Iurie Leancă

Îl felicit pe Iulian Groza pentru performanţele pe care le-a avut ca vice-ministru în Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Împreună vom forma o echipă care va avea grijă ca Republica Moldova să nu poată fi deviată de la parcursul ei european şi va supraveghea modul în care este implementat Acordul de Asociere.

…le-am spus [ambasadorilor statelor UE] şi de ce cred eu că un guvern minoritar nu are nici o şansă să realizeze reformele necesare în Moldova. Am discutat şi despre situaţia de la Banca de Economii şi celelalte doua bănci, despre necesitatea ca situaţia de acolo să fie investigată la modul cel mai serios şi imparţial, i-am rugat să pună presiune pe autorităţi, astfel încît această anchetă să nu fie doar una mimată. Rămîn la părerea că investigaţia trebuie supravegheată de specialişti din afara ţării, pentru a avea garanţia că va fi una imparţială, că vom afla adevărul şi vom reuşi să recuperăm prejudiciul produs. Am discutat şi despre implementarea Acordului de Asociere, le-am spus că intenţionez să formez o echipă de specialişti care să supravegheze modul în care acesta este respectat şi implementat.

Formarea unui partid nu se face în doua-trei zile, însă suntem avansaţi. Lucrăm şi la partea tehnica a partidului, nu ne grăbim nicăieri, vrem să facem totul ca la carte, să fie un partid pornit pe bazele cele mai sănătoase, aşa cum aşteaptă lumea. (…) Prioritatea mea nu este să atrag oameni din PLDM, ci să atrag cît mai mulţi oameni de calitate, din toate zonele de activitate, profesionişti, cu care să putem alcătui într-adevăr o echipă consistentă. ‎Şi vă asigur că din echipă vor face parte oameni care şi-au dovedit deja competenţa în domenii importante. (…) Foştilor colegi din PLDM eu nu trebuie să le fac propuneri, ei ştiu foarte bine în ce situaţie se află, văd cît de umilit este în continuare partidul, cum sunt ameninţaţi de către partenerii lor comunişti de alianţă şi puşi la punct, rămîne să decidă singuri dacă vor să meargă mai departe în acest compromis ruşinos.

Vlad Filat a făcut alianţa cu PCRM şi PD, deci cu Voronin, Lupu, Plahotniuc si ceilalţi. Deci avem următoarea situaţie, cel care a făcut alianţa cu Plahotniuc vine şi lansează astfel de acuzaţii la adresa mea. Cred că este evident pentru toata lumea cu ce scop o face. Eu sunt cel care am plecat din PLDM tocmai din cauza acestei alianţe. Eu văd mai degrabă aceste acţiuni ca un gest pe care îl face în încercarea de a opri valul de plecări din PLDM, în special cel din teritoriu. M-au sunat şi pe mine unii colegi din teritoriu, mi-au spus că transmite mesaje de genul ăsta, ei însă nu-l cred, evident, însa au ţinut să mă informeze. Răspunsul meu la genul ăsta de manipulări va veni curînd, prin acţiunile pe care le voi face.

În ceea ce priveşte insinuările pe implicarea mea pe BEM, poziţia mea este extrem de clară: voi face tot ce îmi stă în puteri pentru a se aduce maxima claritate pe ce s-a întîmplat în sistemul bancar, cine a stat în spatele acestui jaf şi cum pot fi recuperaţi banii furai. (…) Tema BEM va trebui dezbătută mai amplu şi în spaţiul public, iar eu sunt gata să particip. Senzaţia mea este că se întîrzie prea tare anchetarea a ceea ce s-a întîmplat acolo şi cred că există un scop pentru care se face asta, iar acest lucru ar trebui lămurit urgent în opinia publică.

Cînd e vorba de BEM văd că orice devine posibil pe direcţia asta. Ar fi însă incredibil ca aceste furturi să se facă în momentul în care BNM exercită administrarea specială la cele trei bănci. Domnul Ioniţă trebuie să trimită organelor de anchetă probele pe care le are şi sper ca ele să fie verificate la modul cît mai serios. Şi mai sper că solicitarea mea ca la BEM să fie o anchetă internaţională, echidistantă, nu va fi ignorată. Eu cînd am cerut asta nu m-am referit doar la auditul financiar care se desfăşoară deja, ci şi la prezenţa unor investigatori străini specializaţi în depistarea fraudelor bancare.‎ Şi voi insista în următoarea perioadă ca acest lucru să se întîmple.

Analiza lui [Vlad Filat] a fost că e nevoie de mers pe calea cedării acţiunilor statului, era nevoie de o capitalizare urgentă, deşi ulterior am constatat că breşa era mult mai mare, de cîteva miliarde de lei. Recomandarea lui a fost diminuarea pachetului statului, ceea ce ar fi atras o altă bancă care să preia BEM şi să se schimbe managementul. (…) Eu, venind în funcţie fără cunoştinţe vaste, nu m-am opus… Dacă m-aş fi opus şi lucrurile mergeau oricum rău, trebuia să-mi asum responsabilitatea. S-a întîmplat un jaf de proporţii, trebuie să tragem concluzie din asta, fenomenul se poate extinde. Nu voi face niciun fel de acuzaţii pe acest dosar complicat. Să ne spună experţii străini cine şi cît a furat.

Sunt cel mai interesat să se facă lumină în aceste dosare şi pe acest motiv am insistat să vină aceşti experţi din străinătate să facă anchete [compania Kroll]. Din păcate nu am sesizat un entuziasm prea mare din partea instituţiilor noastre. Sper că compania străină va pune presiune şi entuziasm pe instituţiile noastre. (…) Din păcate noi nu avem experţi de calitate, care să facă analiza sistemului bancar. Dar nu ai cum să ascunzi o asemenea situaţie, pentru că sunt tranzacţii transnaţionale, din cîte am înţeles. Investigaţia din afară ne poate ajuta, dar instituţiile din ţară trebuie să fie cele care să manifeste entuziasm. Iar cel mai important este că această companie are cea mai mare rată de recuperare a banilor.

Am luat decizia de a demisiona din funcţia de prim-vicepreşedinte al PLDM, de a mă retrage din partid şi din fracţiunea parlamentară a partidului, începînd cu ziua de astăzi [26 februarie 2015]. Fac acest lucru, pentru ca proiectul meu politic şi al unei bune părţi a alegătorilor PLDM nu mai coincide cu acţiunile din ultima perioadă ale formaţiunii; pentru că PLDM şi-a pierdut identitatea, ajungînd captiv unor interese de grup şi al poftelor lui Vladimir Voronin şi PCRM. Pentru că PLDM a ajuns să numească şi să revoce oameni în Guvern în funcţie de indicaţiile primite de la comunişti.

Părăsesc PLDM pentru că, din votul atît de unanim al conducerii partidului pentru o alianţă cu comuniştii, am înţeles că s-a pierdut contactul cu membrii şi simpatizanţii partidului, care au fost trădaţi, iar votul lor a fost folosit şi tranzacţionat într-un mod inacceptabil. Între disciplina de partid, greşit înţeleasă de unii, şi respectul faţă de simpatizanţii PLDM, am ales sa fiu indisciplinat şi să merg mai departe împreună cu cei care ne-au votat ca să modernizăm Moldova, nu să o punem la cheremul comuniştilor.

În timp scurt, voi iniţia un proiect politic ce va fi construit şi finanţat în modul cel mai transparent prin contribuţia cetăţenilor, nu din bani cu provenienţă neclară sau chiar dubioasă. Cîţi bani vom reuşi să strîngem, atîţi vom cheltui. Personal, nu am bani să susţin un partid, dar nici nu cred că un partid trebuie să cheltuiască milioane de euro pentru pomeni electorale şi pentru achiziţionarea de grupuri media pentru propagandă. Un partid poate fi creat şi susţinut cu o sumă mult mai mică decît ceea ce fac unele partide astăzi. Şi cred că prin consistenţa programului politic pe care îl vom avea, şi prin adaptarea la agenda reala a cetăţenilor, vom reuşi să avem expunerea publică necesară în presa liberă, fără instrumente de propagandă. Odată cu formarea partidului, vom lansa şi o campanie de atragere a finanţării necesare, pentru a activa în mod decent şi transparent, pentru a face o politică de calitate şi pentru cetăţeni. Sper într-un sprijin cît mai larg din partea celor care îşi doresc să existe un altfel de proiect politic — un partid care să nu fie dependent de grupări de interese şi de finanţări neclare.

De facto, am asistat la oficializarea unui parteneriat politic între PLDM, PD şi PCRM. Şi nu vorbim de un simplu vot, ci de înţelegerile şi jocurile de culise făcute înaintea acestuia. Este o abordare ce ne arată că cele trei partide ar putea avea un plan netransparent legat de viitorul Republicii Moldova. Iar astăzi, după ce am văzut cum au evoluat de facto lucrurile, putem spune ca PLDM şi PD au făcut o înţelegere premeditată cu PCRM, că nu au dorit de la bun început o alianţă pro-europeana, optînd pentru una de interese, comodă, cu un guvern care să execute toate comenzile politice primite. (…) Oamenii nu au votat PLDM pentru ca acest partid să se arunce în braţele lui Voronin şi să depindă de comunişti în tot ceea ce face, pentru ca Voronin să decidă care ministru din partidul nostru să fie în guvern şi care nu. Noi nu le-am promis oamenilor o guvernare dependenta de PCRM — un partid-cameleon care a fost pro-european, apoi antieuropean, acum iarăşi este pro-european şi cine ştie ce mai urmează.

Miza finală nu a fost doar ca eu, care bănuiesc că eram incomod pentru cineva, să nu rămîn premier. Miza finală a fost o alianţă de interese cu PCRM — un partener comod pentru cei care nu doresc o veritabilă reformare a justiţiei şi o luptă eficientă cu corupţia; cei care vor să îngroape adevărul despre jaful de la BEM, să controleze politic instituţiile statului, iar Republica Moldova să evolueze în direcţia ce serveşte intereselor pe care le au ei, nu cetăţenii.

De fapt, desemnarea mea [pentru funcţia de prim-ministru] a avut doar rolul de a fi creată aparenţa respectării angajamentelor faţă de electoratul PLDM şi faţă de partenerii externi. Mai corect era să nu fiu desemnat, dar să se facă alianţă cu PL — eu eram dispus să accept şi asta, dacă mi s-ar fi propus. Am susţinut, la partid, şi candidatura lui Chiril Gaburici la funcţia de prim-ministru — decizie pe care, astăzi, unii încearcă să o prezinte drept un comportament “straniu”. Nici vorba, am avut un comportament chiar foarte clar — am dorit să dau semnalul că nu insist ca eu să fiu premier, că accept ca altcineva să fie desemnat de partidul din care fac parte, chiar dacă am fost victima unei lovituri pe la spate. Dar am anunţat ca în Parlament voi susţine acest candidat doar dacă va exista majoritatea parlamentară PLDM-PD-PL, că nu îmi voi da votul pentru combinaţiile subterane făcute cu comuniştii.

Ştiu că se aşteaptă multe răspunsuri şi dezvăluiri de la mine, scopul meu însă nu este să spăl rufele în public. În acelaşi timp, înţeleg nevoia societăţii de a fi clarificate anumite lucruri, inclusiv situaţia de la BEM şi de la Aeroport. Ştiu că sunt obligat să fac anumite clarificări pentru a putea merge înainte şi vă asigur că le voi face la momentul potrivit, atunci cînd va exista o dezbatere veritabilă pe tema aceasta şi nu una cu acţiuni mimate.

Aştept cu nerăbdare finalizarea anchetelor pe care le-am solicitat chiar eu, pentru ca societatea să vadă cine a fost beneficiarul furtului de la BEM şi să facă presiune pentru recuperarea prejudiciului şi atragerea la răspundere a vinovaţilor. Iar această anchetă nu trebuie să vizeze doar perioada recentă, ci întreaga perioadă de cînd a început jaful de la BEM. Fără a clarifica acest subiect extrem de grav şi de sensibil, Moldova nu are nici o şansa să meargă înainte, să fie credibilă în relaţia cu partenerii externi.

Lui Vlad Filat îi transmit că, deşi suntem pe drumuri total opuse, cîta vreme va înţelege să respecte alegerea mea şi a colegilor mei, în mine va avea un partener de discuţii deschis. Am făcut multe lucruri bune împreună cîndva şi eu mai cred că, dacă va dori, se poate întoarce la cei care l-au votat, la proiectul care l-a definit ca om politic — un om care a promis o Moldova Europeana şi modernă, fără Voronin şi fără comunişti. Pe ceilalţi colegi din conducerea PLDM îi îndemn să nu se lase antrenaţi în lupte stupide contra mea şi a celor ce mă vor urma, să nu se lase folosiţi, pentru că va veni momentul în care vor înţelege, că şi mine, capcana în care au fost atraşi şi vor regreta că s-au lăsat tîrîţi în războaie ce nu erau ale lor.

Nu exclud că am fost tras în ţeapă.

Am fost doar un prim-ministru. (…) Nu are cum să fie bine în sensul că nimeni nu va fi pedepsit, gaura este prea mare. (…) Acest mandat [al companiei internaţionale de investigaţii Kroll pentru a da de urma fondurilor sustrase şi pentru a recupera măcar parţial ce s-a pierdut] a fost elaborat cu concursul partenerilor noştri internaţionali pentru că mi-am pus obiectivul să nu mai fie nicio şansă să se facă mişmaşuri. (…) Compania Kroll ne poate ajuta, responsabilitatea cea mai mare le revine instituţiilor naţionale.

Astăzi pot spune că este un pas înapoi pentru parcursul nostru european. Trei partide pro-europene au obţinut majoritatea, două luni şi jumătate noi am pierdut timpul şi am pus la încercare răbdarea oamenilor cu jocuri politice, negocieri dubioase şi înţelegeri pe la spate. Două luni şi jumătate în care leul a căzut şi mai mult. Am spus şi o reafirm, un guvern minoritar în aceste vremuri de criză este o dovadă de iresponsabilitate, cu atît mai mult, cu cît nu este o necesitate ci o alegere. Negocierile au fost dificile, dar o coaliţie a fost şi este posibilă. O coaliţie a fost necesară şi rămîne necesară şi acum. Astăzi, avem un guvern minoritar pentru că nu s-a dorit unul majoritar. Iresponsabilitatea acestuia derivă mai ales din faptul că este construit pe o coaliţie cu Partidul Comuniştilor. Acest guvern va depinde în totalitate de votul PCRM. Este o zi în care PCRM se răzbună pe toate partidele pro-europene, dar şi mai grav se răzbună pe cetăţenii care i-au debarcat de la guvernare. Este ziua în care Vladimir Voronin umileşte partidul din care fac parte. Partidul care s-a născut şi a crescut pe lupta împotriva comunismului, şi care s-a angajat să nu facă înţelegeri sau alianţă cu PCRM. Am insistat pînă în ultima clipă asupra creării unei coaliţii majoritare pro-europene. Sper totuşi, că noul guvern va reuşi să menţină R. Moldova pe un curs ascendent. În ce priveşte viitorul meu politic, voi lua o decizie în viitorul apropiat.

În noiembrie, după alegerile parlamentare, am fost sfătuit să părăsesc PLDM, dar am hotărît să nu trădez partidul în aceste momente grele. Am insistat pînă în ultima clipă pentru formarea unei coaliţii majoritare. În ceea ce priveşte viitorul meu politic, decizia o voi lua în viitorul apropiat. Voi discuta cu cetăţenii, să văd ce-şi doresc ei de la mine. Voi consulta cetăţenii şi în funcţie de ce voi auzi voi lua o decizie care să fie în folosul majorităţii cetăţenilor RM.

PLDM are un istoric, obiective pe care le-a transpus în viaţă, şi în măsura în care aceste obiective vor fi respectate şi pe mai departe, desigur că nu voi avea motive să iau alte decizii. Dar dacă relaţia cu comuniştii va avansa, va fi altfel, şi mă tem că un semnal periculos va fi votul împreună cu comuniştii. (…) Îl cunosc pe Chiril Gaburici de ceva timp. Cred că este o persoană cu anumite abilităţi. Îl apreciez. A avut o carieră naţională şi internaţională, dar am mai spus că în situaţia în care suntem noi contează nu doar, şi nu doar atît, cine este candidatul pentru această funcţie şi ulterior prim-ministru, contează în primul rînd în ce condiţii va activa viitorul guvern. Acest guvern se pare că va fi votat cu concursul direct al PCRM. Nu am discutat încă cu Gaburici, dar cu mare plăcere m-aş întîlni cu el. Poate miza pe ajutorul meu, nu pe votul meu.

Este un joc netransparent cu comuniştii. S-a văzut că nu există o susţinere reală din partea comuniştilor. Trebuie să plecăm capul în faţa cetăţenilor din Republica Moldova pentru situaţia creată şi să ne cerem scuze. (…) Nu există o şansă pentru ca această Alianţă să funcţioneze cu eficienţă şi randament. Este o obligaţie ca cele trei partide să se aşeze la masa de negocieri şi să fie semnat un nou acord. Acordul care a fost semnat între PLDM şi PDM ridică semne de întrebare. Voi insista ca de urgenţă să lansăm aceste discuţii şi să formăm o alianţă funcţională, altfel va fi imposibil să susţin în calitate de deputat o minoritate parlamentară.

Am auzit şi eu că mîine se va găsi un alt candidat deja. Dacă e corect acest zvon, voi fi niţel surprins, pentru că sînt şi vicepreşedinte al PLDM. Aş fi aşteptat să fiu consultat în momentul în care s-a identificat un candidat sau altul. Dar cea mai mare problemă e faptul că un astfel de aranjament cu alianţă minoritară nu merge. Dacă se vrea o alianţă tacită, netacită cu PCRM, să declare că ea există şi atunci lumea va cunoaşte cine pentru ce pledează. Eu doar ştiu că PLDM în campaniile sale a mers pe alte obiective, puternic anticomuniste. (…) Cred în continuare că e posibil. Începînd cu ziua de mîine, să lansăm această invitaţie celorlalte două partide şi sînt convins că în cîteva zile am putea avea această majoritate.

Am discutat nu doar despre votul care urmează să fie oferit guvernului. Mă bucur că am găsit abordări identice cu PL. Există şansa pentru a guverna ţara împreună. Pînă marţi [10.02.2015] vom continua dialogul. Mai sunt subiecte pe care trebuie să le discutăm. Îmi doresc să existe o coaliţie: PLDM-PDM-PL. Nimic nu este imposibil. Niciodată să nu spui niciodată. PDM sunt oameni raţionali, pot să-şi schimbe viziunea, situaţia este una dinamică. Am să le propun şi celor din PCRM.

Nu doresc să comentez declaraţia lui Marian Lupu cu privire la posibilitatea creării coaliţii doar din PDM şi PLDM. Susţin poziţia partenerilor noştri europeni în procesul de integrare în UE: coaliţia trebuie formată împreună cu liberalii. Există încă argumente plauzibile pentru a ajunge la consens. Fiţi atenţi la faptul că niciunul dintre cele trei partide (PLDM, PDM şi PL) nu este împotriva depolitizării funcţiei de procuror general şi continuării reformelor justiţiei şi sistemului judecătoresc. De asemenea, toţi îşi menţin poziţia fermă ce ţine de continuarea reformelor în restul domeniilor. Cît priveşte pretenţiile insistente ale liberalilor la Ministerul Transportului, aş dori să le amintesc că există şi alte ministere nu mai puţin importante. În cadrul negocierilor trebuie să prevaleze un singur lucru: coaliţia va fi funcţională şi de succes doar în componenţa celor trei partide care au constituit alianţa precedentă.

Dacă pînă acum nu am prea reuşit să avansăm prea mult prin formulele propuse pentru negociere, poate ar fi cazul să găsim un alt cadru de negociere. (…) Documentul de creare a noii coaliţii trebuie să fie unul detaliat. Pe de altă parte, poate ar fi bine să ne conducem de vorba lui Napoleon care zicea: să ne angajăm în luptă şi apoi mergem noi pînă la cîştig. Nu cred că trebuie să găsim acum soluţii pentru toate problemele. Cel puţin să avem această înţelepciune — să creăm Guvernul, să stabilim priorităţile cheie, acţiunile, etc… Dacă tot am zis noi că vrem soluţii europene, dacă tot aceste partide sunt afiliate unor familii europene: PLDM la Partidul Popular European, PD la internaţionala socialistă, PL cu grupurile partidelor liberale — de ce nu am putea să invităm experţi din partea fiecărui grup ideologic şi politic, să ne ajute să depăşim cît mai rapid aceste probleme. Nu este vorba de o impotenţă a noastră de a rezolva de unii singuri, dar dacă tot nu reuşim să ştiţi că nu am fi primii care ar face acest lucru. Şi pe ucraineni i-au ajutat.

Dacă va trebui vreodată să aleg între funcţia de prim-ministru şi investigaţia de la BEM, atunci cu siguranţă aş alege această experiză. Dacă de data asta nu vom face regulă cetăţenii noştri vor pierde orice încredere în instituţiile statului, în formaţiunile politice şi în liderii de partid.

Este foarte clar că reformele nu mai pot fi amînate, fiindcă un astfel de vot nu va mai fi, o astfel de şansă noi, ca ţară, nu vom mai avea! Ori facem reforme, ori vom fi plecaţi la următorul scrutin, prin votul popular — iată ce mesaj am desprins eu, în urma analizei rezultatelor alegerilor. Nu este un rezultat care mă bucură, însă acest rezultat îmi arată că forţele pro-europene şi ţara mai au o şansă. O ultimă şansă ca să pornească lupta cu corupţia — la cel mai dureros şi cel mai înalt nivel. O ultimă şansă ca să reformeze justiţia.

Împărţim o frontieră de 1,242 de kilometri cu Ucraina. Pentru o ţară mică, precum Republica Moldova, este mult. Există şi efectul psihologic, al unei crize armate care are loc în imediata apropiere. Au avut loc conflicte la Odessa, la doar 30 de kilometri de la frontiera noastră de sud. Există şi alt aspect — cel al unui conflict îngheţat pe teritoriul propriei ţări — cel transnistrean şi aceasta ne face şi mai sensibili faţă de ceea ce se întîmplă în Ucraina.

Sunt pregătit să conduc viitorul guvern, ne vom angaja în reforme profunde şi sunt sigur că vom deveni mai buni.

I-am scris un SMS. I-am mulţumit pentru ce a făcut pentru R. Moldova. I-am zis că viaţa merge mai departe, deşi alegerile sunt importante. E un băiat tînăr.

Cred că a venit timpul ca să trecem la mai multe fapte. Iată de ce lansez Iniţiativele cu genericul comun “Sacrificiul merită respect”, care urmează să readucă respectul binemeritat al statului şi al societăţii pentru veterani. Este o abordare complexă în relaţia cu veteranii, pe care o atestăm pentru prima dată.

În anul 2014, pentru reabilitarea drumurilor au fost alocate peste 1.3 miliarde de lei prin Fondul Rutier şi au fost atrase resurse externe de la partenerii de dezvoltare.

La muncă în Rusia pleacă lucrătorii sezonieri, care revin înapoi, de aceea am considerat ca 5 secţii de votare sunt suficiente. Mă miră că pretenţii au cei care pîna în 2009 nu ne permiteau sa deschidem secţii de votare peste hotare.

Este greu să-i înţelegi pe dînşii [comuniştii şi socialiştii]. Comuniştii nu o singură dată şi-au schimbat vectorul extern. La fel şi Igor Dodon, care nu cu mult timp în urmă milita activ pentru acordul de asociere şi integrarea europeană.

Lipseşte comunicarea şi dialogul cu Rusia. Şi nu este vina noastră. Încă în 2009, cînd actuala coaliţie de guvernare a preluat puterea, noi am declarat că scopul nostru este integrarea europeană. De la început exista un dialog constructiv cu partea rusă. Din păcate, ne-am pomenit într-un joc geopolitic, iar noi suntem o piesă mică în mecanismul acestui joc.

Trebuie să facem ca în Occident — în toamna ultimului an de studii, să fie invitaţi reprezentanţi de la diverse fabrici din domeniu care să spună ce specialişti le-ar trebui, iar colegiul să le arate ce pregătesc. Atunci cînd tînărul va absolvi, dacă nu va dori să-şi continue studiile, cel puţin va avea deja o idee unde să lucreze.

Am fost la Soroca, unde am vizitat un spital în proces de modernizare, cu echipamente noi, numai că medicii de acolo mi-au spus că anul acesta nu a venit nici un doctor tînăr să lucreze la ei, iar 30% din medicii care activează sînt pensionari.

Este necesar să consolidăm eforturile noastre, a tuturor instituţiilor statului, inclusiv Procuratura, Centrul Naţional Anticorupţie, Curtea de Conturi pentru a înainta în procesul de reformă iniţiat în vederea consolidării statului democratic şi a eficienţei guvernării.

Prim-ministrul Iurie Leancă a convocat o şedinţă cu reprezentanţii instituţiilor statului responsabile de aplicarea programului Compact, finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului. La şedinţă s-a decis crearea unui Grup de lucru pentru evaluarea performanţelor obţinute de Republica Moldova în realizarea obiectivelor programului Compact şi pentru identificarea acţiunilor ce vor asigura eligibilitatea ţării pentru un nou program al Corporaţiei. Iurie Leancă s-a referit, în context, la necesitatea de a intensifica lupta cu corupţia, de a asigura o creştere economică permanentă, consolida securitatea energetică şi de a atrage investiţii printr-un grad mai sporit al transparenţei, responsabilităţii, dar şi supremaţia legii. Aceste subiecte au fost puse în discuţie în cadrul unei convorbiri telefonice pe care prim-ministrul Iurie Leancă a avut-o miercuri seara cu vicepreşedintele SUA, Joe Biden. Prin intermediul Programului Compact, Republica Moldova a beneficiat de proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale şi a sistemelor de irigare, în valoare de 262 milioane de dolari.

Este important să preluăm expertiza şi bunele practici ale ţărilor din Vest în domeniul sănătăţii, iar integrarea europeană înseamnă inclusiv un mod de viaţă sănătos, apă de calitate şi condiţii mai bune de trai.

La 17 octombrie 2014, Premierul Iurie Leancă a primit cea mai înaltă distincţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru realizările obţinute în domeniul controlului tutunului. Premierul Iurie Leancă se numără printre cei 37 de premiaţi din lume: reprezentanţi ai Executivelor, instituţii sau organizaţii care au realizat progrese în lupta cu fumatul. Din regiunea europeană doar cinci persoane s-au ales cu această distincţie. Premiul, care reprezintă o medalie şi o diplomă de recunoştinţă i-a fost oferit de Zsuzsanna Jakab, Directorul Regional pentru Europa al OMS. Premierul a declarat că promovarea modului de viaţă sănătos este o prioritate pentru autorităţile de la Chişinău. În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferă distincţii personalităţilor din întreaga lume, care s-au manifestat activ în domeniul controlului tutunului. Premiul se dă din anul 1988. Iniţiativa Premierului Leancă a fost lansată la 17 decembrie 2013, cînd Guvernul a aprobat o decizie fără precedent pentru Republica Moldova privind controlul tutunului. Proiectul interzice fumatul în spaţiile publice închise şi semiînchise, la locul de muncă şi în transportul public şi introduce sancţiuni atît pentru gestionarii spaţiilor în care este interzis fumatul, cît şi pentru fumători. La scurt timp, Premierul Iurie Leancă s-a lansat într-o campanie antifumat, într-un spot video în care îndemna oamenii să renunţe la fumat, avertizînd despre pericolul tutunului asupra sănătăţii. Prim-ministrul atrăgea atenţia că Moldova a ajuns pe locul patru în Europa după numărul de fumători, cu aproape 750 de mii de dependenţi de nicotină.

Un drum modern le oferă oamenilor nu doar comoditate, ci şi posibilitatea de a se deplasa mai rapid şi mai ieftin, un stimulent pentru a rămîne în satul de baştină şi a porni o afacere, ceea ce înseamnă şi locuri de muncă. Toate aceste acţiuni şi tot sprijinul extern de care beneficiază ţara noastră au un singur scop — un viitor demn şi prosper al Moldovei şi al cetăţenilor ei. Aceasta este Moldova de mîine, pe care ne-am propus să o edificăm împreună.

Pe 16 octombrie 2014, Premierul Iurie Leancă a participat alături de ambasadorul SUA în Republica Moldova, William Moser, la inaugurarea şoselei Sărăteni-Soroca, reconstruită în cadrul Programului Compact, finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului. Reparaţia drumului a inclus reparaţia şi construcţia a 14 poduri, construirea trotuarelor, a canalelor de colectare a apelor pluviale şi a staţiilor de autobuz, dar şi iluminarea traseului prin localităţi, instalarea parapetelor din metal, a indicatoarelor rutiere şi a obiectelor reflectorizante pe porţiunile periculoase. A fost construită o intersecţie denivelată — prima în ţară, din ultimele două decenii. Specialiştii prognozează că, odată cu reabilitarea acestui traseu, va creşte numărul de călători, al afacerilor în zonă şi, respectiv, al locurilor de muncă. Pe durata executării lucrărilor, companiile de construcţie şi de supraveghere au contractat 1277 de persoane, dintre care 70 la sută — cetăţeni moldoveni. Proiectul a costat o sută de milioane de dolari. În total, prin intermediul Programului Compact, Republica Moldova a beneficiat de proiecte în valoare de 262 milioane de dolari. Contractul cu Fondul Provocările Mileniului a fost semnat în anul 2010 de Iurie Leancă, în perioada exercitării funcţiei de ministru al Afacerilor Externe, în cadrul unei vizite întreprinse la Washington.

Washingtonul ne-a ajutat permanent, prin numeroase programe oferite tinerilor şi profesioniştilor de diferit nivel şi din diferite arii de activitate, să însuşim regulile democraţiei şi să edificăm statul de drept. La fel, am beneficiat de sprijinul SUA în soluţionarea problemelor economice, sociale şi de infrastructură din Moldova, inclusiv proiecte naţionale de amploare, precum cele de reparaţie a drumurilor sau de asigurare cu echipament modern a instituţiilor de stat.

În cadrul unei convorbiri telefonice prim-ministrul, Iurie Leancă, şi vicepreşedintele american, Joe Biden, au abordat probleme referitoare la dialogul strategic bilateral, alegerile din 30 noiembrie 2014 şi provocările regionale. Iurie Leancă l-a informat pe Joe Biden despre inaugurarea drumul Sărăteni-Soroca, avînd o lungime de 93 de kilometri şi care a fost reconstruit în cadrul Programului Compact, realizat graţie contribuţiei poporului american, în valoare de 262 de milioane de dolari, dintre care 100 de milioane au fost alocate pentru reabilitarea acestui drum. În privinţa alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, Iurie Leancă s-a arătat încrezător că Moldova va opta, în continuare, pentru vectorul european de dezvoltare, singurul care şi-a demonstrat eficacitatea în asigurarea statului de drept şi a prosperităţii ţărilor care l-au adoptat. Şeful Cabinetului de miniştri i-a mulţumit lui Joe Biden pentru sprijinul pe care SUA îl oferă în demersul nostru de integrare europeană, prin susţinerea reformelor-cheie de modernizare a ţării. Vicepreşedintele american a încurajat autorităţile Republicii Moldova să continue eforturile în procesul de transformare a instituţiilor statului şi a societăţii, per ansamblu. De asemenea, Joe Biden şi-a exprimat speranţa că alegerile vor fi libere şi corecte, Republica Moldova afirmîndu-se şi pe această cale ca un stat care a îmbrăţişat valorile democraţiei.

Atunci cînd aducem investiţii în Republica Moldova spunem că aceste investiţii nu trebuie doar să creeze un potenţial de export mai mare, noi vrem ca aceste investiţii să creeze noi locuri de muncă. Recent, am constatat la o companie, care va avea de lucru pe o perioadă îndelungată, minimum zece ani, că din 200 de angajaţi doar 40 erau din Republica Moldova. Am întrebat pe reprezentanţii companiei de ce nu angajează specialiştii de la noi, am constatat că abia în acest an, la două colegii au început pregătirea specialiştilor pentru aceste calificări… Doar în ţări dezvoltate precum Germania sau Austria, care au sistem vocaţional modern, şomajul este relativ mic. Cel mai important obiectiv al nostru este ca după absolvirea şcolii profesionale sau a colegiului, sau a universităţii, tinerii să îşi găsească un loc de muncă bine plătit.

În cadrul conferinţei pedagogilor şi a maiştrilor din învăţămîntul profesional tehnic, s-a făcut referire şi la reformele desfăşurate în domeniul învăţămîntului profesional tehnic, realizările şi problemele din domeniu, dar şi la transformările care urmează să aibă loc. S-a discutat despre prevederile Codului Educaţiei cu privire la învăţămîntul profesional tehnic, crearea Centrelor de excelenţă, dezvoltarea învăţămîntului dual, rezultatele cartografierii instituţiilor profesional tehnice, revizuirea curriculară şi acţiunile care urmează să fie întreprinse de Ministerul Educaţiei pentru modernizarea acestora. La eveniment au fost invitaţi şi oamenii din afaceri pentru a vorbi despre necesităţile pe piaţa muncii. Reuniunea a fost organizată de Ministerul Educaţiei şi are drept scop consolidarea platformei de dialog între sistemul educaţional profesional tehnic şi partenerii sociali: agenţi economici, Patronate, Sindicate şi comitete sectoriale.

Sunt gata să îmi continuu activitatea în funcţia de prim-ministru pentru ca viitorul european să devină o realitate.

Am început să construim drumuri bune, de calitate. Pentru prima dată, au fost alocaţi bani pentru reparaţia drumurilor de la sate. Vom asigura, în doar cîţiva ani, accesul la apă de calitate şi canalizare. Am pus bazele interconexiunii energetice cu UE, care va oferi preţuri avantajoase. Schimbări importante au loc şi domeniul educaţiei. Nu ne-am limitat doar la îmbunătăţirea cadrului legal, se modernizează şcolile şi grădiniţele. De cinci ani de zile, PLDM schimbă soarta ţării. Am demonstrat că PLDM este generatorul schimbărilor. Este partidul care modernizează Moldova. PLDM s-a afirmat ca o echipă matură şi responsabilă, o echipă care vrea stabilitate, pace şi solidaritate.

O bună parte din cetăţeni încă se mai confruntă cu probleme. Nu avem de gînd să privim nepăsători la ele. Nouă ne pasă. Venim cu un plan clar de eliminare a problemelor. Planul 2020. PLDM ştie clar ce are de făcut pentru a schimba situaţia din republică. Am convins UE că R. Moldova merită o perspectivă europeană. Asocierea cu UE este vitală pentru dezvoltarea R. Moldova.

Trişorii ne promit un viitor roz. Ei promit o viaţă prosperă fără minim efort, aşa ceva nu există. Ei profită de condiţii europene, dar pe noi vor să ne trimită în trecutul întunecos. PLDM e o echipă care vrea stabilitate în loc de dezmăţ şi solidaritate în loc de dezbinare.

Acum trei luni am fost aici la o premieră de teatru şi am fost impresionat de profesionalismul actorilor. Am ştiut să apreciez atunci dăruirea cu care jucau actorii, m-a derutat atunci sediul, am vrut să punem la dispoziţie un sediu modern. Apoi am mers la Bucureşti şi i-am povestit dlui Ponta că ne lipseşte un astfel de teatru, ca oraşul să devină o urbă modernă. Iată peste trei luni suntem aici şi am pus prima piatră de temelie. Vreau să mulţumesc Guvernului României. Va fi o zi cu mai multe cadouri din partea colegilor de la Bucureşti. Actorii au acum şi transport pentru a prezenta spectacole în alte localităţi. Sper că oraşul va deveni unul european. Am fost cu dl Ponta la Aeroport şi sperăm să-l transformăm în unul regional. Sper că peste doi ani vom veni aici cu dl Ponta să vă felicităm cu o nouă lansare.

Premierul României, Victor Ponta, a întreprins pe 10 octombrie 2014 o vizită de lucru în Republica Moldova Programul vizitei a inclus o vizită la Cahul, unde a fost semnat Memorandumul de finanţare a construcţiei noului sediu al Teatrului republican muzical-dramatic “Bogdan Petriceicu Haşdeu”. Ulterior, Victor Ponta împreună cu omologul său moldovean, Iurie Leancă, au participat la ceremonia de donare a mijloacelor de transport pentru o serie de instituţii şcolare, culturale şi de stat din Republica Moldova, oferite de Guvernul României, etc.

Avem angajamentul şi sunt convins că în maximum doi ani vom avea toate elementele necesare pentru a putea achiziţiona gaz doar din România, eventual dacă vom constata în faza respectivă că vor fi preţuri mult mai convenabile şi am motive să cred că aşa va fi.

Premierul român s-a arătat convins că România poate asigura necesităţile de gaz ale Republicii Moldova, iar garanţia pentru cetăţenii Republicii Moldova este că în trei, patru sau cinci ani de acum încolo, dacă va fi o criză energetică dinspre Rusia, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, din România se va putea asigura consumul de gaze. Ex-director al ANRE, Victor Parlicov afirma însă că gazoductul Iaşi-Ungheni nu poate asigura securitatea energetică a Republicii Moldova, iar conducta poartă mai mult un caracter simbolic. Ex-directorul ANRE susţine că gazoductul Iaşi-Ungheni nu este cea mai bună soluţie pentru Republica Moldova în condiţiile în care costurile reale cu staţiile de compresare şi modernizarea celor de la Ungheni în regim revers costă peste 200 mil. euro. Cu resurse mult mai reduse Republica Moldova putea să modernizeze două staţii una de la Vulcăneşti şi alta de pe teritoriul României pentru a primi gaz în regim revers, exact cum a făcut Ucraina.

Astăzi cînd mergeam spre Cahul pentru a-l întîlni pe dl. prim-ministru am făcut un calcul matematic cam cîţi bani a alocat Guvernul României în frunte cu Victor Ponta într-o perioadă de un an şi două luni de zile (…) Şi iată, am ajuns la o cifră impresionantă, în jur de 40 milioane de euro. Este o cifră în sine foarte grăitoare dacă te gîndeşti şi la proiectele care rezultă din această cifră fără precedent… Niciodată aşa ceva nu s-a mai întîmplat în relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti. Aceasta înseamnă grădiniţe, înseamnă SMURD (…) înseamnă multe, multe alte proiecte. De exemplu, autobuze şcolare, pe care le vom vedea astăzi la Chişinău. Ştiu că le aşteaptă multă lume cu nerăbdare, aşa încît, dragă Victor, îţi mulţumesc foarte mult. ţie, în primul rînd, şi colegilor pentru că ne ajuţi să depăşim problemele inerente acestei perioade foarte dificile.

Mulţi ne acuză că prin semnarea Acordului de asociere am pierdut piaţa rusească, însă a devenit disponibilă piaţa europeană, care este mai mare, iar capacitatea de cumpărare a consumatorilor, la fel, este mai mare. Sau să urmărim tot ce s-a făcut în ultimii ani, cîte proiecte au fost implementate pe banii europenilor. De fapt, oamenii noştri se obişnuiesc repede cu lucrurile bune. Aproape că s-a uitat că doar cu cîteva luni în urmă nu se putea de plecat în Europa fără viză, care era dificil de obţinut. Totodată, vedem că cei plecaţi la muncă în statele europene s-au integrat foarte bine. Deci, prin natura lor, moldovenii sunt europeni. Nu există o alternativă pentru Republica Moldova, vectorul european este unica cale pe care trebuie s-o urmăm.

Începînd cu anul 2009, noi am încercat să avem altfel de relaţii cu Rusia, bazate pe respect, pe principii clare, cum ar fi neimplicarea în treburile interne ale Republicii Moldova, am vrut să avem relaţii mature. Deşi era previzibil, noi, totuşi, nu ne-am aşteptat că Moscova va fi atît de drastică în privinţa embargourilor. Noi am fost prinşi într-un moment foarte vulnerabil, într-o perioadă de tranziţie, deoarece nu am avut timp să pregătim economia pentru implementarea Acordului de Asociere, iar Rusia a folosit pe larg această situaţie pentru a ne şantaja. Eu cred că apele se vor linişti, noi vom reveni pe piaţa rusească, dar de pe alte poziţii.

Nu putem spune că suntem într-o situaţie imaculată, sunt extrem de preocupat, nu pretind că situaţia este ideală la BEM, dacă situaţia la bancă era bună statul nu şi-ar fi pierdut calitatea de acţionar majoritar… Există mai multe dosare şi dacă există probe suficiente că acest management defectuos a fost incorect, chiar fraudulos, sper că chiar în săptămîna următoare să se pronunţe. Din cauza acelui management statul a pierdut controlul asupra Băncii de Economii.

Premierul a mai subliniat că problemele BEM se datorează şi managementului defectuos care a fost la conducerea băncii, nu doar din 2009, dar şi anterior. El a declarat că a discutat la acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii europene şi speră ca, instituţiile responsabile din ţară să investigheze dacă s-au furat sau nu bani de la BEM, cine a furat şi făptaşii să fie sancţionaţi.

Cred că Executivul de la Chişinău trebuie să aibă ceva mai multe competenţe în anumite situaţii, cum ar fi de exemplu competenţele Guvernului de la Bucureşti. Pentru că, paradoxal, România este o ţară semi-parlamentară, semi-prezidenţială, iar noi suntem ţară parlamentară — unde rolul Executivului este mult mai mare, determinant, iar competenţele sunt mai reduse… niciodată Guvernul de la Chişinău nu şi-a dorit să substituie instituţia parlamentară, cei care reprezintă voinţa cetăţenilor. În al doilea rînd, discuţiile parlamentare durează cel mai mult timp şi e firesc acest lucru. Şi în al treilea rînd suntem într-o situaţie despre care am mai vorbit, o situaţie regională foarte complicată. Din aceste motive e nevoie, uneori, de o viteză ceva mai mare în luarea acestor decizii şi aplicarea lor. Situaţia este una mai complicată, cu provocări ceva mai multe şi nu pot neglija faptul că în Parlament, anumite persoane, cu funcţii importante, tot au pus anumite impedimente.

Sunt nişte trişori oportunişti [Dodon şi Usatîi], dacă vreţi, care speculează după aşteptările oamenilor. Mie îmi e interesant cum vrea Dodon să integreze Moldova la Uniunea Vamală dacă ţara noastră nu are frontieră comună. Probabil vrea să sape tunel pe sub Ucraina.

Mi-aş dori să fie o coaliţie similară cu cea care este astăzi. Dacă Partidul Liberal va trece pragul electoral, sper ca şi acesta să facă parte din coaliţie. Cît priveşte comuniştii, sper ca aceştia să rămînă doar în manualele de istorie.

Este un element prevăzut în Codul electoral privind modificarea listei. Am convenit atunci cînd am discutat lista că vom face eventual ajustări, în funcţia de prestanţa fiecărei persoane de pe listă, dar nu mă aştept la schimbări radicale. Vom avea discuţii. Partidul a devenit mult mai dinamic, nu mai există subiecte tabu, totul se discută colegial.

…

Am mers după o abordare clasică atunci cînd liderul partidului este primul pe listă. Şi de data această, PLDM merge la alegeri nu cu o personalitate, două, ci cu o echipă de oameni care şi-au demonstrat caracterul, capacităţile.

În preajma alegerilor, cînd creşte temperatura medie a corpului, unii o iau razna sau nu se mai regăsesc pe listele electorale. A doua asumare a răspunderii Guvernului a avut loc în perioada cînd, chiar dacă listele nu erau formalizate, se ştiau tendinţele… Anumite fisuri care au apărut în partide nu sunt un indiciu că lucrurile nu merg bine.

Premierul Iurie Leancă a recunoscut, de fapt, că Guvernul a fost nevoit să îşi asume din nou răspunderea politică pe un pachet de legi, la 25 septembrie 2014. Cele şapte legi care au fost adoptate de urgenţă vizează acordarea compensaţiilor pentru agricultorii afectaţi de embargoul impus de Federaţia Rusă, completarea bugetului de stat pentru anul 2014, amînarea pînă la 30 noiembrie a exercitării aplicării silite a obligaţiilor fiscale din bugetul public naţional pentru două mii de agenţi economici — producători, exportatori şi procesatori de fructe şi legume şi eliminarea accizelor pentru distilatele de vin.

…acest subiect a fost discutat şi dezbătut de atîtea ori. Nu înţeleg care este scopul şi de ce doriţi revizuirea acestei metodologii. Poate problema e alta. Mă întreb ce se întîmplă… Am să rog colegii de la CNA să verifice ce se întîmplă la ANRE, deoarece noi am analizat toate elementele cheie privind metodologia respectivă.

Premierul Iurie Leancă s-a arătat revoltat de faptul că în ţara noastră preţul la combustibili a fost majorat, iar directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Sergiu Ciobanu, doreşte revizuirea metodologiei de calcularea a preţului carburanţilor. În acest context, şeful Executivului a cerut ca reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie să verifice ce se întîmplă la ANRE şi de ce se trenează la capitolul metodologiei respective.

Sîntem în proces de extindere a acestei zone unde cetăţenii moldoveni pot călători fără vize.

Republica Moldova şi Serbia au decis abolirea reciprocă a regimului de vize pentru cetăţenii ambelor ţări. Un proiect de hotărîre în acest a fost aprobat astăzi de către membri Cabinetului de miniştri. Potrivit Acordului care urmează să fie semnat de Guvernul R. Moldova şi Guvernul Serbiei, cetăţenii ambelor state vor putea intra, ieşi, tranzita şi rămîne temporar pe teritoriul statului celeilalte părţi pentru o perioada care să nu depăşească 90 de zile în decurs de şase luni de la data primei intrări.În prezent, cetăţenii moldoveni pot călători fără vize în mai mult de 60 de ţări, inclusiv în ţările membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Regatului Unit.

Femeia înseamnă mult mai multă integritate şi moralitate în politică, dar şi mai multe iniţiative şi capacitate de a transforma lumea din jurul ei, fie că este vorba despre un minister, un consiliu raional sau o primărie… Sunt demult convins că femeia în politică înseamnă calitate, alte valori morale şi de management, dar noi nu trebuie să ne limităm doar la politică. În Europa, de exemplu, se discută aprins despre ponderea femeilor în Consiliile de administrare a companiilor de stat. Şi noi avem întreprinderi de stat, aşa că trebuie să ne gîndim nu doar la aspectul politic, ci şi la cel economic, fiindcă aceasta înseamnă o pondere reală la nivelul exercitat mult mai puternic de către femei.

Forumul femeilor-primar cu genericul “Femeile C.E.R. — Cote, Egalitate, Reprezentare” a reunit 250 de femei-primar, viceprimari, consilieri din întreaga ţară pentru a face un schimb de opinii privind egalitatea de gen în politică şi a identifica măsurile de asigurare a participării şi reprezentării adecvate a femeilor în procesele decizionale. La eveniment au participat şi Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, precum şi Rezidentul Coordonator al ONU, Nicola Harrington-Buhay. Reuniunea a fost organizată de femeile-primar cu susţinerea Programului “Femeile în Politică” implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană şi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, finanţat de Guvernul Suediei.

Uneori, îmi vine mai uşor să lucrez cu femeile-miniştri. Mă bucur că în lista electorală a partidului pe care am onoarea să îl reprezint [Partidul Liberal Democrat din Moldova] în primii zece candidaţi sunt trei doamne cu caracter şi cu care mă mîndresc. Femeia în politică înseamnă calitate, alte principii morale şi de management.

Vinul este un exponent emblematic al integrării noastre economice cu Uniunea Europeană, fiind primul produs pentru care UE şi-a deschis porţile necondiţionat, de la începutul acestui an. A fost un an cu multiple provocări, dar acestea au fost provocări care ne-au mobilizat să modernizăm industria, să căutăm soluţii, să asigurăm acces la cît mai diverse pieţe. În 2014, în raport cu perioada similară a anului trecut, au crescut exporturile vinului îmbuteliat cu 9 la sută, iar pe piaţa Uniunii Europene cu 20 la sută. Astfel, vinurile moldoveneşti de calitate intră pe pieţele internaţionale, iar pentru a învinge trebuie să fim cu toţii uniţi.

Piaţa Marii Adunări Naţionale a găzduit Ziua Naţională a Vinului, în perioada 4–5 octombrie. Sărbătoarea este organizată anual, în prima săptămînă a lunii octombrie. Membri ai Cabinetului de miniştri, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău, demnitari, reprezentanţi ai industriei viti-vinicole, oaspeţi şi cetăţeni ai capitalei au participat la inaugurarea sărbătorii Ziua Naţională a Vinului. Spectacolul tematic “Vinul Moldovei — o legendă vie” a avut loc către amiaza acestei zile.

Moldova este un loc bun pentru a investi. Cu suportul dumneavoastră putem construi aici o ţară europeană, cu instituţii funcţionale, să facem astfel încît Republica Moldova să devină şi mai cunoscută în străinătate.

Sunteţi cei care, zi de zi, contribuie la edificarea viitorului nostru. De rînd cu părinţii, educaţi copiii şi cultivaţi în sufletele lor încrederea în ziua de mîine, respectul pentru valorile naţionale şi cele umane. Gestul, atitudinea şi cuvîntul pedagogului de astăzi conturează personalitatea omului de mîine. Să ştiţi că vă rămînem mereu îndatoraţi — pentru cele făcute pentru noi, dar şi pentru ceea ce faceţi pentru copiii noştri… Creşterea calităţii educaţiei în beneficiul copiilor şi tinerilor este cea mai sigură cale de a mişca ţara înainte şi de a edifica un viitor european.

Reconfirmăm sprijinul nostru pentru eforturile Ucrainei de a identifica o soluţie paşnică în vederea reglementării conflictului din Estul ţării. Considerăm că acest conflict trebuie soluţionat în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. […] În astfel de momente dificile, fără precedent, este nevoie de o asemenea cooperare, este nevoie de a arăta înţelegere, este nevoie de a depune eforturi pentru a consolida nu doar relaţiile bilaterale, dar şi a consolida securitatea în regiune. Şi sunt convins că această întîlnire trilaterală este un pas sigur în această direcţie.

Trebuie să întreprindem toate măsurile necesare pentru a nu admite apariţia unui conflict îngheţat în această zonă, de data aceasta pe teritoriul Ucrainei. Cine nu ştie ce este un conflict îngheţat, îl invit la noi în Transnistria. Veţi vedea cît de periculos este acest fenomen nu numai pentru ţara pe al cărei teritoriu are loc, dar şi pentru întreaga regiune. Ţinînd cont de aceste circumstanţe specifice, reiterez necesitatea dezvoltării cooperării în acest format trilateral regional.

Avem o listă reprezentativă, avem şi tineri şi cei care au fost la lansarea partidului. Oameni cu viziuni, profesionişti, după mine este cea mai bună listă în rîndul concurenţilor electorali.

La noi în ţară este cu totul invers ca la toţi. Avînd o metodologie de formare a preţurilor, numai în Republica Moldova aceste preţuri se majorează cică pe baza deprecierii leului. Haideţi să facem o şedinţă să vedem cine şi cu ce se ocupă în această ţară. Sunt chestii care pe mine mă depăşesc şi sunt sigur şi pe cetăţenii Republicii Moldova. Refuz să înţeleg logica comportamentului unor colegi de-ai noştri.

Pe 19 septembrie, au fost majorate preţurile la carburanţi. Astfel, un litru de benzină A95 a ajuns să coste 18.67 lei, iar un litru de benzină A92 — 18.44 lei. Premierul Iurie Leancă s-a referit la metodologia de formare a preţurilor, pe fundalul majorării preţurile la combustibil fără vreun motiv. Iurie Leancă s-a arătat deranjat că la şedinţa Guvernului nu a fost prezent niciun reprezentant al Agenţiei Naţională pentru Reglementarea în Energetică.

Alegerile din 30 noiembrie sînt foarte importante pentru destinul ţării şi reprezintă un test al maturităţii societăţii noastre. De felul în care va decurge campania electorală, corectitudinea şi neimplicarea resurselor administrative, vom fi judecaţi de către cetăţenii din Republica Moldova şi de către partenerii noştri. De asta va depinde foarte mult asistenţa politică, financiară şi la nivel de expertiză acordată de partenerii noştri. Va fi judecat nu un partid, nu o formaţiune politică, ci ţara, instituţiile statului, în ce măsură sînt capabile să asigure alegeri corecte şi obiective.

Prim-ministrul Iurie Leancă a participat la seminarul organizat de Comisia Electorală Centrală cu privire la desfăşurarea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. Guvernul a alocat resurse financiare suplimentare pentru buna desfăşurare a scrutinului — 30 de milioane de lei au fost daţi pentru asigurarea tuturor secţiilor de vot cu 4200 de computere. După desfăşurarea alegerilor locale din 2015, computerele vor fi transmise Ministerului Educaţiei şi instituţiilor de învăţămînt. Alte două milioane de lei au fost acordate de Executiv pentru dotarea secţiilor de vot cu urne şi cabine de vot noi, uniforme, care vor fi transmise la balanţa primăriilor.

Orice daune, inclusiv daunele morale sau de imagine, cauzate persoanei supuse controlului ca urmare a efectuării unui control ale cărui rezultate au fost declarate nule şi/sau ca urmare a aplicării unor sancţiuni declarate nule vor fi reparate din contul organului de control.

Prim-ministrul Iurie Leancă a solicitat instituţiilor abilitate cu funcţii de control să execute prevederile Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, prin includerea controalelor planificate în Registrul de Stat al Controalelor. Potrivit art. 31 din Lege, rezultatele controalelor neincluse în Registrul de Stat al Controalelor se consideră nule şi nu pot servi drept temei pentru executarea prescripţiei privind înlăturarea încălcărilor sau pentru aplicarea sancţiunilor respective, iar declararea nulităţii rezultatelor controlului are ca efect nulitatea prescripţiilor emise şi sancţiunilor aplicate în temeiul rezultatelor controlului.

Registrul de Stat al Controalelor a fost elaborat pentru a limita riscul corupţiei din procesul de efectuare a controalelor la agenţii economici, precum şi pentru a informa agenţii economici despre drepturile şi obligaţiile lor. De asemenea, este un instrument în asigurarea transparenţei în domeniul controalelor efectuate de instituţiile statului abilitate cu funcţii de control a activităţii de întreprinzător.

Obiectivul principal este să continuăm reformele iniţiate, este un proces necesar care va asigura securitate cetăţenilor şi funcţionalitate mai multor instituţii. Avem deja rezultate, iar scopul nostru final este să obţinem modernizarea instituţiilor şi în acest sens avem nevoie de sprijinul şi experienţa partenerilor din domeniu.

OIPC-Interpol este organizaţia internaţională a poliţiei criminale, fondată în 1914, avînd 190 state-membre. Scopul de bază al OIPC Interpol este sporirea interacţiunii între forţele de poliţie la nivel internaţional pentru a asigura securitatea locală, regională şi globală. Secretarul General al Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (OIPC) Interpol, Ronald K. Noble. Secretarul General s-a aflat la Chişinău pentru a sărbători cea de-a 20-a aniversare de la crearea Biroului Naţional Central (BNC) Interpol Chişinău. În cadrul întrevederii, s-a menţionat şi despre faptul că în contextul regimului de liberalizare a vizelor cu UE, BNC Interpol Chişinău şi-a afirmat considerabil capacităţile în ceea ce priveşte securitatea documentelor de călătorie, în special, suplinirea Bazei de date a OIPC Interpol a documentelor declarate sustrase sau pierdute. De asemenea, s-a discutat şi despre campania de sensibilizare Turn Back Crime, lansată recent pentru a accentua problemele referitoare la crima organizată şi pentru a sensibiliza opinia publică asupra impactului acestui fenomen.

După alegeri vom trece la normalitate. Dar s-a creat o astfel de situaţie, cînd în cîteva zile începe campania electorală. Constituţia permite să ne asumăm legi pe propria răspundere în cazuri excepţionale. Dar chiar s-a creat o astfel de situaţie. Agricultorii trebuie să-şi primească cît mai repede compensaţiile pentru pierderile suportate în urma embargoului rusesc, aceste pierderi fiind estimate în proporţie de cel puţin 25 la sută. De asemenea, trebuie să procurăm şi păcură pentru iarna, pentru a fi pregătiţi de orice situaţie.

Deocamdată, avem construită conexiunea, putem începe importurile, dar va trebui să mai construim un gazoduct, Ungheni-Chişinău, iar România — două staţii de comprimare, pentru a ne pregăti tehnic de importuri mai mari.

Aceste afirmaţii [despre exportul ilegal al produselor agricole moldoveneşti în Rusia prin Belarus] au o notă speculativă. Ceea ce ştiu este că noi avem un cadru legal şi foarte bine structurat cu Belarus. După discuţiile cu preşedintele bielorus, sunt convins că exporturile din Republica Moldova spre Belarus şi prin Belarus, se face în condiţii legale, pentru că reexportul nu înseamnă încălcarea anumitor reguli. Dacă se păstrează regulile originii mărfii, atunci reexportul este perfect legal… Belarus s-a oferit să ne ajute să penetrăm şi alte pieţe unde ei sunt prezenţi şi noi unde nu suntem, la fel nu noi putem să-i ajutăm aici, avînd deja această deschidere.

Am mers într-adevăr în calitate de prim-ministru pentru a susţine un alt prim-ministru. Mă bucur pentru această invitaţie. De obicei, noi invităm pe prietenii noştri să ne ajute în timpul campaniilor. Atunci cînd cineva face comentarii, vreau să se refere doar la un singur lucru: gazoduct, 20 milioane euro pentru grădiniţe — şi am văzut oamenii, bunicile fericite în satele unde nu au fost niciodată grădiniţe, vorbim de Muzeul Naţional, vorbim de viitorul teatru de la Cahul, mai vin ceva bani. […] M-am interesat cîte vieţi omeneşti au fost salvate ca urmare a faptului că dl Ponta, Guvernul pe care îl conduce, ne-a ajutat să extindem proiectul SMURD pe malul stîng al Prutului. Doar de cînd a venit aceste 5 autospeciale pe care ni le-a donat pe 27 august, 75 de vieţi omeneşti din Republica Moldova au fost salvate. Doar pentru acest gest aş fi mers la Bucureşti pentru a-i mulţumi pe dl Ponta şi a-i spune că îl susţin în ceea ce face. […] Eu privesc aceste lucruri într-o manieră foarte pragmatică şi de corectitudine, inclusiv la nivel de relaţii interumane. În primul rînd, suntem cetăţeni şi suntem oameni. Am mers acolo în calitate de prim-ministru şi aici m-am condus de interesul Republicii Moldova şi a cetăţenilor. Nu cred că cetăţenii nu apreciază acest gest, această atitudine a României. Nici lor nu le este uşor, dar iată găsesc aceşti bani pe care ni-i alocă cu maximă generozitate pentru că înţeleg că perioada prin care trecem noi este mai complicată.

Avem de rezolvat cîteva subiecte care nu mai rabdă amînare. Am discutat cu colegii din Coaliţie, colegii parlamentari, care susţin această decizie de a ne angaja răspunderea. Există deplină deschidere din partea conducerii Parlamentului pentru prezentarea cît mai rapidă a legilor pentru care Guvernul urmează să-şi angajeze răspunderea în faţa Legislativului. Sunt convins că prin această asumare dăm dovadă de o abordare responsabilă faţă de oameni şi ne luăm în serios obligaţiile pe care le avem.

Vreau să dau, în numele Dumneavoastră [miniştrilor], asigurări cetăţenilor că asumarea răspunderii este un procedeu prin care asigurăm promptitudine şi eficienţă în actul guvernării şi nu înseamnă, sub nicio formă, că ar exista neînţelegeri sau la nivelul Executivului, sîntem aici şi sîntem solidari, sau la nivelul Coaliţiei majoritare.

Un ultim subiect [din pachetul celor 7 proiecte pe marginea cărora Guvernul şi-a asumat răspunderea] prevede declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de reabilitare a unor sisteme centralizate de irigare… Proiectul are ca scop implementarea cu succes a activităţii de reabilitare a sistemelor centralizate de irigare a proiectului “Tranziţia la Agricultura Performantă” din cadrul Programului Compact, finanţat de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin intermediul Corporaţiei “Provocările Mileniului”.

Reabilitarea Sistemelor Centralizate de Irigare amplasate pe rîurile Nistru şi Prut vor contribui la reducerea sărăciei în Republica Moldova, odată ce vor creşte veniturile populaţiei din aceste localităţi, urmare a unei productivităţi agricole sporite.

Despăgubirile pentru bunurile imobile expropriate se vor efectua din sursele Programului Compact, iar finisarea lucrărilor este preconizată pentru anul viitor.

Sunt foarte recunoscător că aţi ales să discutăm despre provocări, probleme, astfel încît să identificăm soluţii, care vor permite Republicii Moldova să-şi regăsească locul în familia europeană… Mă adresez, în mod special, tinerilor — cei care sunt convins că trebuie să fie forţa motrice a schimbării Republicii Moldova, cei care trebuie să motiveze clasa politică, societatea per-ansamblu, prin entuziasmul său, dar şi prin dorinţa de a schimba la faţă realităţile din Republica Moldova. Avem un obiectiv comun — dezvoltarea Republicii Moldova.

Forumul Internaţional “Tinerii creează oportunităţi pentru Europa”, organizat de Fundaţia Konrad-Adenauer şi Centrul de Studii Europene “Wilfried Martens” a adunat peste 50 de tinerii din PLDM, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de studenţi de centru-dreapta, afiliate European Democrat Students (EDS) şi Partidului Popular European (PPE). Forumul face parte din şirul evenimentelor comune desfăşurate de Organizaţia de Tineret a PLDM şi EDS, care îşi propun să pună în contact tinerii moldoveni cu cei din toată Europa, apropiind astfel Republica Moldova de Uniunea Europeană. Participanţii au semnat o Declaraţie comună de susţinere a Republicii Moldova.

Tehnologiile şi internetul au devenit parte integrantă a vieţii noastre şi reprezintă un catalizator-cheie al productivităţii şi creşterii economice. Totodată, datorită acestor elemente sunt diminuate corupţia şi costurile actului de guvernare. Acestea ajută cetăţenii să fie mai informaţi şi mai competitivi în noile realităţi economice. Însă, pentru a fi pregătiţi să folosim avantajele oferite de tehnologiile moderne, trebuie să edificăm o economie bazată pe inovaţii şi pe cunoaştere. Prin crearea Centrului de Excelenţă în domeniul Tehnologiei Informaţiei, Guvernul îşi propune să contribuie la abilitarea cetăţenilor Republicii Moldova cu toate capacităţile necesare pentru a trăi şi activa într-o societate digitală, într-o lume care, graţie tehnologiilor, se află într-o continuă mişcare.

Noi ne legăm speranţele de viitorul preşedinte al României, Victor Ponta, un om care se lansează în proiecte cînd ştie că le poate duce la îndeplinire…. Este un partener politic de încredere, şi-a respectat toate angajamentele, a demonstrat că poţi face lucruri mari, în timp scurt… Personal,consider să soarta noastră e strîns legată de proiectul european, iar aceşti paşi vor depinde în manieră substanţială de ajutorul României. De aceea nu îmi este indiferent cine va conduce România în perioada următoare. Noi ne legăm speranţele de viitorul preşedinte al României, Victor Ponta. Împreună vom ajunge la destinaţie, vom reuşi să scriem istoria.

Atunci cînd merg la Nord sau la Sud, discut cu cetăţenii noştri — fie că sunt bulgari, ucraineni, găgăuzi —, le cunosc problemele şi aspiraţiile, care sunt comune. Cu toţii ne dorim să trăim într-un stat funcţional, unde dreptul cetăţeanului — indiferent de originea, limba lui sau de confesiune — e respectat […] Dar realitatea e că, de exemplu, la Ministerul de Externe toată corespondenţa, toată munca este în limba română. De aceea, nu-mi pot imagina cum cei care nu ştiu limba de stat şi nu o înţeleg ar putea să lucreze în domeniul diplomatic. Exact aceeaşi situaţie se atestă şi în alte ministere şi autorităţi publice. Necunoaşterea limbii oficiale este o problemă foarte mare pentru toate etniile, de asta şi e complicat să lucreze în structurile statului […] Alternativă la învăţămîntul bilingv nu există, este esenţial să cunoşti limba maternă, dar şi limba de stat. Astfel, nu ai nicio problemă la angajarea în cîmpul muncii şi, totodată, nu uiţi limba maternă. Doar atunci cînd reprezentanţii minorităţilor etnice vorbesc în limba maternă, dar şi în limba de stat, se formează o societate consolidată.

Noi trebuie să facem aşa încît deschiderea pieţei UE să fie una facilitată şi, avînd Zona de Liber Schimb, exportatorii noştri să poată să ajungă pe piaţa europeană. Şi nu ne limităm doar la piaţa UE, ci negociem şi cu alţi parteneri comerciali.

Sînt convins că produsele moldoveneşti vor ajunge şi pe piaţa consumatorului european, dar şi pe alte pieţe. Astfel de investiţii înseamnă nu doar tehnologii foarte moderne, ci înseamnă recolte foarte bune şi înseamnă că produsul nostru este foarte competitiv.

Prin asemenea intervenţii vrem să creştem accesibilitatea la aceste resurse, vrem ca fiecare să poată beneficia de ele, vrem să aducem o schimbare pozitivă în activitatea fiecărui antreprenor, indiferent de mărimea acestuia.

Prim-ministrul Iurie Leancă, împreună cu vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer, şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, au vizitat livada de mere din satul Zăicana, Criuleni, unde au anunţat aprobarea unui nou proiect de investiţii în economia Republicii Moldova. Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul Ministerelor Finanţelor şi al Agriculturii. Contribuţia BEI va constitui 300 de milioane de euro. Pe lîngă aceasta, proiectul va fi finanţat prin fonduri proprii de la beneficiarii finali, împrumuturi de la băncile comerciale locale şi, eventual, subvenţii de la diverşi donatori, inclusiv Comisia Europeană, prin Facilitatea de investiţii pentru vecinătate (FIV).

Conducta Iaşi-Ungheni este una simbolică şi are menirea de a ne asigura securitatea energetică. Aţi văzut că ţeava este funcţională cînd a fost aprinsă flacăra la Ungheni… Sigur că ne-am dori un preţ mai mic pentru gazul achiziţionat, dar deocamdată ne convine prelungirea contractului în condiţiile în care Moscova e deranjată de pachetele energetice doi şi trei care presupun separarea livrărilor de distribuţie.

Mult mai important decît cine va fi prim-ministru este lista. A fost cazul Ioniţă, au mai fost şi alte episoade. Trebuie să tragem concluzii. Partidul care îl reprezint trebuie să aibă o nouă abordare, care să se plieze pe obiectivele noastre. Integrarea ţării e sinonim cu dezvoltarea ţării. Iar integrarea trebuie să o facă oameni cu integritate şi adeziune la valori europene. […] Eu sunt eurofilul nr. 1 al R. Moldova.

Pentru mine calitatea listei este determinantă. Prioritatea este lista, ca ea să asigure un rezultat cît mai bun pentru partid. Ca partidul să aibă cea mai mare parte în cadrul coaliţiei de guvernare… Ar fi bine să mai împrospătăm sîngele, unii miniştri şi deputaţi să plece, alţi oameni noi, profesionişti, să vină, atît la Guvern, cît şi la Parlament.

În piramida statului de drept, rolul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) este unul crucial, şi asta datorită specificului activităţii acestei structuri, care derivă din misiunea responsabilă de a fi garantul securităţii naţionale.

Mizez în continuare pe autoritatea şi pe capitalul de încredere, de care se bucură Serviciul de Informaţii şi Securitate al ţării în scopul prevenirii şi contracarării numeroaselor provocări interne şi externe cu care se confruntă Republica Moldova: terorismul transnaţional, proliferarea armelor de distrugere în masă, criminalitatea transfrontalieră, reţelele ilegale de droguri, fiinţe umane, stupefiante sau armament, migraţia ilegală, deturnarea de fonduri din buget, corupţia, contrabanda, evaziunea fiscală, prejudicierea economiei naţionale şi a potenţialului de apărare a ţării ş.a.

Sunt misiuni, a căror reuşită depinde şi de reforma instituţională a SIS, a cărei finalitate este să transforme această structură într-un adevărat serviciu modern de inteligenţă. Este important ca societatea să înţeleagă scopul şi esenţa activităţii unui serviciu secret, iar SIS — să se debaraseze de vestigiile trecutul sovietic şi să probeze că s-a angajat de facto să protejeze interesele vitale ale statului şi ale cetăţeanului.

Într-un interviu recent pentru “Europa Liberă”, Directorul SIS, Mihai Balan, a declarat că Serviciul de Informaţii şi Securitate deţine toată informaţia necesară despre riscurile şi ameninţări la adresa statului. Sunt monitorizate peste 100 de ONG-uri, organizaţii, partide şi instituţii de presă, care ar desfăşura activităţi sau ar face declaraţii cu tentă extremistă, ce pot prezenta un potenţial pericol pentru Republica Moldova. În acelaşi timp, Directorul SIS-ului a deplîns lipsa pîrghiilor necesare pentru înlăturarea eficientă a acţiunilor provocatoare în timpul organizării unor manifestaţii în masă.

În ceea ce priveşte ajutorul oferit fermierilor, admitem două variante: 1. Fie granturi din străinătate. 2. Fie bani din buget. La moment discutăm posibilităţile. Încă nu există o cifră exactă care ar fi pierderile agricultorilor. Pînă atunci încercăm să le oferim anumite compensaţii, îi ajutăm să îşi realizeze marfa. Orice criză ne învaţă ceva. E drept că ne costă scump această criză. Oricum, noi nu stopăm negocierile cu partenerii din Rusia. Din păcate aceasta nu este o problemă între Chişinău şi Moscova, la mijloc este un război, de la care suferim şi noi.

În pofida succeselor obţinute în ultimii cinci ani, cetăţenii ţării mai aşteaptă multe schimbări. Astăzi decidem viitorul Republicii Moldova. Partidul nostru este fundamentul acestui viitor şi sîntem garanţia că aceste schimbări spre bine se vor realiza. Importanţa alegerilor din această toamnă se poate compara cu Declaraţia de independenţă din 27 august 1991.

Regiunea trece prin nişte transformări periculoase. Să fim vizionari, să renunţăm la interesele personale, interesele cetăţeanului şi ale statului să fie mai presus. Noi nu ne temem să comunicăm cu oamenii. PLDM este gata să cîştige alegerile, nu pentru noi, dar pentru viitorul european al Republicii Moldova.

…nu am permis în toate aceste calcule şi în toate aceste realizări împreună cu colegii să apară pericolul unei găuri bugetare. Aceste majorări salariale au fost făcute într-o manieră extrem de responsabilă, nu doar identificînd resurse suplimentare de acumulare la buget pentru acest an, dar în baza unor calcule foarte precise pentru 2015, pentru 2016, pentru 2017, astfel încît aceste note pe care le-am văzut eu, că ar putea apărea unele găuri de acest gen, sunt absolut deplasate. Am şi rugat colegii de la Ministerul Finanţelor să vină cu explicaţii foarte tehnice pentru a combate această aserţiune greşită.

Ex-ministru al Finanţelor din partea PLDM, Veaceslav Negruţa, afirmă într-o analiză că se atestă o gaură la încasarea veniturilor, iar suma se apropie de 8.5 miliarde de lei.

…la prima vedere blocul electoral prezintă un şir de avantaje care s-ar plia foarte bine pe aşteptările electoratului partidelor democratice, dar bineînţeles că e nevoie de o analiză mai profundă pentru a lua o astfel de decizie şi sunt convins că această analiză care a şi demarat ne va permite într-o perioadă imediată să luăm o decizie, bazîndu-ne, iarăşi, pe aşteptările oamenilor. Am observat că există o anumită deschidere pentru o discuţie sinceră şi obiectivă pe acest subiect. Am vorbit, bineînţeles, cu colegii din partidul meu, am vorbit şi cu colegii din alte partide care, la fel, mi s-au părut deschişi, cel puţin să angajăm o discuţie pe această temă. Dar noi nu trebuie să ne blocăm doar la ideea propriu-zisă a blocului, fiindcă blocul pînă la urmă e o formulă, o formă foarte complexă, eventual, şi mai complicată de parteneriat politic.

Este obligatoriu să discutăm şi cu colegii din Partidul Liberal. Faptul că nu sunt în coaliţia actuală nu înseamnă că ei nu împărtăşesc în mare parte obiectivele pe care ni le-am propus cu toţii şi pe care le-am îmbrăţişat în această coaliţie, obiectivele de integrare europeană, obiectivele de modernizare a instituţiilor statului, obiectivele de transformare a Republicii Moldova într-un stat previzibil, stabil şi prosper.

Este extrem de important să le spunem oamenilor cine îi va conduce după alegeri, care va fi formula de coalizare. Nu cred că ar fi în interesul nostru să mergem în alegeri fără a le da oamenilor această perspectivă cît de cît clară. Nu cred că dacă vom merge fără a lansa anumite formule de coalizare, vom reuşi să captăm voturile celor nehotărîţi. Şi, din păcate, constatăm că numărul concetăţenilor noştri care deocamdată sunt indecişi este foarte mare. Şi atunci vor putea să ne acuze de lipsă de transparenţă şi nu vom arăta doar că avem o problemă de comunicare pe interior şi că am putea crea eventual percepţia unor planuri ascunse. Şi atunci de ce ne-am aştepta ca oamenii să ne voteze pe noi? Deci, nu cred că ar fi cazul să mergem în alegeri într-o formulă de neanunţare a unor obiective, a unor planuri foarte concrete cum vedem noi aşezarea respectivă după alegeri. Şi cred că mai e suficient timp pentru a lămuri între noi aceste lucruri şi după aceea a merge cu un mesaj comun.

Noi, deocamdată, am vorbit doar despre anumite probleme indirecte, care rezultă din această Zonă de Liber Schimb, mă refer la sancţiunile ce ne-au fost impuse, dar nu am vorbit, totuşi, despre avantaje. Şi în afară de avantaje şi de oportunităţi, cred că este foarte important să facem o analiză permanentă în ce măsură noi ne pregătim pentru a beneficia de aceste avantaje, în ce măsură noi avansăm cu toate condiţiile sanitare şi fitosanitare, astfel încît Comisia să recunoască faptul că corespundem la mai multe produse, pe care deocamdată nu le putem exporta pe piaţa europeană.

Aşa că am să vă rog, dle ministru Candu şi cu dl ministru Bumacov, să ne uităm încă o dată pe elementele-cheie care vor oferi, şi urmează deja de pe acum să ofere, avantaje pentru economia noastră. Am vorbit despre competitivitate, am vorbit despre o informare mai detaliată, deci nu trebuie să ne complacem cumva că am intrat în Zonă şi gata, problemele s-au rezolvat. Din contra, cred că trebuie să accelerăm acest proces şi de informare pe de o parte, şi pe de altă parte să urmărim foarte atent cum investim în competitivitate şi cum pregătim diverse domenii ale economiei moldoveneşti, serviciile şi aşa mai departe, pentru a beneficia de aceste prevederi.

Aplicaţiile militare cu trageri de luptă, desfăşurate în toate unităţile militare, restabilirea tehnicii militare, participarea la misiunea internaţională de menţinere a păcii în Kosovo — toate fac dovada avansării proceselor de reformă.

În fiecare minister am desemnat cîte un viceministru responsabil de relaţii cu diaspora, care are menirea de a susţine eforturile Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, care în colaborare cu toate ministerele şi cu Parlamentul, elaborează propuneri pentru a avea soluţii de sistem şi nu doar pe cazuri individuale.

La cea de a VI-a ediţie a Congresului Diasporei, desfăşurată în perioada 1–3 septembrie 2014, au participat 145 de delegaţi veniţi din 28 de ţări. Printre participaţi au fost prezenţi lideri ai asociaţiilor şi reprezentanţi ai grupurilor de iniţiativă ale diasporei, delegaţi independenţi, cetăţeni reîntorşi, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor publice, responsabili de diasporă, şi ai organizaţiilor internaţionale din Canada, Grecia, Austria, Belgia, Ucraina, Estonia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania, Elveţia, Republica Moldova, Lituania, SUA, Bulgaria, Suedia, Ungaria, Danemarca, Cehia, Kazahstan, Olanda, Letonia, Turcia. Scopul dezbaterilor din cadrul congresului a fost identificarea unei platforme de comunicare permanentă a autorităţilor moldovene cu diaspora; oferirea ajutoarelor reale membrilor diasporei prin extinderea reprezentanţilor diplomatice şi consulare, intensificarea dialogului pentru semnarea acordurilor de protecţie socială cu mai multe ţări, etc. În acelaşi timp s-a menţionat că Executivul întreprinde măsuri pentru a majora salariile şi îndemnizaţiile cetăţenilor care trăiesc şi muncesc în ţară, astfel încît să fie încurajaţi toţi conaţionalii să revină şi să contribuie la prosperarea Republicii Moldova.

Această iniţiativă, lansată acum un an, de a conjuga eforturile celor mai buni conaţionali de-ai noştri care au făcut şi studii foarte bune şi au experienţă de activitate în alte sisteme economice, mature, cu tradiţii, cu experienţă şi expertiză, după mine, este un element absolut necesar pentru ca Republica Moldova să depăşească faza de rămânere în urmă şi pentru a găsi o soluţie cum am putea face un salt calitativ şi cantitativ.

Experienţa diasporei este importantă pentru realizarea obiectivului nostru strategic — integrarea europeană a ţării.

Seminarul a fost organizat de Biroul pentru Relaţii cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, cu susţinerea Programului Comun Global “Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare”, realizat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), UN Women şi finanţat de Agenţia Elveţiana pentru Cooperare şi Dezvoltare. La seminar, alături de concetăţenii care studiază şi muncesc în ţări precum Olanda, Franţa, SUA, Marea Britanie, Germania, Letonia, Polonia, participă şi reprezentanţi ai administraţiei publice din Republica Moldova şi ai organizaţiilor internaţionale. Evenimentul a fost organizat pentru a oferi cetăţenilor Republicii Moldova, care studiază şi muncesc peste hotare şi care au obţinut performanţe remarcabile în activitatea profesională, posibilitatea de a prezenta politicile publice în domeniile finanţe, pensii şi infrastructură, pe care le-au elaborat împreună cu funcţionari publici din instituţiile guvernamentale din ţara lor de origine. Este vorba despre 11 proiecte pe subiecte concrete, care urmează să fie dezbătute, definitivate şi puse în aplicare de Guvern. Acest exerciţiu îşi propune să valorifice potenţialul şi cunoştinţele diasporei moldoveneşti la îmbunătăţirea cadrului legal şi normativ naţional şi dezvoltarea Republicii Moldova.

Pentru moment există Constituţia care prevede că Republica Moldova este un stat neutru, iar sondajele arată că majoritatea cetăţenilor se pronunţă pentru păstrarea neutralităţii. Iar pentru aderarea la Uniunea Europeană nu este obligatorie şi aderarea la NATO. Ţări precum Finlanda sau Suedia nu sunt membre ale NATO, dar fac parte din UE.

Am reuşit cu susţinerea activă a cetăţenilor noştri din diasporă să lansăm un şir de evenimente extrem de importante, care, de fapt, au câteva obiective foarte bine structurate. Să facem aşa încât să avem o comunicare mult mai bună, să facem aşa încât experienţa, entuziasmul pe care îl au concetăţenii noştri din diaspora să-l folosim pentru modernizarea Republicii Moldova. Să folosim expertiza de care dispun cei din diasporă pentru a veni cu soluţii inedite, pe alocuri, pentru problemele cu care ne confruntăm, pentru provocările cele tradiţionale deja, dar şi cele noi, care din păcate constatăm că se multiplică, în mod special, pe plan regional.

Livrările [de gaz] de alternativă ar putea veni nu din Ucraina, ci prin Ucraina […] Autorităţile de la Chişinău se pregătesc pentru situaţii ipotetice cum ar fi sistarea livrărilor de gaze ruseşti. Nu voi intra în detalii, voi spune doar, cu maximă responsabilitate, că şansele să îngheţăm sunt minime. Avem soluţii, suntem angajaţi în negocieri foarte serioase şi cred că în maximum două luni vom avea răspunsuri punctuale la ce s-ar întîmpla dacă ar apărea probleme cu furnizarea de gaze ruseşti.

Problema securităţii energetice va dispărea în Republica Moldova peste doi ani, cînd România urmează să construiască două staţii de comprimare pentru ca gazul românesc să ajungă şi la Chişinău. Atunci vom putea negocia cu Rusia, vom putea să alegem ce este mai convenabil pentru Republica Moldova.

De la 1 septembrie 2014 gazul românesc va trece Prutul, iniţial într-o primă cantitate, asigurînd astfel o sursă de alternativă. Vorbim despre faptul că într-un an şi jumătate, maximum doi ani, vom avea un sistem perfect interconectat şi atunci vom putea cumpăra gaze sau din Est, sau din Vest — de acolo de unde vor fi condiţiile mai bune. Astăzi, în România, energia este mai ieftină cu aproximativ 40 la sută. În doi ani sunt convins că vom avea şi o interconectare de energie electrică. Vreau să menţionez că aceste proiecte nu sunt îndreptate împotriva altcuiva, ci sunt în interesul Republicii Moldova, a consumatorilor. Evenimentul de astăzi se încadrează în obiectivul nostru de integrare europeană.

Fructele şi legumele moldoveneşti, deocamdată, cel puţin, nu mai au acces pe piaţa aşa-zisă tradiţională a Federaţiei Ruse. Ieri am avut o discuţie cu ambasadorul Federaţiei Ruse şi i-am spus tot ce credem noi despre aceste decizii, pentru că au fost două, una luată de Rospotrebnadzor şi alta de Guvernul Rusiei. Din punctul meu de vedere sunt decizii care nu au nimic comun cu spiritul relaţiilor bilaterale. Din punct de vedere juridic, sunt decizii ilegale, fiindcă avem aranjamente multilaterale şi bilaterale în cadrul CSI-ului şi există anumite proceduri, pe care, din păcate partenerii noştri din Federaţia Rusă nu le-au respectat, cel puţin trebuia să se consulte cu noi.

…faptul că vom deveni membri ai UE, şi încă avem mult pînă la acel moment, nu înseamnă că trebuie să ne schimbăm statutul de neutralitate. Nu are nimic în comun, din nou, este o interpretare eronată despre ce înseamnă statul de neutralitate.

…neutralitatea nu este o garanţie, dar este o necesitate care ar putea aduce stabilitate, predictibilitate şi securitate ţării noastre.

Propun ca tuturor copiilor şi soldaţilor din armată să le fie oferit cîte un măr în fiecare zi. Astfel, ne îngrijim de sănătatea lor, dar şi susţinem producătorii autohtoni. Ministerul Finanţelor urmează să identifice resurse pentru realizarea acestei campanii.

Integrarea noastră europeană înseamnă, înainte de toate, consolidarea suveranităţii Republicii Moldova, nu diminuarea sau vulnerabilizarea acesteia. O vom face prin fortificarea instituţiilor statului, devenind parte a unei familii de ţări prospere, relaţiile dintre care se bazează pe respect reciproc. Pe modelul unor ţări precum Austria sau Suedia avem şansa să consolidăm şi noi conceptul de neutralitate, fapt ce va crea un fundament solid al stabilităţii în regiune.

Orice Guvern responsabil e dator să aleagă, pentru ţara şi poporul său, un proiect credibil şi viabil de dezvoltare. Şi sunt convins că modelul de dezvoltare european, ales de noi, răspunde cel mai bine acestui deziderat. Nicio societate, însă, şi nici un sistem statal nu pot fi schimbate cît ai clipi din ochi, şi Moldova nu este o excepţie. De aceea, noi vedem 27 iunie ca pe un nou început. Un început al reformelor vaste, coerente şi rapide, pe care le aşteaptă toată lumea.

Împreună cu colegii [de partid], avem un plan bine definit. Într-o perspectivă apropiată vom depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Alegerile din toamnă vor fi o luptă adevărată pentru viitorul ţării care este sinonim cu integrarea europeană a ţării. O bătălie care va decide încotro se va mişca această ţară, înainte spre progres sau înapoi. Va trebui să facem faţă mai multor provocări. Trebuie să rămînem hotărîţi şi uniţi. Trebuie să muncim din greu şi atunci vom cîştiga aceste alegeri.

Asocierea cu Uniunea Europeană este mai mult decît un obiectiv de politică externă. Integrarea europeană este cel mai ambiţios proiect de modernizare pe care l-a avut ţara noastră.

Ne vom urma interesul nostru, care este Uniunea Europeană, pentru că de acolo vine tot sprijinul necesar. Astăzi primim 42 de euro pe cap de locuitor, iar în Estonia sau în Lituania, care au fost şi ele republici sovietice, pe cap de locuitor primesc de la Uniunea Europeană 2200 de euro, de aceea că sunt ţări-membre şi UE le ajută să atingă nivelul mediu. Dacă o să ajungem ţară candidată vor veni mai mulţi bani — asta înseamnă bani pentru şcoli, grădiniţe, infrastructură, subvenţii pentru fermieri. Aceasta este singura cale!

Cît de tare corupţia a penetrat instituţiile noastre şi cît de tare suntem noi corupţi la nivel de deprinderi şi mentalitate. Guvernul nu este atotputernic. Majorarea salariilor pentru judecători am văzut că a fost cam greşită. Doar prin astfel de soluţii nu rezolvăm problema.

Aştept cu nerăbdare ziua cînd din peisajul politic moldovenesc va dispărea această denumire de partid comunist. Atunci voi considera că am ajuns la un grad de maturitate pe care cu toţii îl dorim. Este dorinţa mea. Dacă pot să-i ajut, îi voi ajuta pe ei să dispară, ca denumire cel puţin. Trebuie să-i convingem pe cetăţenii noştri că PCRM ţine de trecut şi nu au nimic în comun cu viitorul nostru.

Scopul nostru este să eliminăm constrîngerile şi să uşurăm viaţa antreprenorilor. Şi nu invers — să nu o complicăm. Şi astăzi, ceea ce trebuie noi să facem e să diminuăm gradual povara pe care o suportă antreprenorii noştri. Potrivit unor estimări, în prezent avem peste 10 mii de reglementări cu impact asupra mediului de afaceri. Din păcate, instituţiile noastre deseori uită să elimine reglementările vechi, inutile şi depăşite de timp.

Reformele începute în anul 2009 au asigurat o creştere economică de peste 20% în ultimii patru-cinci ani şi un PIB majorat, investiţiile în agricultură au fost triplate, subvenţiile de stat pentru fermieri au fost de 7,5 ori mai mari decît în opt ani de guvernare comunistă, am asigurat 9 sisteme mari de irigare pe tot teritoriul ţării […] Aproape 17 mii de km de drumuri naţionale, locale şi intravilane au fost reabilitate din 2009. Fondul Rutier a crescut în acest an la 1,33 de miliarde de lei, comparativ cu 2009 — 241 de milioane de lei.

Lecţia este că nu avem dreptul să ezităm în semnarea Acordului de Asociere, în implementarea prevederilor acestui document, dar că trebuie să le demonstrăm cetăţenilor că avantajele acestui Acord nu sunt ipotetice, dar reale, că vor fi schimbări în bine.

Am fost rugat să vorbesc astăzi din punctul de vedere al unei ţări post-sovietice. Totuşi, aş dori să folosesc această posibilitate pentru ca sa subliniez că Moldova a evoluat foarte mult din trecutul său şi a mers înainte. Vreau să transmit un mesaj clar — Moldova nu se mai autopercepe drept republică post-sovietică. În ultimii aproape cinci ani, am a făcut paşi decisivi în stabilirea unor relaţii strînse şi ireversibile cu Uniunea Europeană.

Nu este o impresie falsă, este o impresie corectă [că nu toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii]. Cei care au relaţii şi pile, şi cunoştinţe, şi bani acumulaţi prin tot felul de metode, ei, de regulă, îşi cumpără libertatea şi situaţia bună, chiar dacă au fost implicaţi în anumite scheme.

Noi avem sentiment de demnitate şi din acest motiv cred că este timpul ca dl Rogozin să înţeleagă că este timpul ca Republica Moldova trebuie tratată cu respect.

NR: Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, aflat la Tiraspol la 9 mai 2014, a avertizat că semnarea de către Moldova a unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană ar putea avea consecinţe foarte grave asupra Republicii Moldova, subliniind că Transnistria este “sub patronajul Rusiei şi nu vom permite nimănui să o supere. Avertizăm în mod direct că (semnarea Acordului de Asociere cu UE) ar putea avea consecinţe foarte grave asupra Republicii Moldova şi a populaţiei sale. Suntem categoric împotriva faptului că Transnistria nu este invitată să participe la negocierile dintre Chişinău şi Bruxelles”.

…din minciunile cu care opoziţia încearcă să-i sperie pe cetăţeni şi să creeze panică în societate. Panică atît în ceea ce priveşte relaţia noastră cu Federaţia Rusă, cît şi vizavi de integrarea europeană.

…

…nu înţeleg cum poţi să depui o moţiune împotriva unui fapt ce nu a existat şi nu există […] dacă opoziţia a ajuns să apeleze la asemenea soluţii disperate în tentativa de a crea un pretext pentru o nouă moţiune, înseamnă că ea a epuizat orice critică în adresa Executivului. Înseamnă că nu mai are ce să ne reproşeze. Tocmai de aceea, ca şi în cazul moţiunilor anterioare, m-am bucurat de prilejul de a mă adresa cetăţenilor ţării de la tribuna Parlamentului şi, totodată, de a demonta piramida, clădită din falsuri şi minciuni, a opoziţiei comuniste. Căci pe minciună se bazează şi moţiunea de astăzi…

…

Republica Moldova a susţinut doar Declaraţia Uniunii Europene privind măsurile restrictive impuse fostei conduceri a Ucrainei — şi aceste măsuri nu au nimic comun cu Federaţia Rusă şi cu cetăţenii ei.

De facto, autorii moţiunii de cenzură au manipulat cu textele oficiale distribuite de Uniunea Europeană! În comunicatul oficial, în versiunea originală în limba română a acestuia, postată pe pagina electronică a Uniunii Europene, se menţionează doar că Moldova şi alte cinci state non-membre UE s-a aliniat Deciziei Consiliului, prin care, citez: “se impune îngheţarea fondurilor şi resurselor economice ale persoanelor identificate ca fiind responsabile de deturnarea de fonduri ale statului ucrainean şi ale persoanelor răspunzătoare de încălcări ale drepturilor omului în Ucraina”.

Mai exact, sancţiunile la care s-a aliniat Moldova vizează 18 foşti oficiali ucraineni şi nu afectează în niciun fel statul ucrainean sau întreg poporul ucrainean.

În ceea ce priveşte desemnarea candidatului pentru funcţia de Ministru al Apărării, nu cred că problema se pune aşa de grav. Eficienţa armatei nu a scăzut. Mai bine acest proces să dureze mai mult timp, dar persoana să fie pe potrivită evoluţiilor curente. Noi fiind un Guvern de coaliţie, eu aştept să facă colegii prezentarea şi în urma examinării voi lua atitudine.

…

Eu aştept o comunicare oficială. Eu nu pot comunica cu colegii din PLR doar în baza comunicărilor din presă. Ştiu că dl Hadârcă urmează să revină astăzi. Voi comunica şi despre rezultate vă voi informa ulterior.

Ceea ce s-a întîmplat astăzi în Crimeea ni s-a întîmplat nouă acum aproape 23 de ani, în chiar primele zile ale independenţei Republicii Moldova. Din păcate, nu am putut găsi o soluţie pentru ieşirea din criză… Ceea ce s-a produs acum în Ucraina nu ne-a surprins.

Sunt convins că este în interesul tuturor, nu doar al Republicii Moldova, să găsim o soluţie pentru reglementarea acestui conflict. Experienţa noastră ne demonstrează că, dacă nu reuşim să o facem în mod rapid, această problemă poate deveni contagioasă.

Integritatea teritorială şi suveranitatea statelor sunt principii-cheie ale dreptului internaţional. Ucraina este un partener strategic pentru ţara noastră. Continuăm să sperăm că se va găsi o soluţie pentru situaţia în care se află Ucraina. Iar poziţia noastră faţă de Crimeea a rămas aceeaşi — Guvernul Republicii Moldova nu recunoaşte legitimitatea plebiscitului de duminica [16 martie 2014] trecută şi optează, în continuare, pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Dorim să vedem stabilitate şi predictibilitate în regiune.

…vreau să menţionez, că noi calificăm drept ilegal aşa-numitul “referendum” desfăşurat ieri [16 martie 2014] în peninsula Crimeea, deoarece acesta contravine Constituţiei Ucrainei şi normelor de drept internaţional.

Noi ne fiind deocamdată membri ai UE vom urmări atent tot ce se intîmplă în stînga Nistrului. Continuăm politica de angajare a celor de la Tiraspol pentru a evita luarea unor decizii unilaterale şi astfel crearea unor tensiuni şi provocări. Avem acelaşi interes şi pe zona de sud ca să nu admitem tensionarea situaţiei. În rest, comunicăm foarte strîns şi cu partenerii de la Kiev pentru ca frontiera să fie una bine păzită. Bineînţeles că vom continua comunicarea cu colegii de la Moscova.

…

Scenarii sunt posibile diferite. Le examinăm, dar vrem să sperăm că raţiunea va triumfa şi nimeni nu va dori să mai creeze o sursă de tensiune.

Avem o relaţie foarte activă cu Ucraina. Sunt multe similitudini cu situaţia din ţara noastră, aceasta doar va spori interesul nostru de a avea abordări comune. Dacă nu se găseşte o soluţie pentru acest focar de separatism el poate deveni unul contagios.

Faptul că regiunea transnistreană reprezintă o sursă de instabilitate am ştiut şi pînă la apariţia acestor situaţii din Ucraina. Unul din obiectivele pe care le-am avut în raport cu cei de la Tiraspol este ca să nu fie acţiuni unilaterale care ar duce la tensionarea situaţiei. Noi urmărim foarte atent, ştim ce se întîmplă acolo. Nu este cazul pentru declaraţii alarmante, nu avem motive de îngrijorare deosebită. Tiraspolul sper că înţelege responsabilitatea care îi revine.

Nimic nu poate justifica recurgerea la o reacţie militară şi escaladare a conflictelor, în timp ce există mecanisme internaţionale de rezolvare a lor cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Evenimentele tragice din Ucraina, oamenii care îşi văd viitorul în Uniunea Europeană, ne conving cît de important este să continuăm cu şi mai mult angajament alegerea europeană făcută de ţara noastră.

Este o desfăşurare foarte periculoasă a evenimentelor. Poate fi într-adevăr foarte contagioasă […] Moldova recunoaşte noua conducere de la Kiev şi speră că în urma alegerilor care vor avea loc în curînd vor birui forţele pro-europene.

Din experienţa noastră proprie, dacă se vrea rezolvarea unei probleme de tipul conflictului transnistrean se cere o cooperare între Est şi Vest. În caz contrar, problema se va prelungi. De aceea, apelam la colegii noştri din Bruxelles, Washington şi Moscova să încerce să găsească o soluţie.

Prima lecţie este că odată ce a fost stabilit un obiectiv, trebuie să-l urmezi. Decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere la Vilnius a fost o decizie care a schimbat totul. Trebuie să fim mai hotărîţi şi mai motivaţi în a promova reformele. Orice abatere te face vulnerabil […] Cea de-a doua lecţie este că nu trebuie să ne concentrăm doar pe negocieri, ci să pregătim ţara şi economia pentru a beneficia de prevederile Acordului de Asociere. A treia lecţie — comunicarea cu cetăţenii noştri, iar lecţia finală este regîndirea Parteneriatului Estic şi oferirea perspectivei europene — mecanismul de transformare al UE […] Orice alt drum va sufoca democraţia noastră în curs de formare. Trebuie să asigurăm oamenilor un trai mai bun, oportunităţi economice mai bune, salarii mai bune şi acces la infrastructura de calitate.

Din moment ce Republica Moldova este vecină cu Ucraina, în ciuda dimensiunilor mici ale ţării, avem o frontieră comună cu Ucraina cu lungimea de 1242 km şi, desigur, tot ce se întîmplă în Ucraina este extrem de important pentru Republica Moldova şi pentru viitorul Republicii Moldova.

Suntem profund îngrijoraţi de ceea ce se întîmplă în Ucraina. În Republica Moldova, din păcate, din prima zi a independenţei, au existat mişcări secesioniste şi ştim exact ce înseamnă separatismul. Din păcate, încă nu am fost în stare să găsim o soluţie potrivită. Aşadar, ceea ce se întîmplă acum în Ucraina este o reamintire pentru noi în primul rînd, dar arată şi arată prietenilor noştri că trebuie să facem mult mai mult pentru a soluţiona această criză pentru că, dacă nu este rezolvată la timp, va deveni foarte contagioasă. Şi ceea ce se întîmplă astăzi în Crimeea, în unele părţi de est ale Ucrainei este o amintire tristă. Deci, Moldova pledează pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi sperăm foarte mult că vor fi aplicate toate mecanismele internaţionale şi va fi găsită o soluţie paşnică a acestui conflict.

Sunt convins că şi cetăţenii de la Comrat, ca şi cei de la Soroca îşi doresc să aibă drumuri bune spitale şi şcoli […] Aş ruga conducerea autonomiei să nu se ocupe doar de blamarea eforturilor noastre, dar să prezinte obiectiv starea de lucruri.

Noi vom continua să ne preocupăm de toate problemele, şi din sud şi din nord. Vreau să vă asigur dle viceguvernator Ianioglo că şi atunci când mă voi întâlni la Chişinău cu preşedinţii BEI şi BERD voi discuta despre investiţii noi, inclusiv în autonomia găgăuză. Atunci când mă voi întâlni la Soci cu Medvedev voi discuta şi despre relaţiile agenţilor economici din regiune cu Federaţia Rusă.

A fost lansată şi ideea ca başcanul să fie exclus din componenţa Guvernului. Nu cred că este o poziţie bună. Dimpotrivă, cred că aici (în Guvern) trebuie să discutăm problemele şi să facem politică, inclusiv, dar nu în afară. Noi dorim să ne axăm pe probleme care ţin de interesele tuturor cetăţenilor noştri, şi nu pe cele care ar fi împotriva integrităţii teritoriale a statului. Vă rog să îi transmiteţi acest mesaj başcanului, exact aşa cum l-am expus eu, nu denaturant.

Pînă acum domnul Dodon avea soluţii pentru probleme economice, acum văd că are soluţii şi pentru probleme de geopolitică. Este ceea ce au încercat unii politicieni de la Comrat cu susţinerea foarte activă a comuniştilor şi iată a noilor geo-strategi în persoana Partidului Socialist. A fost efortul de a destabiliza situaţia din Republica Moldova.

Ceea ce s-a întîmplat ieri la Comrat, dar, din păcate, şi la Taraclia are anumite elemente de tentativă de a stimula astfel de procese (separatiste) şi nu doar de către politicienii mai puţin responsabili. De fapt, nu vreau pe toţi să îi adun sub această calificare, pe cei din autonomie, dar foarte mulţi, din păcate, s-au comportat exact în această manieră şi, în mod special, cei care i-au susţinut aici, de la Chişinău, Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor.

…

Reiterez, integrarea europeană nu are nimic în comun cu obiectivul de a înrăutăţi cumva relaţia cu Federaţia Rusă sau cu Ucraina, sau cu Kazahstan, Belarus. Din contra, sunt absolut convins că integrarea europeană ne face pe noi mult mai previzibili, mult mai stabili, ne face un partener pe care se poate miza, inclusiv din punct de vedere al aranjamentelor comerciale.

…

Autorităţile locale au nevoie de informaţii de la cele centrale. Abia cînd am fost la Comrat cu domnul preşedinte al Parlamentului, Igor Corman, le-am prezentat textul în limba rusă inclusiv al Acordului de Asociere şi Zonei de Liber Schimb.

Ceea ce am văzut noi nu a fost altceva decît un sondaj. Rezultatele au fost cele aşteptate, cei din autonomie susţinuţi de comunişti au reuşit să isterizeze populaţia. Sunt tentative de a ne pune în lumini proaste, că uite şi la noi sunt tensiuni, ca în Ucraina.

…

Cred că ar fi o greşeală ca ultimul să fie exclus. Formuzal este un membru din oficiu şi ne oferă şansa să vedem ce se întîmplă acolo şi în acest fel să prezentăm toate argumentele în Găgăuzia.

Nu e corectă abordarea, cînd spuneţi că pe subiectul referendumului aţi atins punctul din care nu vă puteţi devia. Atunci cînd veţi lua decizia cu privire la referendum, vă rog să vă gîndiţi şi la consecinţe. Ce va urma? Aşa şi nu am înţeles care vor fi consecinţele practice ale referendumului. La finele anului vom avea alegeri parlamentare şi cetăţenii vor avea posibilitatea pentru a se expune asupra strategiei de dezvoltare a ţării, integrarea europeană sau aderarea la Uniunea Vamală.

…

Cetăţenii noştri trebuie să se expună atunci cînd sunt informaţi. Oamenii nu ştiu ce prevederi au Acordul de Asociere cu UE pentru că nici nu l-au văzut. Dl Dudoglo a declarat că Acordul de Asociere va duce la prăbuşirea economiei Găgăuziei!? Ce a stat la baza acestor declaraţii? Ce noi suntem sinucigaşi? Ce noi ne dorim prăbuşirea economiei RM? Dacă vreţi să ştiţi opinia cetăţenilor, haideţi mai întîi să-i informăm, ca să aibă posibilitatea să ia decizii raţionale, în cunoştinţă de cauză.

…

Noi trebuie să avem o abordare raţională, constructivă. Eu cred că pînă în prezent s-au făcut multe pentru satele din Găgăuzia, desigur multe mai trebuie de făcut, dar trebuie să vedem şi rezultatele deja obţinute.

Ne unesc nu doar problemele, ci şi dorinţa noastră comună de a locui într-o ţară prosperă. Este foarte important ca cetăţenii să fie informaţi. În acest sens, Guvernul a publicat pe pagina sa oficială şi varianta în limba rusă a Acordului de Asociere şi cel de Liber Schimb, ceea ce vă va permite să vă informaţi corect şi să vă convingeţi că acest Acord este în interesul RM, iar afirmaţiile contrarii sunt absolut nejustificate. Cel mai corect va fi ca cetăţenii R Moldova, inclusiv cei din regiunea găgăuză, să se pronunţe asupra vectorului ţării atunci cînd vor avea loc alegerile parlamentare.

L-am rugat pe dl Ianioglo să transmită un mesaj foarte punctual şi precis colegilor şi politicienilor de la Comrat. Cetăţenii fie de la Taraclia, fie de la Comrat sau Cimişlia au nevoie de rezolvarea problemelor sociale, economice, de infrastructură, locuri de muncă. Acestea sunt probleme reale. Însă acest referendum consultativ nu are nimic comun cu problemele reale din regiune, este un exerciţiu care poate doar tensiona situaţia în sudul din Republica Moldova. L-am rugat să transmită acest mesaj de a ne axa pe problemele reale.

…

Sper că, colegii de la Comrat vor reacţiona prompt şi pozitiv la această deschidere a Guvernului de la Chişinău. Nu trebuie să substituim problemele reale cu aceste iniţiative care nu-mi dau seama ce au în comun cu interesele Republicii Moldova. La finele acestui an în Republica Moldova, pentru cei care poate încă nu ştiu, vor avea loc alegeri democratice, parlamentare, cei care eventual cred că Republica Moldova ar trebui să-şi aleagă altă opţiune decît integrarea europeană nu au decît să încerce să convingă cetăţenii din Republica Moldova, cei care votează de corectitudinea opţiunii lor. Pentru asta există exerciţiul democratic şi legitim.

Declaraţia domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale. Salut declaraţia premierului Ponta. Nu aş vrea să fac divizări, separări. Noi avem nevoie de altceva. Avem nevoie de o ţară vecină România. Să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, să poate să ne ajute în realizarea acestui obiectiv, acestui parcurs european. Parcursul european nu înseamnă pierderea suveranităţii, sub nicio formă a statului Republica Moldova, ci doar faptul că urmează să fim un stat funcţional. Urmează să ancorăm Republica Moldova într-un spaţiu al prosperităţii, al stabilităţii, cu un sistem funcţional, fără frontiere, cu reglementări comune. Acesta este scopul cel mai importat al Guvernului de la Chişinău.

Îmi doresc în calitate de cetăţean european, ca în peisajul politic moldovenesc să nu mai existe un partid prin definiţie comunist, cît şi prin denumire comunist. Un partid de extremă stîngă, care nu are nimic în comun cu viitorul european al Republicii Moldova, care nu are nimic cu ceea ce se întîmplă în spaţiul european şi chiar în spaţiul post-sovietic. Îmi doresc ca acest partid să dispară şi ca denumire şi ca esenţă. Să avem partide de stînga clasice de tip european, cu o doctrină foarte bună, care pledează pentru un rol aparte în ţară. Nu îmi doresc perpetuarea sub nicio formă a acestui partid.

…

Nu ştiu cine va fi următorul lider al PCRM, nu comunic cu Voronin. Nu mă interesează. Ceaa ce mi-am dorit în cariera mea de prim ministru e să avem o conlucrare între guvernare şi opoziţie. Am anunţat despre viziunea noastră, că nu pretindem asupra monopolului. Dacă are, să vină cu critici. Peste tot opoziţia este un barometru. Să vină cu alternative. Pînă acum, am auzit doar critici. Doar ţipălăi. În 2009 cînd am venit la putere. Ce fel de ţară am preluat? O ţară izolată. Pe plan intern cu un deficit bugetar de 16% şi pentru anul ăsta se aşteptă un deficit de doar 2%.

Ceea ce s-a întîmplat la Kiev este o evoluţie importantă nu doar pentru Ucraina, nu doar pentru relaţia dintre Kiev şi Bruxelles, dar şi pentru situaţia din regiune. Trebuie să desprindem cîteva lecţii. Prima lecţie este că nu ne putem permite luxul, de la parafare şi pînă la semnare, să apară anumite ezitări şi îndoieli. Perioada care va urma după Vilnius, trebuie să o folosim doar pentru un singur obiectiv: să accelerăm procesul de reforme, să avem o abordare mult mai sistemică a unor fenomene cum ar fi corupţia, cum ar fi necesitatea combaterii acestora printr-o manieră mai radicală. Să facem în aşa fel încît să nu punem la îndoială, nici pe plan intern şi nici extern, dorinţa şi voinţa de a merge echivoc spre Uniunea Europeană.

…

Semnarea de către Ucraina a Acordului ar fi corespuns nu doar intenţiilor Ucrainei, dar şi ar corespunde şi intenţiilor noastre. Avem acest conflict transnistrean, regiunea se află între noi şi Ucraina. În momentul în care noi intrăm în zona de liber schimb cu UE şi Ucraina ar fi făcut acelaşi lucru, am fi creat un spaţiu care s-ar ghidat exact de aceleaşi reguli. Astfel, capacitatea de rezistenţă a politicienilor celor de la Tiraspol ar fi mult mai mică. Oricum, Ucraina a parafat acest acord, va continua să se pregătească pentru implementarea acestor prevederi. Astfel, puţin complică, dar nu va afecta poziţia Ucrainei pe problemele energetice sau conflictul transnistrean.

N.R.: La 21 noiembrie 2013, Guvernul Ucrainei a adoptat o decizie privind suspendarea procesului de semnare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Moţiunea este un act politic generat de boala după putere şi generat de interesele meschine ale PCRM, nu de dezvoltarea ţării. Comuniştii nu au soluţii la problemele pe care le-au creat şi pe care noi le-am moştenit.

…

Comuniştii pretind că vor o revoluţie de catifea, dar istoria ne arată că ei se pricep doar la revoluţii sîngeroase. Auzim în 2013 că PCRM îşi doreşte o revoluţie similară celei din 1917. Comuniştii au pierdut bătălia de idei şi de aceea au ieşit în stradă.

…

Avem o societate cu mult mai deschisă decît în 2001-2009. Pînă şi opoziţia comunistă se poate bucura de libertatea de exprimare pe care a suprimat-o cu atîta zel cît s-a aflat la putere. Comuniştii pot umbla nestingherit pe străzi şi strigă cît îi ţine gura că vor revoluţie.

…

La începutul anului 2009 Republica Moldova era la un pas de colaps, izolată de lume, şi plină de datorii, cu o economie în cădere. Toată lumea vorbea despre Moldova ca de un stat eşuat. Astăzi avem un buget echilibrat, am majorat pensiile, am reuşit să obţinem o creştere economică şi am încheiat negocierile pe marginea Acordului de Asociere şi de Liber Schimb.

După ce vom finaliza discuţiile la nivel tehnic, vom şti exact cum să calificăm această decizie.

Eu v-aş ruga cuvîntul embargou să nu-l folosim. Primele contacte la nivel de experţi au avut loc. Aceste discuţii vor continua. Depunem toate eforturile pentru a vedea care au fost motivele de ordin tehnic invocate de colegii de la Moscova pentru această interdicţie pe care vreau să o consider drept una temporară. După ce vom finaliza discuţiile la nivel tehnic, vom şti exact cum să calificăm această decizie. Eu vreau să fiu optimist. Vom depune toate eforturile pentru a nu admite ca sancţiunile să aibă loc.

Nu exclud că zilele astea voi avea o discuţie la telefon cu omologul rus pentru a discuta acest subiect, dar eventual şi un dialog în direcţia domeniului energetic. Noi suntem interesaţi să avem relaţii comerciale civilizate, constructive, în spiritul angajamentelor asumate. Suntem membri şi la OMC şi la Zona de Liber Schimb a spaţiului CSI, care rezultă din relaţiile bune dintre Chişinău şi Moscova.

Surprinde declaraţia de bucurie a comuniştilor că Moscova a impus acest embargou. Este o decizie în detrimentul statului şi cetăţenilor pe care ei pretind să-i servească.

…

Va fi o pierdere pentru producători, dar nu una comparabilă cu cea din 2006. Astăzi nu suntem la fel de vulnerabili. Ponderea pieţei ruse este mult mai mică decît în 2006. Suntem capabili să rezistăm unor asemenea provocări.

…

În primul rînd discutăm cu partenerii ruşi şi o să vedem zilele următoare dacă putem găsi soluţii şi discutăm cu alţi parteneri pentru a ne asigura cu altă piaţă.

Sperăm că relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă vor avea loc într-un context al relaţiilor civilizate, neinfluenţate de elemente politice şi în conformitate cu aceleaşi reguli ale OMC-ului, Organizaţiei Mondiale a Comerţului, din care facem parte şi noi, şi Federaţia Rusă, în conformitate cu prevederile Zonei de Liber Schimb în spaţiul CSI, astfel încît vom putea evita asemenea evoluţii sau involuţii nedorite. Dar studiem impactul şi cred că vom reuşi să depăşim aceste probleme care, bineînţeles, vor avea anumite efecte nu tocmai benefice. Concomitent, cunoaşteţi foarte bine, discutăm despre accesul mai mare al produselor noastre pe alte pieţe, pe piaţa europeană, în primul rînd, dar nu ne limităm doar la acest exerciţiu — piaţa europeană, deşi este prioritară, din acest punct de vedere. Chiar ieri am vorbit cu domnul Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură. Cred că săptămîna viitoare, dînşii vor anunţa despre anumite decizii care a putea avea efecte pozitive pentru, cel puţin, industria vitivinicolă.

Am primit cu regret ştirea. Acuzaţiile sunt nefondate. Am propus părţii ruse să utilizeze instrumente prevăzute de Organizaţia Mondială a Comerţului şi Zona de Liber Schimb valabilă în cadrul Comunităţii Statelor Independente. Înainte de a lua orice decizie, chiar şi din domeniul sănătăţii, trebuia de solicitat consultări. În cazul în care, reproşurile vizează calitatea vinurilor noastre, am progresat comparativ cu primul embargou din 2006. Însă, anume în acest caz domină contextul politic.

Din decembrie 2009, indiferent unde am fost, am vorbit despre acelaşi vector — integrarea europeană. Niciodată nu am trimis vreun semnal greşit.

Aceste documente (acordurile de Asociere, privind Zona de Liber Schimb şi facilitarea regimului de vize) nu contrazic relaţiilor bune cu Moscova. Nu este vorba de extindere, ci de o nouă etapă în relaţiile noastre. Cu toate acestea, inevitabilul trebuie să se întîmple.

Acolo este o problemă, s-a creat o datorie. Nu ştiu în ce măsură această datorie a Aeroportului este una corectă. Înţeleg că s-a atribuit iarăşi în urma unei decizii a unei instanţe şi acum se pune problema insolvabilităţii aeroportului.

N.R. Omega: Situaţia în care s-a pomenit Aeroportul internaţional “Mărculeşti” cu proprietăţi arestate în favoarea companiei “Moldasig”, în spatele căreia ar sta doi oligarhi moldoveni. Este vorba despre cîteva elicoptere care au fost utilizate la operaţiuni de pacificare sub egida ONU şi erau într-o stare perfectă. Aparatele de zbor au fost sechestrate la cererea companiei “Moldasig”. Din anul 2012, după schimbarea proprietarului, prin intermediul, fonatorul principal al companiei era una dintre cele mai mari companii de asigurare din Rusia “Rosgosstrah”.

Este un lucru foarte serios, care, teoretic, ar putea pune în pericol integritatea şi independenţa Republicii Moldova. Dar eu bănuiesc că este iniţiativa unui grup mai mic, care are anumite scopuri politice obscure şi că nu are nimic comun nici cu voinţa şi nici cu doleanţele majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale celor care locuiesc în autonomia găgăuză.

…vom veni cu o atitudine promptă şi punctuală. Această decizie, sub nicio formă nu se înscrie în eforturile pe care le-a înscris Chişinăul în ultimii ani pentru a edifica o zonă de confort şi de încredere între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului.