. Dar, cu toţii ştim că anumite modificări la Constituţie pot fi operate cu 2/3 din voturile deputaţilor. Nu văd acum finalitatea unei astfel de acţiuni în Parlament. Astfel de decizii importante nu vizează doar clasa politică. Trebuie să fie consultat şi poporul. Consider oportună ideea de consultare a cetăţenilor în cadrul unui referendum. Nu cred că acum este important ce consideră unii sau alţi politicieni. Important este ce spun cetăţenii. Clasa politică nu trebuie să dea tonul. Ea este obligată să ţină cont de opinia cetăţenilor.

Partidul Democrat a luat act de această decizie de ieri a Curţii Constituţionale. Este prematur să intrăm în discuţii detaliate referitor la textul deciziei şi suntem în aşteptarea textului final. La fel, mai suntem la curent că există două opinii separate exprimate de doi magistraţi ai Curţii. Din punctul de vedere al PD, cea mai indicată metodă pentru a rezolva o dată şi pentru totdeauna această întrebare este exerciţiul de referendum. Doar poporul care este suveran, care este deasupra elitei politice, poate decide. Vom discuta cu colegii din coaliţia de guvernare despre acest subiect.

În fond, ieri s-a stabilit că limba moldovenească şi limba română au valoare juridică egală pe teritoriul Republicii Moldova. Nimeni nu a anulat articolul 13 din Constituţie. Respectiv şi aceste prevederi rămîn valabile, la fel cum sunt valabile şi cele din Declaraţia de Independenţă. La fel, vreau să atrag atenţia la sintagma 'a prevala'. Asta nu înseamnă a exclude. Această situaţie nicidecum nu lezează dreptul fundamental al oricărui cetăţean în dreptul său la autodeterminare.

Este posibil să negociem cu alţi membri ai partidelor din Coaliţia de guvernare şi cu societatea civilă, cu privire la introducerea în Constituţie a unei norme, care va stipula că noi toţi sîntem moldoveni. Cei care insistă cu atîta vehemenţă asupra schimbării limbii, îşi doresc de fapt pierderea statalităţii Republicii Moldova. Ei vor să creeze două state române, ca mai apoi să-şi pună întrebarea — pentru ce avem nevoie de două ţări, cînd putem crea una singură, ceea ce va duce la dispariţia Moldovei de pe harta lumii.

Eu sunt moldovean şi eu vorbesc limba moldovenească.

După decizia Curţii Constituţionale privind recunoaşterea limbii romane, prevăzută în Declaraţia de Independenţă, Parlamentul şi autorităţile nu sunt obligate să ia unele decizii în acest sens şi să modifice Constituţia. Este o decizie filosofico-juridică, pentru a cunoaşte exact efectele ei juridice trebuie să vedem care a fost motivarea.

Lucrul cel mai important este să vedem care sunt motivele şi efectele juridice ale deciziei Curţii Constituţionale. Aşteptam să vedem motivarea ei, pînă acum am auzit doar partea dispozitivă a hotărîrii.

Azi pe 5 decembrie 2013 şase cetăţeni români din cei şase membri ai Curţii Constituţionale într-un singur minut au pus punct în istoria seculară a Moldovei! Şi asta se numeşte democraţie şi integrare europeană? Cred că, da, deoarece anume acest lucru îl doreşte Bruxelul cu tot dinadinsul în jocurile sale geopolitice murdare!!! Da şi încă o dată da!!! Personal acuz Uniunea Europeană pentru hotărîrea Curţii Constituţionale de azi!!!
Şase indivizi, promovaţi de criminalul Plahotniuc, au decis soarta a patru milioane de moldoveni şi urmaşilor lor!!! Subliniez pentru Tănase şi restul trădătorilor Moldovei şi lepădăturilor din componenţa Curţii Constituţionale, prin decizia de azi, luată de pe poziţiile huntei criminalului de război Ion Antonescu şi ale unui debil mintal ales cu noaptea în cap la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pe 16 martie 2012, aţi recunoscut drept ilegală formarea Republicii Moldova drept un stat independent, suveran şi liber, care este succesor al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti!!!
Toţi banii lui Plahotniuc nu o să vă scutească de judecata istorică a poporului Moldovei!!! Ţineţi minte!!!
Azi nu a avut loc nimic ireversibil cît nu aţi dori!!!
Trăiască Moldova în vecii vecilor!!!

Poziţia PLDM-ului a fost foarte tranşantă şi înainte ca Curtea Constituţională să se pronunţe asupra acestei probleme. Noi am spus tot timpul că adevărul ştiinţific este incontestabil, iar cei care au ales să numească limba pe care o vorbesc “moldovenească” au tot dreptul. Constatăm că s-a făcut un act de justiţie, iar faptul că limba română şi-a recăpătat numele său oficial este un fapt ce ne bucură.

Este o decizie istorică care nu poate fi anulată şi nu poate fi ignorată. Parlamentul este obligat să respecte Constituţia, pentru că un Parlament care nu respectă deciziile Curţii este pasibil de dizolvare. În termen util, jumătate de an, această neconcordanţă între prevederile Constituţiei şi Declaraţia de independenţă trebuie să dispară. E o victorie mare.

Solicit Înaltei Curţi să se pronunţe definitiv asupra denumirii corecte a limbii vorbite pe teritoriul RM, ţinîndu-se cont de textul Declaraţiei de Independenţă, care face referinţă la “limba română” şi nu la limba moldovenească, de opiniile ştiinţifice exprimate în plan internaţional şi naţional românesc. Solicit de asemenea constituţionalizarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991, adică ridicarea acestui document politic fondator al statului Republica Moldova la rang de normă constituţională prin declararea acesteia drept corp comun cu textul Constituţiei, deoarece Declaraţia de Independenţă a RM este documentul politic, ce primează ca timp şi importanţă asupra documentului juridic — Constituţia RM, care decurge din Declaraţia de Independenţă. Astfel, prin aceasta se va recunoaşte, inclusiv din punct de vedere juridic, denumirea corectă a limbii oficiale din RM — limba română. Excelenţele voastre, distinşi judecători ai Curţii Constituţionale, Vă rugăm să faceţi lumină din punct de vedere juridic pentru adevărul ştiinţific, şi anume, că limba română e denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova, răspunzînd astfel năzuinţelor seculare ale generaţiilor de intelectuali din spaţiul istoric-civilizator românesc. Dumneavoastră sunteţi români şi veţi face dreptate limbii române din Republica Moldova!