Adoptarea Codului Educaţiei

Atunci cînd aducem investiţii în Republica Moldova spunem că aceste investiţii nu trebuie doar să creeze un potenţial de export mai mare, noi vrem ca aceste investiţii să creeze noi locuri de muncă. Recent, am constatat la o companie, care va avea de lucru pe o perioadă îndelungată, minimum zece ani, că din 200 de angajaţi doar 40 erau din Republica Moldova. Am întrebat pe reprezentanţii companiei de ce nu angajează specialiştii de la noi, am constatat că abia în acest an, la două colegii au început pregătirea specialiştilor pentru aceste calificări… Doar în ţări dezvoltate precum Germania sau Austria, care au sistem vocaţional modern, şomajul este relativ mic. Cel mai important obiectiv al nostru este ca după absolvirea şcolii profesionale sau a colegiului, sau a universităţii, tinerii să îşi găsească un loc de muncă bine plătit.

În cadrul conferinţei pedagogilor şi a maiştrilor din învăţămîntul profesional tehnic, s-a făcut referire şi la reformele desfăşurate în domeniul învăţămîntului profesional tehnic, realizările şi problemele din domeniu, dar şi la transformările care urmează să aibă loc. S-a discutat despre prevederile Codului Educaţiei cu privire la învăţămîntul profesional tehnic, crearea Centrelor de excelenţă, dezvoltarea învăţămîntului dual, rezultatele cartografierii instituţiilor profesional tehnice, revizuirea curriculară şi acţiunile care urmează să fie întreprinse de Ministerul Educaţiei pentru modernizarea acestora. La eveniment au fost invitaţi şi oamenii din afaceri pentru a vorbi despre necesităţile pe piaţa muncii. Reuniunea a fost organizată de Ministerul Educaţiei şi are drept scop consolidarea platformei de dialog între sistemul educaţional profesional tehnic şi partenerii sociali: agenţi economici, Patronate, Sindicate şi comitete sectoriale.

…o echipă de experţi în colaborare cu Ministerul Educaţiei va elabora indicatori de performanţă pentru instituţiile din acest domeniu educaţional. Aceşti indicatori vor fi luaţi ca bază şi pentru salarizarea cadrelor didactice şi a directorilor de şcoli, astfel angajaţii din sistem să fie remuneraţi în funcţie de performanţe… Unul din indicatorii de calitate a unei instituţii de învăţămînt îl reprezintă gradul de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor. Un rezultat bun înseamnă că tînărul şi-a găsit un loc de muncă la specialitatea pe care a studiat-o. Asta o să motiveze şcolile să stabilească relaţii mai bune cu mediul economic, inclusiv pentru asigurarea stagiilor de practică şi lucrul în comun la curriculum.

Reformele desfăşurate în domeniul învăţămîntului profesional tehnic, realizările şi problemele din acest domeniu au fost discutate în cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţei pedagogilor şi maiştrilor din învăţămîntul profesional tehnic. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Educaţiei şi a avut drept scop consolidarea platformei de dialog între sistemul educaţional profesional tehnic şi partenerii sociali — agenţi economici, patronate, sindicate, comitetele sectoriale. Ministrul Educaţiei, Maia Sandu, a vorbit despre transformările care urmează să aibă loc pe termen mediu şi lung în sistemul învăţămîntului profesional din Republica Moldova. Ministrul a menţionat despre crearea centrelor de excelenţă, dezvoltarea învăţămîntului dual, prevederile Codului educaţiei cu privire la învăţămîntul profesional tehnic, rezultatele cartografierii instituţiilor profesional tehnice şi acţiunile care urmează a fi întreprinse de Ministerul Educaţiei pentru modernizarea acestora etc. În Republica Moldova activează 67 şcoli profesionale şi de meserii şi 43 de colegii.

Dacă ne-a reuşit ceva în acest răstimp, este pentru că mulţi profesori şi manageri şcolari au crezut în aceste schimbări şi ne-au sprijinit la fiecare etapă. Astăzi avem nevoie mai mult ca niciodată de profesori motivaţi care cred cu adevărat în misiunea lor.

În cadrul Adunării festive dedicate Zilei profesionale a lucrătorilor din învăţămînt au fost premiaţi cîştigătorii concursului republican “Pedagogul anului”, ediţia 2014. Învingătorii au fost nominalizaţi pentru trei categorii: Educatorul anului, Învăţătorul anului şi Profesorul anului. Fiecare a primit un premiu bănesc de 50 de mii de lei şi o diplomă de onoare din partea Ministerului Educaţiei. Totodată, cîştigătorilor li s-a acordat gradul didactic următor celui pe care îl deţin. Oficialii au adăugat că Guvernul şi-a schimbat pronunţat atitudinea faţă de cadrele didactice, prin mărirea cu 20 la sută a salariilor, dar şi prin măsurile compensatorii, care sunt prevăzute în Codul Educaţie.

Reforma educaţională se desfăşoară în ţări din toată lumea, iar cele care nu vor reuşi, vor rămîne în urma trenului cu 20–30 de ani. Nu e o lege perfectă, dar introduce elemente de responsabilizare şi infrastructură a calităţii.

Educaţia rămîne a fi pentru PLDM prioritatea numărul unu. Suntem în plin proces de construire şi reconstruire a şcolilor, grădiniţelor, investim mult în procesul educaţional ca atare, mă refer aici la Codul Educaţiei, la alte legi care urmează să ofere eficienţă procesului de studii, la condiţiile de muncă pentru profesori, la majorarea salariilor care trebuie să continue. Şi pe viitor vom fi implicaţi plenar în finalizarea reformelor în domeniul educaţiei pentru ca, spre sfîrşitul anului 2016, toată infrastructura şcolară să fie modernizată, să fie una europeană.

În Republica Moldova planează pericolul distrugerii sistemului educaţional, de formare a tinerii generaţii, iar prin aceasta şi a întregii construcţii statale, a viitorului naţiunii. Paradoxal: cu cît mai mult se vorbeşte în mijloacele mass-media despre succesele guvernării şi viaţa bună a cetăţenilor cu atît mai puţin statul investeşte în tineret, educaţie, ştiinţă. În anul 2014 investiţiile în educaţie din partea bugetului de stat s-au diminuat pînă la 7.2% din PIB, comparativ cu 9.2% în 2009.

PCRM solicită actualei guvernări:

• Anularea deciziilor de optimizare-lichidare a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar;
• Remiterea noului Cod al educaţiei autorilor, pentru revizuirea politicilor educaţionale şi umanizarea procesului instructiv-educativ;
• Modificarea mecanismului de susţinere a examenelor de bacalaureat, consultînd opinia pedagogilor experimentaţi, a părinţilor, medicilor şi savanţilor;
• Onorarea de către partidele de la guvernare a promisiunilor electorale despre care nu şi-au amintit în perioada ultimilor 5 ani: majorarea burselor cu min. 100%, majorarea salariilor pedagogilor la nivelul de 500 euro lunar, reducerea preţurilor contractuale, asigurarea cu spaţiu locativ în condiţii avantajoase a tinerilor din mediul rural, finanţarea educaţiei la nivel de 10% din PIB, etc.

Ajustarea reţelei de şcoli la numărul de elevi are loc în mod diferit pentru diferite localităţi. În ultimii doi ani, 96 de instituţii de învăţămînt au fost reorganizate din licee în gimnazii, din gimnazii în şcoli primare sau şcoli primare-grădiniţe. În perioada 2006–2013, 142 de şcoli au fost închise. Încă nu avem date despre reorganizările care au loc în 2014, dar nu credem că numărul acestora va fi mare. Reducerea în continuare a numărului de copii de vîrstă şcolară, dar şi lipsa de acţiune din partea unor raioane şi municipii, face ca numărul de şcoli care au puţini elevi să rămînă în continuare mare. Pe moment, avem 267 de şcoli mici. Vestea bună este că doar 117 din acestea au deficit bugetar. O parte din ele au statut de şcoli mici, care nu pot fi închise. Raioanele care au cele mai multe şcoli mici sunt Soroca, Floreşti, Ocniţa, Rezina, Briceni, Cantemir, Donduşeni. Pe fundalul declinului demografic, indicatorii de reţea nu s-au modificat dramatic: numărul de elevi la un cadru didactic a crescut de la 12 la 12.5, numărul mediu de elevi în clasă a crescut de la 20.5 la 21.1, în timp ce numărul mediu de elevi per şcoală s-a redus de la 310 elevi la 264.

În prima jumătate a anului curent, în baza deciziilor consiliilor municipale ori raionale, din componenta raională au fost repartizaţi circa 288 mil. de lei, ceea ce constituie 82 la sută din suma totală. Din acestea, aproximativ 51 la sută din cheltuieli au fost destinate reparaţiilor capitale şi curente ale clădirilor şcolare. O mare parte a alocaţiilor, circa 45 milioane de lei, au fost utilizaţi pentru acoperirea deficitului bugetar al instituţiilor de învăţămînt mici, în special pentru întreţinerea clădirilor. Unele consilii raionale tergiversează adoptarea deciziilor privind alocarea mijloacelor financiare, fapt care nu permite realizarea la timp a proiectelor şi duce la acumularea soldurilor la sfîrşit de an şi utilizarea acestor resurse în alte scopuri decît educaţionale.

Este oare bun Codul adoptat? Din punctul meu de vedere este revoluţionar, dacă am judeca după reglementările lingvistice — limba română în sfîrşit e la ea acasă în sistemul educaţional şi limba rusă, în sfîrşit, este o limbă străină ca altele şi va putea fi predată la alegere. Codul pare a fi echilibrat, dar, din păcate, în goana după echilibre exagerate, Codul Educaţiei a păstrat un set de jumătăţi de măsură — un soi de “tradiţii moldoveneşti”, cu iz răsuflat de sovietism totalitar, tot ele ţinîndu-ne în captivitatea nostalgiilor şi apucăturilor de rea pomină.

Există probleme în spaţiul rural pentru că nimeni nu vrea să meargă acolo. Noi trebuie să îmbunătăţim aceste condiţii de muncă şi salarizare. Avem un program de subvenţionare, dar care nu este un mecanism suficient de bun. Cel puţin 10 ani trebuie să investim în pregătirea profesorilor şi un sistem de salarizare competitiv.

Educaţia trebuie să devină o prioritate naţională în Republica Moldova. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, astăzi este necesară aprobarea Codului Educaţiei. Întreaga societate îşi doreşte acces şi şanse egale, relevanţă şi calitate în educaţie, ceea ce se poate obţine prin aprobarea Codului Educaţiei.

Curînd se vor împlini doi ani de cînd am preluat exercitarea mandatului de Ministru al educaţiei. În aceşti doi ani s-au întîmplat multe lucruri în educaţie, dar ceea ce îmi dă o satisfacţie deosebită este momentul de astăzi, cînd vin în faţa dumneavoastră cu ÎNCREDERE, cerîndu-vă să dezbateşi şi aprobaşi Codul educaţiei, proiect de lege MAJOR, care permite o REFORMĂ PROFUNDĂ şi REALĂ a educaţiei de toate nivelurile, FACILITEAZĂ INTEGRAREA sistemului de învăţămînt din Republica Moldova ÎN ARIA EUROPEANĂ A EDUCAŢIEI, ASIGURĂ MOBILITATEA academică, RECUNOAŞTEREA CALIFICĂRILOR şi ACCESUL PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ a cetăţenilor educaţi şi pregătiţi profesional.

Reformele nu au un caracter populist. Dimpotrivă, sunt reforme dificile, sunt şi reforme care trezesc rezistenţă, etc. Documentul [Codul Educaţiei] nu pică bine la alegeri, dar în pofida acestui fapt noi credem că este important să avem acest document adoptat acum pentru că nu ne mai putem permite luxul să îl mai tergiversăm. Avem nevoie de o nouă lege ca să schimbăm lucrurile în educaţie, iar dvs. spuneţi să mai sacrificăm un an din viaţa copiilor care merg la şcoală astăzi. Noi credem că este un document bun. Dacă era bun jumătate de an în urmă, veneam mai devreme.

Îmi pare rău că o doamnă, care a lucrat printre oamenii civilizaţi, cu alte viziuni, a venit aici cu biciul. Nu este corectă politica promovată de ea. Actuala coaliţie a realizat ce au spus comuniştii, că avem prea mult tineret cu diplome. Eu aştept să li se termine mandatul ăsta lor şi să venim, să începem din nou, să vedem ce face cu statul. Că aşa nu se mai poate. Banca de Economii — jos, aeroportul — jos, copiii — jos, şi ne integrăm în Uniunea Europeană. Asta nu este integrare.

Cercetarea ştiinţifică a suferit în ultimii 10 ani tranziţii de mare amploare: de la orientarea naţională, la cea internaţională şi globală; de la orientarea predominant disciplinară şi generată mai ales de curiozitatea epistemică, la cercetarea interdisciplinară orientată către rezultate relevante practic; de la micile laboratoare sau cabinete de explorare singulară, la lucrul în echipe şi în institute sau centre de excelenţă; de la orientarea academică, spre cea profesională; de la tematica de cercetare deschisă spre orizonturi fără limite, la cercetarea orientată de programe şi proiecte bine structurate, aşteptate cu realizări de către beneficiarii reali; de la finanţarea din fonduri publice sau academic-universitare, spre finanţarea din surse multiple, inclusiv private.

În acest context Republica Moldova are stringentă nevoie să restructureze administrarea şi coordonarea politicilor în cercetare astfel încît activitatea de cercetare să devină un promotor efectiv şi eficient de competitivitate economică, păstrîndu-şi în acelaşi timp rolul creator de cunoaştere şi formator de specialişti cu înaltă calificare asigurat prin programele de masterat şi doctorat — ciclurile II şi III Bologna desfăşurate în instituţiile de învăţămînt superior.

Reforma majoră a activităţii de cercetare din instituţiile de învăţămînt superior va putea fi implementată odată cu aprobarea în Parlament a Codului educaţiei care are prevederi clare privind organizarea activităţii de cercetare în universităţi şi care acordă drepturile de administrare şi valorificare a propriilor rezultate de cercetare ale universităţilor, precum şi obligativitatea recompensării autorilor drepturilor de proprietate intelectuală.

…orice reformă necesită implicarea oamenilor pasionaţi de ştiinţă şi doritori de performanţă în acest domeniu extrem de competitiv la scară mondială. Republica Moldova are mult de recuperat în acest domeniu şi nutresc speranţa că vom reuşi să atingem masa critică necesară producerii unei schimbări de substanţă în ceea ce priveşte atitudinea faţă de cercetare, atît a celor implicaţi în această activitate, cît şi a mediului social şi economic care ar trebui să beneficieze de rezultatele ei.

Motto-ul reformei iniţiate este: “Să învăţăm pentru viaţă, nu pentru şcoală!”. Accentul urmează a fi pus pe aplicabilitatea cunoştinţelor şi pe competitivitatea tinerilor, astfel ca aceştia să conştientizeze că rolul şcolii este de a-i pregăti pentru viaţă, şi nu de a fi într-o continuă goană după diplome obţinute cu orice preţ. În sistemul de valori european, educaţia de calitate se face pas cu pas, zi de zi, precum construcţia unei case, cărămidă cu cărămidă. Însă, în momentul în care cărămizile nu sunt aşezate temeinic la temelia construcţiei, aceasta se va dărîma. Tocmai de aceea reformele au drept finalitate formarea unor tineri stăpîni pe cunoştinţele acumulate, gata oricînd să dea piept cu toate provocările vieţii.

Animozităţile în jurul proiectului Codului educaţiei sunt atît de mari, încît devine foarte clară neadoptarea acestuia, ba mai mult, buclucaşul proiect nu va fi adoptat nici în următoarea legislatură. De ce? Fiindcă în RM politicul prevalează asupra raţiunii educaţionale, care raţiune ar trebui să fie în afara oricărei ambiţii electorale. Miopia dividendelor politice este atît de acaparatoare, încît nu mai contează nicio expertiză, nicio experienţă europeană — nimic!

În timpul guvernării coaliţiei proeuropene s-a redus considerabil nu doar numărul de instituţii şcolare, dar şi cel de elevi […] Acesta este rezultatul unui plan de acţiuni special, conform căruia în Moldova ar trebui să rămînă cît mai puţini tineri pregătiţi, cu gîndire critică şi creativă. Guvernarea nu vrea ca tinerii să fie activi şi să vină cu iniţiative împotriva acelui genocid social care are loc acum în ţară. Deputaţii PCRM, în cadrul Comisiei parlamentare pentru educaţie, încearcă foarte des să includă pe agenda zilei chestiuni legate de necesitatea de a renunţa la reformele de optimizare şi să promoveze un proiect special de lege, elaborat de comunişti. Însă Coaliţia refuză să facă acest lucru. În fiecare an, în cadrul discuţiilor cu privire la buget, oferim iniţiativele respective pentru a mări bursele pentru studenţi cu cel puţin 20% anual, de a sprijini programe de tineret, profesori, medici şi alţi profesionişti tineri în zonele rurale. Toate aceste iniţiative rămîn fără răspuns. În loc să investească în educaţie şi politica de tineret, guvernarea finanţează trimiterea militarilor moldoveni în Kosovo şi construcţia unui penitenciar de lux.

Poziţia PD este una clară. Pe lîngă limba de stat care este obligatorie, noi suntem împotrivă de a scoate limba rusă din lista limbilor obligatorii în curriculă. Am propus şi vom propune ca în Republica Moldova să existe trei limbi străine obligatorii care să fie studiate în şcoli: engleza, franceza şi rusa. Avem cadre didactice suficiente. PD se gîndeşte la investiţiile în copiii noştri.

În Republica Moldova, modelul actual de organizare a studiilor doctorale, de finanţare a ştiinţei universitare, de evaluare şi acreditare, denotă ineficienţă şi rezultate recunoscute la nivel internaţional insuficiente în raport cu calitatea capitalului uman din cercetare de care dispunem.

Punctul de plecare pentru acţiunile viitoare trebuie să fie înţelegerea unanimă a naturii educaţiei prin doctorat în universităţi în conformitate cu principiile europene reflectate în “Recomandări Salzburg II” din 2010. Ne propunem să îmbunătăţim esenţial calitatea programelor doctorale şi să creăm mai multe oportunităţi de carieră pentru tinerii cercetători. Credem că este importantă susţinerea finanţării distincte a programelor de doctorat şi instituirea de mecanisme transparente şi competitive de susţinere financiară a cercetării universitare.

Doar politicile Guvernului nu vor produce schimbarea. Universităţile trebuie să comunice cu mediul academic internaţional, cu reţelele internaţionale de cercetare. Universităţile trebuie să concureze şi să colaboreze în acelaşi timp pe proiecte de cercetare, inclusiv în programul Orizont 2020.

Este surprinzător că aceiaşi politicieni, care se opun — populist şi demagogic — măsurilor întreprinse pentru desfăşurarea corectă a examenelor, insistă că păstrarea examenului conduce la îmbunătăţirea rezultatelor. În acelaşi timp, este regretabil că ei preferă să politizeze un aspect pur tehnic prin care Ministerul Educaţiei încearcă să asigure o educaţie de calitate şi induc voit în eroare opinia publică prin declaraţii inflamante. Istoria românilor şi universală este disciplină obligatorie în planul cadru pentru gimnaziu şi nu este nici mai mult, nici mai puţin importantă decît Geografia, Fizica, sau Chimia. Sîntem de acord cu un singur lucru din declaraţia distinşilor deputaţi: să lăsăm deciziile din educaţie la latitudinea specialiştilor şi să evităm ingerinţa politicului. Ministerul Educaţiei face apel la corectitudine şi nu va politiza dezbaterea şi deciziile din educaţie.

Deputaţii Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, Corina Fusu şi Valeriu Munteanu au organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia i-au cerut ministrului Educaţiei, Maia Sandu, să retragă ordinul prin care a anulat obligativitatea susţinerii examenului la disciplina Istoria Românilor pentru absolvenţii de gimnazii. Potrivit liberalilor, prin această măsură se urmăreşte ca tinerii de astăzi să nu-şi cunoască trecutul şi istoria neamului. Liderul PL, Mihai Ghimpu, nu a exclus implicarea “mînii Moscovei” în aceste schimbări în grila de examene.

Venim cu o propunere care asigură condiţii de învăţare a limbii române, a limbii materne pentru alolingvi şi cel puţin două limbi de circulaţie internaţională, dintre care una este engleza. Asta înseamnă că statul garantează condiţii egale de învăţare a limbi engleze în toate şcolile, dar părinţii, elevii vor alege care limbă o vor studia.

…

Limba rusă este la alegere. Cineva o să aleagă rusa, cineva engleza. Noi punem limba engleză nu ca obligativitate pentru toţi, dar ca garanţie din partea statului. Statul trebuie să garanteze condiţii de studiere a limbii engleze în toate şcolile. Limba rusă poate fi aleasă ca şi celelalte limbi străine.

Pînă la adoptarea Codului Educaţiei limba rusă este disciplină obligatorie care se studiază clasele V-IX.

La noi în ţară, există cultul notelor. Plus ne confruntăm cu o problemă că există prea multe discipline în ciclul primar şi acest lucru nu vine de la Minister. Acest lucru se întîmplă pentru că anumiţi învăţători încearcă să atingă anumite performanţe. Practicile şi teoriile contemporane spun că este mai bine să începem să notăm copilul mai tîrziu. Acest lucru creează nişte aşteptări care nu sunt neapărat corecte.

Cadrele didactice au o înţelegere îngustă şi deformată a abuzului faţă de copii. Analiza datelor denotă faptul că mai puţin au fost sesizate cazurile de neglijare şi exploatare prin muncă. De asemenea, avem instituţii şi raioane unde au fost raportate zero cazuri de abuz, lucru care nu poate fi adevărat. Ne dorim să ajungem la o asemenea situaţie, dar mai avem de muncit pînă acolo. Avem şi unele raioane unde cifrele sunt exagerate. Cazurile de conflict nu sunt neapărat şi cazuri de violenţă sau abuz […] 211 cazuri grave suspecte de abuz au fost deferite poliţiei. Nu ştim deocamdată care este finalitatea acestora.

Prevenirea şi combaterea abuzului faţă de copii în instituţiile de învăţămînt este una din priorităţile Ministerului Educaţiei. Datele statistice arată că numai pe parcursul lunilor martie-mai 2013 în au fost înregistrate 3,714 cazuri de violenţă asupra copiilor. Dintre acestea 1,448 s-au manifestat prin abuz fizic iar 1,460 prin abuz psihologic. Datele respective se conţin în primul raport elaborat de Ministerul Educaţiei privind abuzul faţă de copii. Majoritatea cazurilor au fost identificate de angajaţii sistemului educaţional, multe dintre acestea s-au petrecut înafara instituţiilor de învăţămînt. Din numărul total de cazuri de abuz şi violenţă asupra copiilor aproape 700 au fost cazuri de neglijare, 122 de exploatare prin muncă şi 18 cazuri de abuz sexual. Pentru soluţionarea problemelor de acest gen au fost instruiţi 116 formatori care vor asista Direcţiile raionale şi municipale de învăţămînt în organizarea activităţilor de prevenire şi combatere a violenţei asupra copiilor.

În conformitate cu Hotărîrea de Guvern nr. 312 din 27 mai 2013, planul de înmatriculare în universităţi prevede un număr total de 20,475 de locuri, din care 6,755 de locuri cu finanţare bugetară şi 13,720 de locuri cu finanţare prin contract. Cele mai multe locuri bugetare au fost acordate pentru domeniul general de studiu “Ştiinţe ale educaţiei” — 1,670 de locuri, “Inginerie” — 870 de locuri, “Medicină” — 475 de locuri, “Ştiinţe exacte” — 315 locuri.

…

Tinerii din Republica Moldova pot candida şi pentru burse de studii peste hotarele ţării, care sunt disponibile în cadrul protocoalelor de colaborare. Astfel, tinerii mai pot candida pentru burse în România, Ucraina, Turcia şi Grecia.

…

Vom lansa curînd strategia “Moldova 2020”. Vom veni cu o serie de modificări în sistemul de învăţămînt. Vom face schimbări în curriculum, vom crea agenţii curriculare. Noi avem nevoie de o agenţie dedicată.

Pentru anul de studii 2013–2014, a fost redus numărul locurilor de studii cu finanţare de la Bugetul de Stat, în învăţămîntul superior. De asemenea, au fost alocate 9,218 locuri pentru ciclul II de studii — masterat, din care 3,568 de locuri cu finanţare bugetară (mai mult cu 158 de locuri în comparaţie cu anul 2012) şi 5,650 de locuri cu finanţare prin contract (mai mult cu 1,095 de locuri faţă de anul 2012). În plus, Guvernul României a făcut publică oferta de burse pentru cetăţenii Republicii Moldova, anul academic 2013–2014, fiind acordate 5,500 de burse, dintre care 1,500 burse — învăţămînt preuniversitar şi 3,300 burse — studii superioare ciclul I, inclusiv 390 burse pentru extensiunile Bălţi/Cahul. Pentru masterat, numărul de locuri cu finanţare bugetară s-a mărit cu 158, iar pentru cei dispuşi să plătească pentru contractul de studii la acest nivel, statul a oferit cu 1,095 mai multe locuri decît în 2012. Taxele pentru studii nu s-au majorat în 2013. Admiterea 2013 în instituţiile învăţămîntului superior cuprinde 34 de universităţi — 19 instituţii de stat şi 15 instituţii private.

Nu voi sta la minister dacă nu voi avea suportul politic necesar. Acest lucru va fi clar în următoarele luni, cînd vom merge la Parlament cu mai multe acte: proiectul legii cu privire la crearea agenţiei de asigurare a calităţii în învăţămîntul superior şi vocaţional tehnic, proiectul Codului Educaţiei, care conţine modificări importante comparativ cu varianta precedentă, proiectul Strategiei Educaţiei 2020.

…

În multe cazuri, politicul este un impediment major pentru reformele în educaţie […] Un sondaj recent arată că 80% din populaţie este satisfăcută de calitatea educaţiei în Republica Moldova. Despre ce suport şi mai ales despre ce presiune pentru reforme putem vorbi? Trebuie să o luăm de la zero: să educăm societatea despre calitatea educaţiei […] De vină este sistemul excesiv de centralizat. Şi apoi, în multe cazuri, sunt nevoită să-mi asum responsabilitatea pentru lucruri pe care nu pot să le controlez.