Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova în legătură cu evoluţia situaţiei din Ucraina

Majoritatea absolută dintre noi, din fericire, nu a cunoscut coşmarul Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi cum acţionau fasciştii atunci. Sunt profund convins că fiecare dintre voi crede că nu va vedea acest lucru niciodată. Însă, dacă analizăm ceea ce a avut loc la Odesa pe 2 mai, cînd oamenii a fost închişi în clădire, cînd această clădire a fost incendiată, cînd nu le-au permis să iasă, cînd aceşti oameni în agonie se aruncau de la etaje şi erau împuşcaţi pe loc, este ceea mai adevărat manifestare de genocid şi fascism.

Vedem foarte clar rînjetul imperialismului şi fascismului, această nerăbdare, faptul că se merge la orice încălcare a Constituţiei, a legislaţiei pentru a rupe Ucraina.

Administraţia de la Moscova îşi doreşte să aibă cît mai multă influenţă în această regiune. Unul din obiectivele lui Putin este refacerea Uniunii Sovietice. Toate vin dintr-un orgoliu foarte puternic pe care îl are Putin.

…

Sunt acţiuni planificate. Noi, însă, ştim, din lecţiile de istorie, că aceste acţiuni nu au durabilitate. Toate aceste dorinţe şi acţiuni ilegale vor avea reversul în raport cu cei care le-au iniţiat.

Noi avem elemente de război civil la hotarul Republicii Moldova. În Ucraina avem o situaţie care are impact asupra Moldovei, ceea ce ne obligă şi pe noi să avem o acţiune.

…actori politici din Moldova au implicare directă în tensionarea situaţiei, prin reprezentanţii lor din teritoriu. Mă refer la PCRM, Partidul Socialiştilor, şi trepăduşii care au apărut în ultimul timp şi aruncă bani în stînga şi dreapta cu mesaje pe care nu ştiu dacă nici ei le înţeleg… Nu doar Federaţia Rusă are interes naţional, dar şi Moldova.

PL îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu escaladarea situaţiei din Ucraina în contextul extinderii tensiunilor în tot mai multe regiuni. De asemenea, ne preocupă faptul că în tragicele evenimente din Odesa, în imediata vecinătate a noastră, au fost implicate, după cum susţin autorităţile de la Kiev, grupări militare ilegale inclusiv din regiunea separatistă Transnistria. Acest amestec este total străin de interesele noastre şi facem apel la toţii cetăţenii Republicii Moldova să nu ia parte la provocări.

Domnule Leancă! În zadar aţi îmbrăcat masca europeană. Dumneavoastră şi guvernului dumneavoastră mai mult vi se privesc penele şi brîul aborigenilor, care sunt gata să schimbe toate valorile propriului pămînt şi popor pe mărgele de sticlă. Chiar dacă dumneavoastră promovaţi un curs deschis îndreptat spre destabilizarea în regiune, la dezicerea demonstrativă de Transnistria, de întărirea frontierei interne pe Nistru, de lichidare a independenţei moldoveneşti, atunci apăraţi-vă deschis poziţia.

…

Fracţiunea Partidului Comuniştilor cere demisia Guvernului Leancă pentru samavolnicie, pentru uzurparea puterii, pentru minciuna devenită deja un sistem şi pentru înşelăciunea poporului moldovenesc. Noi cerem, ca într-o aşa soluţie nu atît de simplă, situaţie explozivă externă, guvernul provocatorilor şi instigatorilor să fie înlăturat de la adoptarea unor decizii atît de importante.

Dle Leancă, s-a creat impresia că nu aţi citit textul moţiunii de cenzură. V-am solicitat să fie prezentate notele transmise de MAEIE partenerilor europeni. Pînă în prezent nu aţi comunicat nimic, nici pe site-urile oficiale ale instituţiilor nu este publica nimic. Din cîte cunosc, nu există nicio notă transmisă oficial partenerilor europeni. A fost o derogare de la lege, nu aţi avut dreptul să vă aliniaţi, aţi depăşit atribuţiile legale.

…acţiunile Primului ministru Leancă privind alinierea la sancţiunile UE sunt un exemplu vădit al uzurpării puterii prin depăşirea atribuţiilor legale şi constituţionale.

Prin decizia de aderare la sancţiuni guvernarea nu s-a limitat. Oare, nu reprezentantul oficial al Moldovei la ONU a declarat despre necesitatea de lipsire a Rusiei de dreptul de veto în Consiliul de Securitate a ONU? Nu oare, însăşi reprezentanţii coaliţiei de guvernare au înaintat iniţiativa de interzicere a retransmiterii în Moldova a mijloacelor de informare în masă ruseşti şi ieşirea din CSI? Nu, Premierul Leancă a primit de la adjuncta Secretarului de Stat al SUA 10 milioane dolari SUA pentru consolidarea securităţii a nu se ştie care frontieră, împreună cu complimente publice pentru poziţia grăitoare antirusă? Nu însăşi Premierul, încurajat de ghionturile de la spate a lui Băsescu, se grăbeşte deschis să semneze un aşa Acord de Asociere cu UE, care va lipsi ţara de suveranitate şi în sfera de securitate, şi pe problemele de politică externă, ne mai vorbind de asuprirea economică a ţării?

…din minciunile cu care opoziţia încearcă să-i sperie pe cetăţeni şi să creeze panică în societate. Panică atît în ceea ce priveşte relaţia noastră cu Federaţia Rusă, cît şi vizavi de integrarea europeană.

…

…nu înţeleg cum poţi să depui o moţiune împotriva unui fapt ce nu a existat şi nu există […] dacă opoziţia a ajuns să apeleze la asemenea soluţii disperate în tentativa de a crea un pretext pentru o nouă moţiune, înseamnă că ea a epuizat orice critică în adresa Executivului. Înseamnă că nu mai are ce să ne reproşeze. Tocmai de aceea, ca şi în cazul moţiunilor anterioare, m-am bucurat de prilejul de a mă adresa cetăţenilor ţării de la tribuna Parlamentului şi, totodată, de a demonta piramida, clădită din falsuri şi minciuni, a opoziţiei comuniste. Căci pe minciună se bazează şi moţiunea de astăzi…

…

Republica Moldova a susţinut doar Declaraţia Uniunii Europene privind măsurile restrictive impuse fostei conduceri a Ucrainei — şi aceste măsuri nu au nimic comun cu Federaţia Rusă şi cu cetăţenii ei.

De facto, autorii moţiunii de cenzură au manipulat cu textele oficiale distribuite de Uniunea Europeană! În comunicatul oficial, în versiunea originală în limba română a acestuia, postată pe pagina electronică a Uniunii Europene, se menţionează doar că Moldova şi alte cinci state non-membre UE s-a aliniat Deciziei Consiliului, prin care, citez: “se impune îngheţarea fondurilor şi resurselor economice ale persoanelor identificate ca fiind responsabile de deturnarea de fonduri ale statului ucrainean şi ale persoanelor răspunzătoare de încălcări ale drepturilor omului în Ucraina”.

Mai exact, sancţiunile la care s-a aliniat Moldova vizează 18 foşti oficiali ucraineni şi nu afectează în niciun fel statul ucrainean sau întreg poporul ucrainean.

Astăzi, mai mult ca niciodată, Europa înseamnă pace, siguranţă şi dezvoltare. Noi, în Republica Moldova, înţelegem acest lucru. La fel, înţelegem că anume familia Partidului Popular European este cea care a luptat şi va lupta pentru această pace. Anume grupul PPE este cel care a reuşit să facă faţă crizei financiare, a oferit economiei europene mişcare înainte, anume familia PPE a fost prima alături de oamenii de pe maidanul din Kiev, care au luptat pentru a fi mai aproape de inima Europei.

…

Cei care neagă existenţa şi extinderea Uniunii Europene, neagă victoria umanităţii asupra dictaturii, neagă lupta pentru căderea zidului Berlinez, neagă lupta pentru libertate, bunăstare şi pace a tuturor celor care se simt europeni. Iar dacă ei nu pot altfel, haideţi să-i trimitem în Est — să voteze sub ţeava armei, să lupte pentru existenţă, să încerce să se exprime liber.

Consecinţele pot fi cele mai grave! În situaţia cînd suntem stat vecin cu Ucraina şi în condiţiile cînd a fost organizat un referendum — este el legal sau ilegal, urmează să fie concretizat şi analizat în organizaţiile internaţionale — eu cred că nu este cazul ca noi să ne băgăm acum cu careva comentarii. Aceasta poate aduce consecinţe absolut negative ţării noastre integral şi cetăţenilor noştri, inclusiv celor care activează pe teritoriul Federaţiei Ruse.

…dacă s-a pornit pe filiera unor dezbateri parlamentare, mai ales în regim închis, aceste lucruri trebuiau pregătite la nivelul cel mai serios cu crearea unor grupuri care să se documenteze, să prezinte un raport serios la capitolul securitate, or asigurarea securităţii în Republica Moldova nu trebuie tratată numai la nivel de “a crescut numărul militarilor în Transnistria sau nu a crescut”.

Cred că situaţia din Ucraina urmează să fie tratată cu maximă atenţie. Procesele care se întîmplă acum acolo sunt foarte şi foarte sensibile, respectiv o atitudine simplistă din partea unor politicieni din alianţă care doresc să-şi ia puncte şi care au fost la Maidan şi organizează vizite fulger şi încearcă să ne pornească pe noi, ca să fim pe urmă avocaţi, cred că este absolut eronat. Nu s-a luat nicio decizie la finele audierilor. A fost o discuţie absolut sterilă.

S-au mai întîmplat aceste lucruri şi anterior, nu este pentru prima dată cînd ministerul de Externe îşi asumă această responsabilitate. Altceva că această situaţie nu a fost discutată nici în cadrul Guvernului. Aici suntem martorii unei decizii luate la nivel personal de dl Leancă.

…aici este o tratare absolut libertină a deciziei Uniunii Europene şi a deciziei noastre de a adera la ea… Pe site-ul Uniunii Europene este plasată o listă de sancţiuni împotriva foştilor reprezentanţi, începînd cu persoanele care au interdicţia de circulaţie şi terminînd cu oameni de afaceri, cu blocare de conturi, cu alte sancţiuni care urmează să fie luate asupra acestor persoane incluse pe lista Uniunii Europene. Reprezentantul ministerului de Externe astăzi a accentuat că Republica Moldova, într-un fel, s-a alăturat sancţiunilor Uniunii Europene la capitolul interdicţii, ceea ce este în opinia mea prea interesant pentru a trata cu atîta libertate sancţiunile.

Cel mai mulţumit în urma audierilor parlamentare […] a fost, desigur, Dmitrii Gheorghevici Diacov, cel care a fost asigurat de cîteva ori de către toţi responsabilii guvernamentali că Republica Moldova nu are de gînd să adere la sancţiunile Uniunii Europene impuse Federaţiei Ruse ca urmare a anexării Crimeii, respectiv statul nostru nu va face nimic în măsură să-i supere (sau, citez, “să-i irite”) pe ruşi.

…reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, dl Valeriu Chiveri, a declarat în faţa deputaţilor că în viitorul apropiat doamna Natalia Gherman, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va participa la Moscova la reuniunea miniştrilor de externe ai CSI, iar în aprilie este aşteptat în vizită la Chişinău nimeni altul, decît, atenţie!, Serghei Lavrov!, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse (unde o să fie primit cu pîine şi cu sare, va întinde patriarhal mîna, spre a-i fi pupată şi răspupată de guvernanţi pînă la cot), ca ulterior şi prim-ministrul Iurie Leancă, să efectueze o vizită (de curtoazie) la Moscova.

Din păcate, prin aceste acţiuni se supuşenie, de trecere de partea agresorului, guvernanţii noştri vor participa la imacularea figurii grav şifonate a invadatorului imperialist, trădîndu-se astfel interesele cetăţenilor noştri, dar şi a cetăţenilor Ucrainei şi a UE, de care astfel ne desolidarizăm.

Noi susţinem integritatea şi unitatea statului ucrainean. Suntem într-o permanentă comunicare cu autorităţile ucrainene şi susţinem plenar aspiraţiile democratice europene ale poporului ucrainean-frate, dreptul său de a-şi determina viitorul, care, cu certitudine, este unul european.

Episodul din Crimeea nu se va repeta în Transnistria. Sunt diferenţe între Crimeea şi Transnistria. Acolo locuitorii au decis prin referendum, nu altfel.

Nu se compară un caz cu altul, sunt diferenţe în istorie, multe procese au avut loc pînă acum şi au loc şi în prezent. Nu se ia aşa decizii automat. Dacă a trecut în Crimeea, nu înseamnă că va trece şi în cazul Transnistriei. Aşa ceva nu susţin şi nu voi susţine niciodată.

N.R.: Potrivit lui Voronin, la toate întrevederile pe care le-a avut cu Putin, preşedintele Federaţiei Ruse a asigurat că respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova. În context, liderul PCRM declară că vinovat de soarta Crimeii se face Elţin, care ar fi semnat un Acord cu privire la peninsulă în timp ce se afla în stare de ebrietate.

Dvs aţi citit vreo declaraţie a PCRM privind situaţia din regiune care ar tensiona spiritele? Noi ne străduim să păstrăm calmul şi liniştea. Cine provoacă tensiuni, nu acei impotenţi de la guvernare? Nu preşedintele PLDM a mers la Maidan? Nu Premierul, membrul PLDM, Iurie Leancă a mers la Kiev recent şi nu se ştie ce a discutat acolo? Sau, vreţi să spuneţi că Catherine Ashton este membră a PCRM? Oare poporul v-a votat în şedinţă închisă? Trebuie organizate discuţii publice, cu prezenţa presei, doar aşa vom vota!

CSI-ul demult s-a transformat într-un club al Preşedinţilor şi Primilor miniştri. Rolul acestei organizaţii din punct de vedere politic, militar este practic nul. Este o entitate în care se discută de regulă subiecte cu caracter economic, social, cultural. De regulă, reieşind din experienţa ultimilor ani, sau decenii.

În momentul cînd vom considera că această entitate nici nu ne reprezintă, nici nu ne aduce plus valoare în relaţiile noastre cu alte state şi nu vorbim doar de Rusia, vorbim de celelalte state membre, atunci probabil ne vom revizui poziţia şi mai ales în contextul eventualelor procese de semnare şi de ratificare a acordurilor de asociere şi de liber schimb s-ar putea constata că o parte din acordurile de liber schimb care sunt la moment în vigoare cu statele CSI trebuire revăzute sau poate chiar denunţate. Vom vedea, pas cu pas.

N.R.: În cadrul conflictului dintre Ucraina şi Rusia, autorităţile de la Kiev au examinat posibilitatea ieşirii ţării din componenţa CSI. Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, a declarat mai tîrziu că această procedură este prematură, dar nu a respins o atare posibilitate. La 20 martie 2014, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat că fracţiunea liberalilor intenţionează să înregistreze un proiect de lege privind ieşirea Moldovei din CSI. Partidul Liberal Democrat din Moldova nu respinge ideea ieşirii Moldovei din componenţa CSI, dar acest lucru trebuie făcut “pas cu pas”.

Se întîmplă de fapt o situaţie foarte ciudată, fiindcă autorităţile Republicii Moldova nu au ieşit cu declaraţii în presă pentru a confirma sau a infirma această ştire care a ieşit de la Comisia Europeană, de la Catherine Ashton. Cel mai interesant că nici un site oficial al Republicii Moldova, această informaţie nu persistă.

…iniţial s-a difuzat informaţia că Republica Moldova a aderat la sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse, ulterior, deputatul Ghileţchi a adus absolut altă informaţie, care este în contradicţie cu ceea ce a declarat Ashton: că Republica Moldova a aderat la sancţiunile Uniunii Europene referitor la Ucraina şi anume faţă de Ianukovici şi adepţii săi, faţă de care au fost introduse interdicţii pentru circulaţia lor în spaţiul UE şi pentru păstrarea conturilor bancare.

Se întîmplă nişte lucruri foarte paradoxale, dar care denotă un lucru clar: autorităţile Republicii Moldova nu sunt independente în luarea deciziilor. Pentru ei se hotărăşte la Bruxelles, la Washington, la Bucureşti, numai nu la Chişinău. Ei sunt nişte marionete clare care îndeplinesc indicaţiile cele mai odioase şi cele mai tîmpite.

N.R.: Uniunea Europeană alături de SUA şi Canada au impus sancţiuni pentru mai mulţi oficiali din Rusia şi din fosta conducere a Ucrainei, care reprezintă interdicţia de a intra pe teritoriile menţionare şi blocarea bunurilor şi a proprietăţilor acestora în ţările indicate. Membrul Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, deputatul PCRM, Grigore Petrenco a declarat pe 20 martie 2014 că şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton a anunţat în ajun că guvernarea de la Chişinău s-a raliat sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană pentru mai mulţi demnitari din Rusia şi Ucraina. Însă, nici Guvernul, nici Parlamentul nu au făcut publică nicio decizie în acest sens. Fracţiunea PCRM a solicitat explicaţii, iar conducerea Parlamentului nu a negat informaţiile făcute publice de şefa diplomaţiei europene. Nici Guvernul nu a oferit explicaţii în acest sens.

Noi trebuie să păstrăm bunele relaţii cu Rusia. Noi nu avem pretenţii teritoriale faţă de Rusia, Rusia are pretenţii faţă de teritoriul nostru. Noi vrem să păstrăm relaţiile de bună vecinătate şi cu Ucraina, şi cu Rusia, dar în special cu România. Noi vrem să asigurăm securitatea statului.

În noua conjunctură creată cred că e bine şi noi să ne recuperăm teritoriile istorice pierdute […] Cred că e foarte clar ce am avut în vedere. Sunt teritoriile noastre. Dacă nu a înţeles cineva ce am avut în vedere, să vină la noi la partid să le facem cursuri ca să înţeleagă.

În perioada aceasta cînd a plecat unul şi au venit ceilalţi, s-a văzut evident că nişte forţe radicale de dreapta neonaziste radicale au protestat nu paşnic pe Maidan, ceea ce a dus la preluarea forţată a puterii. Forţele de dreapta naţionaliste au început proteste care nu erau nici pe departe paşnice. Am spus categoric că cei care aruncă cu pietre şi cocktailuri Molotov cum pot fi ei calificaţi? Acesta este protest paşnic?

Au venit nişte forţe de dreapta, eu le numesc neonaziste, inclusiv reprezentanţii acestora sunt în structurile de stat şi au început diferite acţiuni dure împotriva diferitor naţionalităţi din Ucraina. Au anulat legea cu privire la funcţionarea limbilor care ne afectează şi pe noi, moldovenii. Au început unele acţiuni destul de dure împotriva autonomiilor, cum ar fi autonomia Crimeea. Acestea sunt greşeli enorme.

Ceea ce s-a întîmplat astăzi în Crimeea ni s-a întîmplat nouă acum aproape 23 de ani, în chiar primele zile ale independenţei Republicii Moldova. Din păcate, nu am putut găsi o soluţie pentru ieşirea din criză… Ceea ce s-a produs acum în Ucraina nu ne-a surprins.

Sunt convins că este în interesul tuturor, nu doar al Republicii Moldova, să găsim o soluţie pentru reglementarea acestui conflict. Experienţa noastră ne demonstrează că, dacă nu reuşim să o facem în mod rapid, această problemă poate deveni contagioasă.

Integritatea teritorială şi suveranitatea statelor sunt principii-cheie ale dreptului internaţional. Ucraina este un partener strategic pentru ţara noastră. Continuăm să sperăm că se va găsi o soluţie pentru situaţia în care se află Ucraina. Iar poziţia noastră faţă de Crimeea a rămas aceeaşi — Guvernul Republicii Moldova nu recunoaşte legitimitatea plebiscitului de duminica [16 martie 2014] trecută şi optează, în continuare, pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Dorim să vedem stabilitate şi predictibilitate în regiune.

Rusia va face o mare greşeală, dacă va accepta să alipească regiunea transnistreană a Republicii Moldova […] Am luat cunoştinţă de ceea ce a anunţat aşa-numitul soviet suprem de la Tiraspol [în privinţa demersurilor de anexare a Transnistriei la Rusia]. Cred că astfel de acţiuni sunt contraproductive şi nu aduc bine Republicii Moldova şi nici Rusiei.

N.R.: Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a anunţat despre organizarea de către Guvernul Rusiei, la 20 martie, a unei reuniuni “în legătură cu introducerea blocadei de către Ucraina la frontiera cu Transnistria”. El a spus că “frontiera dintre Ucraina şi Transnistria a fost închisă pentru toţi bărbaţii de 18–65 ani care deţin cetăţenie rusă”. Potrivit lui Rogozin, după ce această chestiune va fi discutată la Guvern, va urma o discuţie cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. “Situaţia este mult mai complicată în cazul Acordului de Asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană. Chişinăul nu se gîndeşte aproape deloc la Transnistria şi toate acţiunile conducerii Republicii Moldova arată că Transnistria, de fapt, nu mai este pămîntul Moldovei. Ne vom baza pe aceste fapte şi vom trage propriile concluzii”.

…vreau să menţionez, că noi calificăm drept ilegal aşa-numitul “referendum” desfăşurat ieri [16 martie 2014] în peninsula Crimeea, deoarece acesta contravine Constituţiei Ucrainei şi normelor de drept internaţional.

Desfăşurarea aşa-numitului referendum privind statutul peninsulei Crimeea este un atentat la independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Acţiunile provocatoare la adresa Ucrainei, concretizate prin sprijinul şi recunoaşterea unui referendum desfăşurat sub ameninţarea armelor; incitarea la separatism şi nesupunere faţă de autorităţile legale ale statului ucrainean trezesc îngrijorare în întreaga lume şi sfidează grav normele dreptului internaţional.

Luînd în consideraţie implicaţiile regionale ale acestor acţiuni ilegale din Crimeea, facem apel către cetăţeni, societate civilă, partide politice să se solidarizeze cu poporul ucrainean şi să condamne acţiunile care subminează stabilitatea în regiune şi suveranitatea Ucrainei.

Noi ne fiind deocamdată membri ai UE vom urmări atent tot ce se intîmplă în stînga Nistrului. Continuăm politica de angajare a celor de la Tiraspol pentru a evita luarea unor decizii unilaterale şi astfel crearea unor tensiuni şi provocări. Avem acelaşi interes şi pe zona de sud ca să nu admitem tensionarea situaţiei. În rest, comunicăm foarte strîns şi cu partenerii de la Kiev pentru ca frontiera să fie una bine păzită. Bineînţeles că vom continua comunicarea cu colegii de la Moscova.

…

Scenarii sunt posibile diferite. Le examinăm, dar vrem să sperăm că raţiunea va triumfa şi nimeni nu va dori să mai creeze o sursă de tensiune.

Similitudinile dintre regim şi nivelul de corupţie al autorităţilor Moldovei, oferă premize pentru repetarea scenariului Ucrainei. De asemenea avem “o Crimee a noastră”, iar opiniile cetăţenilor în privinţa intrării în Uniunea Vamală sau aderarea la UE sunt împărţite ca şi în Ucraina.

Cu regret, dar noi tot suntem participanţi la programul Parteneriatului Estic şi trebuie să semnăm în toamnă acest acord, de la care s-au început toate problemele în Ucraina. Ce putem face pentru a evita un astfel de scenariu? În primul rînd, să nu facem prostii şi să nu ne încăierăm în această mare luptă care se desfăşoară în ochii noştri.

Este clar că propunerea noastră de aderare la Uniunea Vamală arată straniu, luînd în considerare evenimentele din Ucraina, dar anume prin această aderare văd calea de stabilizare a situaţiei în Ucraina, în Moldova şi restul spaţiului post-sovietic.

Avem o relaţie foarte activă cu Ucraina. Sunt multe similitudini cu situaţia din ţara noastră, aceasta doar va spori interesul nostru de a avea abordări comune. Dacă nu se găseşte o soluţie pentru acest focar de separatism el poate deveni unul contagios.

Faptul că regiunea transnistreană reprezintă o sursă de instabilitate am ştiut şi pînă la apariţia acestor situaţii din Ucraina. Unul din obiectivele pe care le-am avut în raport cu cei de la Tiraspol este ca să nu fie acţiuni unilaterale care ar duce la tensionarea situaţiei. Noi urmărim foarte atent, ştim ce se întîmplă acolo. Nu este cazul pentru declaraţii alarmante, nu avem motive de îngrijorare deosebită. Tiraspolul sper că înţelege responsabilitatea care îi revine.

Iată ce am să vă spun: organizatorul evenimentelor din 7 aprilie 2009 din Chişinău a fost, de asemenea, un oarecare cetăţean fie al Statelor Unite, fie al Lituaniei, cu numele Grigorievs. Dacă ştiţi cine a organizat tot în Iugoslavia, ce nu puteţi să faceţi legătura cu ceea ce s-a întîmplat aici la noi, în Chişinău. Ce nu ştiţi cine a organizat acţiunile care au loc acum în Ucraina, cîte miliarde asta costă? Sunteţi atît de naivi?

Nimic nu poate justifica recurgerea la o reacţie militară şi escaladare a conflictelor, în timp ce există mecanisme internaţionale de rezolvare a lor cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Evenimentele tragice din Ucraina, oamenii care îşi văd viitorul în Uniunea Europeană, ne conving cît de important este să continuăm cu şi mai mult angajament alegerea europeană făcută de ţara noastră.

Considerăm că Parlamentul Moldovei nu trebuie să adopte o declaraţie unilaterală asupra situaţiei din Ucraina. Cei care instalează puncte de control pe Nistru şi impun frontieră în interiorul ţării, nu au dreptul să se expună asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei. Noi nu putem vota asemenea document unilateral. Fracţiunea PCRM părăseşte sala de şedinţe, voi nu veţi avea cvorum, sunteţi doar 40 de deputaţi.

N.R.: Deputaţii fracţiunii PCRM au argumentat că Parlamentul Republicii Moldova nu trebuie să adopte o declaraţie unilaterală privind situaţia din Ucraina şi, în semn de protest faţă de conţinutul Declaraţiei elaborate de deputaţii din coaliţia de guvernare au părăsit sala de şedinţe. În viziunea PCRM documentul invocat prevede solidarizarea Parlamentului de la Chişinău cu Rada Supremă a Ucrainei, fără a condamna crimele săvîrşite la Kiev la indicaţia fostei opoziţii şi actualei conduceri a statului vecin. În acest context, Declaraţia înaintată de liderii coaliţiei de guvernare de la Chişinău nu prevede condamnarea manifestărilor xenofobe şi fasciste care sunt tot mai frecvente pe teritoriul Ucrainei.

…autorii declaraţiei au evitat să supere Kremlinul şi, de aceea, au evitat să folosească în text sintagma: “agresiune militară a Federaţiei Ruse prin ocuparea peninsulei Crimeea”. PL a propus modificarea în acest sens a textului şi includerea acestora amendamente şi a următoarei fraze: “Federaţia Rusă să-şi retragă necondiţionat armata de ocupaţie din peninsula Crimeea, respectînd integritatea teritorială a Ucrainei”.

Este o desfăşurare foarte periculoasă a evenimentelor. Poate fi într-adevăr foarte contagioasă […] Moldova recunoaşte noua conducere de la Kiev şi speră că în urma alegerilor care vor avea loc în curînd vor birui forţele pro-europene.

Din experienţa noastră proprie, dacă se vrea rezolvarea unei probleme de tipul conflictului transnistrean se cere o cooperare între Est şi Vest. În caz contrar, problema se va prelungi. De aceea, apelam la colegii noştri din Bruxelles, Washington şi Moscova să încerce să găsească o soluţie.

Vom dezbate şi vom aproba această declaraţie ca să fie clară poziţia Republicii Moldova la acest subiect. Noi sigur suntem îngrijoraţi şi urmărim cu multă atenţie evoluţiile din Ucraina. Noi optăm ferm pentru integritatea teritorială a Ucrainei, suntem interesaţi ca ţara vecină să se dezvolte pe un făgaş democratic.

…

Noi suntem îngrijoraţi de anumite evoluţii pentru că şi Republica Moldova se confruntă, cu părere de rău, cu problema separatismului. Mă refer aici la regiunea transnistreană. Aş compara această situaţie în care ne aflăm cu un cutremur, care a pornit în imediată apropiere de Republica Moldova. Sperăm foarte mult ca acest cutremur să fie localizat, să nu se extindă. Şi noi ne aflăm în această zonă seismică.

Prima lecţie este că odată ce a fost stabilit un obiectiv, trebuie să-l urmezi. Decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere la Vilnius a fost o decizie care a schimbat totul. Trebuie să fim mai hotărîţi şi mai motivaţi în a promova reformele. Orice abatere te face vulnerabil […] Cea de-a doua lecţie este că nu trebuie să ne concentrăm doar pe negocieri, ci să pregătim ţara şi economia pentru a beneficia de prevederile Acordului de Asociere. A treia lecţie — comunicarea cu cetăţenii noştri, iar lecţia finală este regîndirea Parteneriatului Estic şi oferirea perspectivei europene — mecanismul de transformare al UE […] Orice alt drum va sufoca democraţia noastră în curs de formare. Trebuie să asigurăm oamenilor un trai mai bun, oportunităţi economice mai bune, salarii mai bune şi acces la infrastructura de calitate.

Partidul Liberal Democrat din Moldova constată cu profundă îngrijorare că evoluţiile dramatice din Ucraina pot conduce la o catastrofă umanitară de proporţii, cu consecinţe greu de estimat nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru toate ţările din regiune, inclusiv pentru Republica Moldova.

Reafirmăm solidaritatea noastră cu poporul suveran al Ucrainei în efortul său de a păstra unitatea teritorială a statului, de a construi o Ucraină democrată şi europeană.

Calificăm decizia Federaţiei Ruse din 1 martie 2014 privind introducerea forţelor militare în Ucraina drept un atac la suveranitatea şi independenţa acestui stat şi o violare a principiilor dreptului internaţional.

Considerăm imperativă respectarea de către Federaţia Rusă a tuturor convenţiilor care asigură suveranitatea Ucrainei, precum şi încetarea oricăror acţiuni provocatoare menite să submineze pacea şi stabilitatea în regiune.

Solicităm Organizaţiei Naţiunilor Unite, OSCE, Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii să aplice cît mai rapid toate instrumentele necesare pentru depăşirea crizei din Ucraina, luînd în calcul şi impactul posibil al acesteia asupra securităţii şi stabilităţii Republicii Moldova.

Facem apel către societatea civilă, partidele politice să manifeste solidaritate cu poporul ucrainean şi să condamne tentativele de subminare a suveranităţii, independenţei şi unităţii teritoriale a Ucrainei.

Cu regret, evoluţiile din ţara vecină nu prezintă semne de stabilizare, ceea ce poate avea consecinţe dramatice. O eventuală catastrofă umanitară în Ucraina reprezintă un risc major la nivel regional, căruia trebuie să fim gata să-i facem faţă şi în Republica Moldova.

Poziţia noastră în această chestiune se bazează pe susţinerea firească a unei ţări cu care suntem şi vrem să fim întotdeauna în bună vecinătate, pe faptul că avem în Republica Moldova comunităţi considerabile de concetăţeni de naţionalitate ucraineană şi rusă. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere faptul că în regiunea transnistreană avem un conflict îngheţat, care urmează a fi soluţionat tot pe cale paşnică şi cu respectarea suveranităţii, a independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Considerăm că Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente, ţările riverane Mării Negre, Statele Unite ale Americii şi, desigur, Federaţia Rusă au obligaţia de a obţine o dezamorsare imediată şi o depăşire cît mai grabnică a crizei din Ucraina prin mijloace politice şi diplomatice, fără aplicarea forţei militare.

[Putin] este un om care are caracter. Este foarte ambiţios, dar din experienţă vedem că şi este un om foarte raţional.

…

Nu poţi să arunci ţara într-o izolare totală. La ora actuală acţiunile Federaţiei Ruse duc la o autoizolare generală. În cadrul acestei autoizolări, Federaţia Rusă va avea de suferit economia ţării, businessul, cetăţenii şi desigur, imaginea Federaţiei Ruse. Eu cred că nu s-a luat tot în calcul. Nu s-au aşteptat la o asemenea reacţie solidară a comunităţii internaţionale, precum şi a unor ţări individuale. Mă refer aici la poziţia Turciei, care este o ţară foarte importantă în bazinul Mării Negre.

N.R.: Declaraţia a fost făcută în contextul deciziei Rusiei să intervină militar în Crimeea, pe fonul conflictului intern din Ucraina, sub pretextul apărării drepturilor cetăţenilor ruşi din sud-vestul Ucrainei.

Din moment ce Republica Moldova este vecină cu Ucraina, în ciuda dimensiunilor mici ale ţării, avem o frontieră comună cu Ucraina cu lungimea de 1242 km şi, desigur, tot ce se întîmplă în Ucraina este extrem de important pentru Republica Moldova şi pentru viitorul Republicii Moldova.

Suntem profund îngrijoraţi de ceea ce se întîmplă în Ucraina. În Republica Moldova, din păcate, din prima zi a independenţei, au existat mişcări secesioniste şi ştim exact ce înseamnă separatismul. Din păcate, încă nu am fost în stare să găsim o soluţie potrivită. Aşadar, ceea ce se întîmplă acum în Ucraina este o reamintire pentru noi în primul rînd, dar arată şi arată prietenilor noştri că trebuie să facem mult mai mult pentru a soluţiona această criză pentru că, dacă nu este rezolvată la timp, va deveni foarte contagioasă. Şi ceea ce se întîmplă astăzi în Crimeea, în unele părţi de est ale Ucrainei este o amintire tristă. Deci, Moldova pledează pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi sperăm foarte mult că vor fi aplicate toate mecanismele internaţionale şi va fi găsită o soluţie paşnică a acestui conflict.

Constatăm cu tristeţe că agresiunea militară a Federaţiei Ruse sfidează nu numai suveranitatea unui stat independent, ci şi orice normă internaţională. Prin introducerea trupelor armate în Ucraina şi destabilizarea organizată a instituţiilor acestui stat, conducerea Rusiei a încălcat normele securităţii internaţionale şi tratatele pe care le-a semnat.

Afirmăm cert că decizia oficială cu privire la introducerea trupelor ruse în Ucraina este un tertip menit să legifereze invazia militară rusească în Crimeea, care are loc deja de cîteva zile. Prin comportamentul Preşedintelui şi Parlamentului Federaţiei Ruse au fost sfidate şi, practic, anihilate toate mecanismele de securitate din Europa de după 1991. Federaţia Rusă a adoptat un comportament iresponsabil, bazat pe mentalităţi de sorginte imperialistă.

Îmi exprim îngrijorarea faţă de situaţia din Ucraina, în speranţa că vor fi respectate toate tratatele şi convenţiile care asigură suveranitatea acestui stat.

Comunitatea internaţională trebuie să se implice cît mai rapid în soluţionarea acestei crize. Orice conflict poate fi rezolvat prin soluţii paşnice fără implicarea armatei. Deciziile Federaţiei Ruse afectează grav pacea şi liniştea din regiune, precum şi din lume iar consecinţele pot fi dramatice!

În aceste momente de grea cumpănă, îmi exprim solidaritatea cu poporul ucrainean şi îmi doresc ca lucrurile să revină la normal!

Agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina repetă scenariul Republicii Moldova din 1992, cînd a fost declanşat conflictul armat de pe Nistru, şi cel al războiului din Georgia, 2008 — în toate aceste 3 situaţii, Federaţia Rusă a trimis forţe armate, creînd teritorii separatiste: Transnistria (din Republica Moldova), Abhazia (din Georgia), iar acum Crimeea (din Ucraina).

PL condamnă politica ocupantă a Federaţiei Ruse şi consideră că fiecare stat are dreptul să decidă de sine-stătător la care Uniune să adere. Agresiunea Rusiei în Republica Moldova, Georgia şi acum Ucraina demonstrează, repetat, dorinţa Federaţiei Ruse de a restabili dominaţia în vecinătate aşa cum a fost pe timpul Rusiei ţariste şi a URSS-ului.

PL considera ca pretinsele “argumente” şi pretextele dubioase ale Rusiei de “protejare” a cetăţenilor ei nu sunt decît nişte invenţii şi poveşti pentru copii. Adevărul este că Rusia nicicum nu se poate debarasa de politica sa imperialistă. PL militează pentru integritatea teritorială a Ucrainei, susţinînd viitorul european al acestei ţări şi cere Federaţiei Ruse să oprească imediat agresiunea nedisimulată şi să-şi retragă militarii din Crimeea, întrucît problema Ucrainei este o problemă de ordin intern, şi Federaţia Rusă nu are nici un drept să se implice.

PL solicită Coaliţiei de guvernare şi Preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, să adopte în regim de urgenţă o Declaraţie oficială din partea Republicii Moldova în care să condamne agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei pentru că s-a încălcat suveranitatea ei şi pentru a preveni o situaţie similară şi în Republica Moldova.

Cu regret, trecem acum printr-o criză deosebit de vastă şi grea în Europa de Sud-Est, urmărim cu deosebită atenţie ceea ce se întîmplă în Ucraina şi Bosnia. Mai mult ca atît, au urmat nişte declaraţii absolut iresponsabile din partea unor politicieni din Parlamentul European. Chiar ieri au parvenit şi declaraţii ale unor responsabili din Statele Unite referitor la ceea că integrarea europeană pentru Republica Moldova înseamnă nu numai integrare europeană, dar şi euroatlantică, adică aderarea Moldovei la NATO.

Fracţiunea PCRM reiterează propunerea şi vă rog mult, să o calificaţi ca extrem de responsabilă şi serioasă, ca să dezbatem în şedinţa în plen proiectul Nr. 1002 pentru reconfirmarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova, cred eu că noi trebuie să fim responsabili nu numai pentru politica de astăzi, dar şi pentru copiii noştri care urmează să trăiască în ţara care se numeşte Republica Moldova. Regret dacă colegii din alianţă nu înţeleg seriozitatea situaţiei.

Ne exprimăm speranţa că noul Executiv, în frunte cu Arseni Iaţeniuk, va fi capabil să asigure unitatea şi securitatea statului vecin, să depăşească dificultăţile economice şi să relanseze parcursul european al Ucrainei.

Este în interesul vital al Republicii Moldova să aibă în vecinătatea sa estică o Ucraină independentă şi democrată, angajată pe calea integrării europene, o Ucraină care pune accentul pe dialogul politic bazat pe valori democratice, respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor, în deplin acord cu aspiraţiile democratice ale întregului popor ucrainean.

Condamn atitudinea cinică a conducerii Partidului Comuniştilor şi a lui Dodon faţă de evenimentele de la Kiev. Nu pot să stau şi să văd cum sunt făcuţi trădători şi terorişti cei care au viziuni, aspiraţii şi idealuri occidentale, cei care îşi doresc o viaţă mai bună sub auspiciile Uniunii Europene. Mă deranjează sincer cinismul persoanelor respective, care pe deoparte îşi petrec vacanţele în ţările Uniunii Europene, iar pe altă parte blamează valorile europene.

Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii legitimizează violenţele care au loc în Ucraina, susţin protestatarii şi blamează autorităţile constituţionale. Această situaţie nu a adus nimic bun.

Este o dramă a poporului ucrainean. Nu cred că cineva poate să spună cine conduce acţiunile. Este o politică negîndită şi pornirea puterii împotriva propriului popor. Eu sper că raţiunea va prevala. Oamenii sunt omorîţi în stradă. Ucrainenii se omoară unii pe alţii. Sper că intervenţia externă va ajuta, iar ostilităţile vor lua sfîrşit. Nimic nu poate justifica moartea oamenilor. Manifestarea nu are legătură doar cu faptul că nu a fost semnat parafarea Acordului. Este un protest faţă de cum este condusă Ucraina. Oamenii vor o ţară liberă, o viaţa bună în propria lor ţară.

N.R.: La 20 februarie 2014, în urma confruntărilor din zona Euromaidan-ului au fost înregistraţi aproximativ 100 de morţi şi circa 600 de rănişi. Protestatarii au cerut revenirea la versiunea Constituţiei din anul 2004. Preşedintele ucrainean, Victor Ianukovici, s-a întîlnit pe parcursul zilei de 21 februarie cu trei miniştri de Externe din ţările a UE. Aceştia au discutat despre posibilitatea remedierii ciocnirilor violente care au loc la Kiev. În urma discuţiilor purtate cu oficialii europeni, Ianukovici a decis să discute şi cu Vladimir Putin. În aceeaşi zi deputaţii ucraineni s-au întrunit într-o şedinţă extraordinară la Rada Supremă, condamnînd acţiunile violente ale poliţiei şi folosirea armelor de foc. Rada Supremă a votat interzicerea operaţiunilor anti-teroriste pe teritoriul Ucrainei. Decizia a fost susţinută de 236 de parlamentari ucraineni.

S-a ajuns la o situaţie pe care nu o doresc nimănui. Este vorba de un stat suveran. Ne solidarizăm pentru găsirea unor soluţii pe cale paşnică. Categoric nu susţinem forţele care sunt mai la suprafaţă, care sunt deghizate şi recurg la violenţă. Evident că asemenea forţe sunt de partea guvernării, dar nu exclud că sunt şi din partea celor din opoziţie care se ascund. Vedem că şi opoziţia din Ucraina nu reprezintă o forţă omogenă. Pentru noi, nu vedem un risc iminent.

Noi suntem în imediata vecinătate. Evenimentele au o conotaţie internă, însă faptul ca au luat atitudine diplomaţii europeni arată gravitatea evenimentului. Amploarea ar putea depăşi cadrul Ucrainei. Noi trebuie să exprimăm o îngrijorare dublă în acest sens.

Este absolut inadmisibil ceea s-a întâmplat în Ucraina, sub acoperirea nopţii. Vărsarea de sânge, indiferent de explicaţii, reprezintă un lucru extrem de grav şi nu trebuie încurajat sub nicio formă. Autorităţile de la Kiev trebuie să înţeleagă acum că orice om, care îşi cere drepturile, trebuie ascultat, dar nu redus la tăcere! Este cumplit ca Ucraina să se transforme într-o pată de sânge pe harta Europei, oamenii trebuie să se simtă liberi şi în deplină securitate în ţara pe care o iubesc.

În Ucraina, statul de drept a fost scos în afara legii. Iar teroriştii de pe Euromaidan sunt legitimaţi ca cetăţeni democraţi şi luptători pentru valori şi principii. Acestea sunt standardele duble ale “demonocraţiei” occidentale. Criminalii cu steagul UE într-o mînă şi cu coctailul Molotov în alta sunt declaraţi eroi ai revoluţiei proeuropene.

Am mai văzut asta şi în alte părţi. Acolo unde nu merge argumentul diplomatic, financiar şi ideologic, este aplicat argumentul pietrelor de pe caldarîm. Tehnologia a fost testată în atîtea ţări, inclusiv în Moldova în 2009, încît Ucraina nu avea nicio şansă să scape teafără. Totul se desfăşoară ca la carte, după scenarii bine puse la punct.

Occidentul utilizează toate resursele sale propagandistice pentru a transforma gloata bezmetică de pe Euromaidan în eroi revoluţionari. Occidentul face tot posibilul să rupă Ucraina în bucăţi.

Iar dacă puterea se opune destrămării, ea este declarată nedemocrată şi criminală. Aplicarea legitimă a forţei pentru reinstaurarea ordinii este dur criticată de propaganda occidentală, poliţiştii sunt diabolizaţi, majoritatea poporului ucrainean, care este uluit şi speriat de ce fac teroriştii pe Euromaidan, este considerat înapoiat şi neimportant. Acestea sunt standardele duble ale “demonocraţiei” occidentale.

Acestea sunt standardele duble ale “demonocraţiei” occidentale. Iar guvernarea moldovenească a preluat de la aceasta cele mai vicioase practici, principii şi valori. Decît aşa o “demonocraţie” ipocrită, totalitară şi fundamentalistă, mai bine o autocraţie sănătoasă, corectă cu cetăţenii şi progresistă. Prefer autocraţia de la Minsk, care asigură ordine şi prosperitate, decît democraţia putredă şi păcătoasă de la Chişinău, care sărăceşte populaţia, fură statul şi divizează ţara.

În aceste clipe tragice pentru Ucraina, consider că Ianukovici trebuie să demonstreze tărie, să reziste, să dea dovadă de înţelepciune a unui om de stat şi să salveze ţara de la destrămare.

Totuşi ce a fost 7 aprilie? Eu n-am fost procuror, eu am fost preşedinte, am creat toate condiţiile pentru ca toate instituţiile de drept să aibă această posibilitate de investigare. De ce acel scenariu care a fost pe 7 aprilie 2009, acum se repetă în Piaţa Maidan din Kiev? Aceiaşi actori. Aţi auzit de participarea în Piaţa Maidan a partidului Democrat şi Republican din SUA? A unor participanţi din grupul “Otpor” din fosta Iugoslavie? Tot ei, acei care au organizat aici. E o schemă. Americanii sunt interesaţi de toată lumea. Care ţară nu-i interesează pe americani?

Europa este astăzi cu ochii pe Kiev, pe Euromaidan. Puterea Ucrainei stă în unitate. Nimeni nu poate să fure poporului ucrainean viitorul şi libertatea. În această piaţă văd cetăţeni europeni care merită să beneficieze de toate drepturile care beneficiază celelalte ţări din Uniunea Europeană. Vă doresc un viitor european. Trăiască Ucraina, trăiască Europa.

N.R.: Liderul PLDM, Vlad Filat, şi fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, au participat la mitingul pentru integrare europeană din Kiev, Ucraina. Politicienii au urcat pe scena din Piaţa Independenţei (Maidan) de la Kiev. Saakaşvili a ţinut un discurs de încurajare în faţa sutelor de mii de protestatari. Ex-preşedinte georgian, Mihail Saakaşvili, şi ex-prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, au susţin aspiraţiile europene ale Ucrainei şi acţiunile paşnice ale cetăţenilor în apărarea drepturilor sale. Manifestaţiile din Kiev au început preajma Summit-ului de la Vilnius, desfăşurat în perioada 28–29 noiembrie 2013, după ce preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE. În rezultat, sute de mii de persoane au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva guvernării de la Kiev. Pe 1 decembrie 2013, în capitala Ucrainei au fost vandalizate mai multe clădiri, forţele de ordine încăierîndu-se cu protestatarii. Cetăţenii ucrainenii ieşiţi în stradă au cerut demisia preşedintelui şi a Guvernului.

Voinţa ucrainenilor este una clar exprimată, este una îndreptată spre valorile europene. Pentru Republica Moldova, nu doar din cele care se vorbesc la Chişinău, va spun din cunoaştere, este vital ca Ucraina să meargă în continuare în acest proces de integrare europeană şi pentru ca împreună să facem ca cetăţenii ţărilor noastre să trăiască bine. De aceea, noi am fost, suntem şi vom fi solidari cu acest proces de integrare europeana a Ucrainei.

Dacă ne temeam sau dacă ne era frica, mai bine zis, noi nu ajungeam să parafăm acordurile pentru că aceste mesaje au venit şi pînă la Vilnius. Să nu uitam despre introducerea embargoului la exportul de vinuri moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse şi multe alte mesaje care au fost făcute, trebuie să mai spun, chiar într-un mod obraznic de către unii oficiali ruşi. Noi vom continua să mergem înainte, nici într-un caz înapoi şi vom încerca prin efort conjugat al diplomaţilor noştri, prin acţiuni concrete în actul guvernării să evităm şi să convingem partenerii noştri din Federaţia Rusă să avem în continuare relaţii bazate pe respect reciproc, inclusiv din acordurile cu caracter juridic care sunt valabile între ţările noastre.

Este o acţiune a mea [participarea la mitingul de pe Maidan] ca cetăţean al Republicii Moldova, dar care mă simt şi cetăţean al Europei, am răspuns invitaţiei domnului Kliciko de a fi astăzi, aici, la Kiev, am considerat ca este absolut firesc sa vin şi să exprim un mesaj de solidaritate pentru acţiunile celor care doresc sincer să meargă în Europa. In acelaşi timp, astăzi, aici la Kiev au fost mai mulţi colegi din partidul Popular European cu care am avut discuţii şi aceasta acţiune a fost comuna. A fost aici domnul (Elmar) Brok, domnul (Jacek Saryusz) Wolski, domnul (Mihail) Saakaşvili a venit, deci a fost si intr-un fel o acţiune pe linie de partid, avînd in vedere că şi organizatorii acestei acţiuni, atît domnul (Vitali) Kliciko şi domnul (Arseni) Iaţeniuk sunt afiliaţi Partidului Popular European.

…

Atmosfera este destul de încrîncenată, sa-i spun aşa, şi eu cred că este absolut necesar ca să se înceapă un dialog între putere şi opoziţie pentru a lua decizii în interesul cetăţeanului. Vedeţi, pînă la urmă, dacă e să privim obiectiv, atît puterea actuala de la Kiev, cit şi cei care protestează au aceeaşi opţiune europeana, cel puţin declarativ. Cei care protestează se simt într-un fel trădaţi şi este aceasta stare de nemulţumire.

…

…nu am avut nici un fel de comunicare din partea oficialităţilor, dar trebuie sa spun că indiferent de anumite reacţii, voi fi intr-un dezacord total cu cei care încalcă drepturile si libertăţile fundamentale ale omului. Ceea ce s-a întîmplat aici în Ucraina, mă refer la intervenţia brutală împotriva protestatarilor paşnici, nu este o situaţie care poate fi acceptată. Si este una condamnabilă cu vehemenţă.

N.R.: Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, s-a aflat pe 7 decembrie 2013 la Kiev şi s-a adresat protestatarilor pro-europeni cu un mesaj de solidaritate. Intr-un interviu telefonic, in exclusivitate cu Europa Libera, fostul premier al Moldovei a vorbit despre nevoia “vitala” pentru Moldova ca Ucraina să îşi continue drumul european, despre importanta dialogului între opoziţia si puterea de la Kiev pentru a răspunde apelurilor populare si despre nevoia Moldovei de a suporta anumite constrîngeri, daca ele vor fi necesare, pentru a continua drumul către Uniunea Europeana si valorile ei.

Ceea ce s-a întîmplat la Kiev este o evoluţie importantă nu doar pentru Ucraina, nu doar pentru relaţia dintre Kiev şi Bruxelles, dar şi pentru situaţia din regiune. Trebuie să desprindem cîteva lecţii. Prima lecţie este că nu ne putem permite luxul, de la parafare şi pînă la semnare, să apară anumite ezitări şi îndoieli. Perioada care va urma după Vilnius, trebuie să o folosim doar pentru un singur obiectiv: să accelerăm procesul de reforme, să avem o abordare mult mai sistemică a unor fenomene cum ar fi corupţia, cum ar fi necesitatea combaterii acestora printr-o manieră mai radicală. Să facem în aşa fel încît să nu punem la îndoială, nici pe plan intern şi nici extern, dorinţa şi voinţa de a merge echivoc spre Uniunea Europeană.

…

Semnarea de către Ucraina a Acordului ar fi corespuns nu doar intenţiilor Ucrainei, dar şi ar corespunde şi intenţiilor noastre. Avem acest conflict transnistrean, regiunea se află între noi şi Ucraina. În momentul în care noi intrăm în zona de liber schimb cu UE şi Ucraina ar fi făcut acelaşi lucru, am fi creat un spaţiu care s-ar ghidat exact de aceleaşi reguli. Astfel, capacitatea de rezistenţă a politicienilor celor de la Tiraspol ar fi mult mai mică. Oricum, Ucraina a parafat acest acord, va continua să se pregătească pentru implementarea acestor prevederi. Astfel, puţin complică, dar nu va afecta poziţia Ucrainei pe problemele energetice sau conflictul transnistrean.

N.R.: La 21 noiembrie 2013, Guvernul Ucrainei a adoptat o decizie privind suspendarea procesului de semnare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.