Oleg Efrim

Am demonstrat prin fapte concrete că justiţia reprezintă o prioritate majoră pentru Guvern şi am reacţionat pozitiv la necesităţile şi cerinţele sistemului judiciar la capitolul măririi bugetelor pentru instanţele de judecată, mărirea graduală a salariilor, îmbunătăţirea cadrului organizatoric şi administrativ al instanţelor, renovarea a 25 de judecătorii, din numărul total de 48 de instanţe etc. Dar, am ridicat şi cerinţele de profesionalism faţă de sectorul judiciar — faţă de magistraţi… În premieră, în Republica Moldova am stabilit drept prioritate finanţarea corespunzătoare a sistemului judiciar pentru a asigura independenţa judecătorilor. Anii de guvernare comunistă au demonstrat care este instrumentul cel mai eficient pentru a subjuga justiţia — subfinanţarea. Justiţia este încă coruptibilă. În pofida suportului din partea Guvernului, cu regret, unii judecători mai participă la scheme de spălare de bani — lucruri care jignesc profund magistraţii care îşi fac onorabil meseria.

Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim a participat la Conferinţa Internaţională “Administrarea modernă a instanţelor de judecată — un element-cheie al reformei judecătoreşti”, organizată de USAID ROLISP, în cooperare cu Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional al Justiţiei (INJ). În pofida reformei sectorului de justiţie, Republica Moldova s-a clasat pe locul 141 din 144 de state incluse în clasamentul privind independenţa justiţiei, fiind devansată în top de Ucraina, Mozambic, Rusia, Mongolia, Uganda, potrivit unui raport al World Economic Forum. Dintre fostele state ex-sovietice, Estonia este pe locul 19, Letonia — pe 58, iar Lituania e pe 71. Georgia este pe locul 65. La polul opus, cu cea mai independentă justiţie este Noua Zeelandă, urmată de Finlanda, Danemarca, Norvegia şi Hong Kong.

Au fost instanţe unde nu se înregistra practic nicio şedinţă, după o intervenţie a Consiliului Superior al Magistraturii au fost pornite mai multe măsuri disciplinare, au fost sancţionaţi mai mulţi preşedinţi de instanţe şi judecători. Au fost explicaţii diferite că ba nu le lucrează echipamentul, ba că nu cunosc, ba că pierd foarte mult timp. Acum, situaţia s-a schimbat, vă spun că procentul înregistrărilor tinde spre 100%.

Încă din anul 2011, Guvernul a realizat un şir de acţiuni de ordin legislativ, financiar şi logistic, aşa încît să asigure îmbunătăţirea funcţionării instanţelor de judecată în particular şi a sistemului justiţiei în totalitate. Deşi am avut reticenţe din partea sistemului judecătoresc la multe iniţiative pe care le-am promovat, mă bucur că în final am găsit compromisul necesar şi cooperăm pentru a preveni şi a lupta cu corupţia, pentru a asigura transparenţa activităţii CSM şi a instanţelor de judecată. Toate investiţiile în justiţie se fac pentru a facilita accesul justiţiabililor în instanţe, pentru a îmbunătăţi actul justiţiei şi a garanta cetăţenilor dreptul la o justiţie corectă, echitabilă, transparentă… Acum mizăm pe implicarea activă a corpului judecătoresc pentru continuarea implementării bunelor practici de transparenţă a utilizării bugetelor alocate, buna administrare a procesului de gestionare a dosarelor, aplicarea corectă şi fără obstacole a cerinţelor faţă de înregistrarea şedinţelor de judecată, respectarea termenelor de examinare a dosarelor etc. Sper că se va depune efortul necesar pentru a schimba sistemul din interior, astfel încît să creştem încrederea cetăţeanului în justiţie.

Legea a fost expertizată de către reprezentanţii Grupului Băncii Mondiale. Acum urmează să ne concentrăm eforturile pentru dezvoltarea şi promovarea profesiei de administrator al insolvabilităţii conform celor mai bune practici şi în conformitate cu standardele europene.

Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a participat la Conferinţa Internaţională “Legea insolvabilităţii — de la teorie la practică”, organizată de Reprezentanţa Grupului Băncii Mondiale în Republica Moldova şi Universitatea de Stat, la 10 octombrie 2014. El a subliniat că Ministerul Justiţiei a pus accent pe dezvoltarea profesiei de administrator al insolvabilităţii, aceştia fiind datori să asigure corectitudinea, legalitatea şi înalta calitatea a procedurilor de insolvabilitate. Abordarea a fost bazată pe crezul că justiţia are datoria de a sprijini economia, dar asta se poate întîmpla doar dacă justiţia este corectă, echitabilă şi asigură respectarea garanţiilor şi drepturilor cetăţenilor şi agenţilor economici. În cadrul conferinţei, participanţii au discutat despre deficienţele intentării procesului de insolvabilitate, competenţa instanţelor de insolvabilitate, reglementarea profesiei de administrator al insolvabilităţii, novaţiile din domeniu etc.

Acest pachet de legi [pachetului de legi anti-corupţie] conţine foarte multe elemente novatorii şi chiar revoluţionare: testele de integritate, confiscarea extinsă a averilor, răspunderea penală pentru îmbogăţirea ilicită, extinderea termenilor de interdicţie pentru cei condamnaţi pentru corupţie, majorarea amenzilor pentru infracţiuni de corupţie. Prin implementarea eficientă a acestora, Republica Moldova ar putea deveni lider regional în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

Doi judecători au fost condamnaţi pentru acte de corupţie, la 7 şi respectiv 8 ani de închisoare, iar alţi magistraţi sunt cercetaţi penal. Testarea integrităţii profesionale, aplicată din august 2014, deja produce schimbări în comportamentul funcţionarilor — mai mulţi judecători şi poliţişti au informat Centru Naţional Anticorupţie că li s-a propus mită. Trebuie să înţelegem că reforma justiţiei nu poate fi înfăptuită peste noapte. Este nevoie de timp pentru a schimba percepţia negativă a cetăţenilor faţă de justiţie.

Adoptarea pachetului de legi anticorupţie, la sfîrşitul anului trecut, dă deja rezultate vizibile. Avem mai mulţi magistraţi cercetaţi penal pentru acte de corupţie, doi chiar au fost condamnaţi, la 7 şi respectiv 8 ani de închisoare. De la intrarea în vigoare a legii privind testarea integrităţii profesionale, doi judecători au informat Centrul Naţional Anticorupţie că li s-a propus mită. Din 2010 pînă în prezent, peste 140 de magistraţi din totalul de 420 au plecat din sistem, iar în locul lor au venit judecători tineri şi bine instruiţi.

Toate partidele care au depus actele în termen util, prevăzut de Legea privind partidele politice, au fost examinate pînă pe 15 septembrie curent. Avem în procedură încă două seturi de acte. Este vorba de un partid care a depus actele pe 25 august şi al doilea pe 29 august. În privinţa “Partidului lui Renato Usatîi” astăzi actele au fost ridicate de angajaţii MAI în vederea verificării bănuielilor rezonabile de falsificare a cel puţin 1/3 din listele prezentate pentru înregistrare la Ministerul Justiţiei.

Am zis şi am să mai zic: da, noi continuăm să avem probleme în justiţie, dar în acelaşi timp urmează să privim lucrurile în dinamică, dacă vrem să nu vorbim doar că totul este rău. Dacă vrem să vedem schimbarea, atunci noi putem să o vedem. Justiţia este un domeniu în care în orice moment poţi să vorbeşti exclusiv de rău.

Din păcate, acest mesaj a fost interpretat eronat în societate. Am explicat clar că nu aducem judecători străini ca să-i înlocuiască pe ai noştri. Ei vin doar pentru a le acorda asistenţa şi suportul necesar pentru preluarea celor mai bune practici europene în activitatea lor zilnică. În niciun caz, magistraţii străini nu vor participa la adoptarea hotărîrilor şi nu se vor pronunţa asupra legalităţii acestor hotărîri, fiind respectat pe deplin principiul de independenţă al judecătorilor. Ne dorim un transfer eficient de cunoştinţe şi abilităţi în domenii precum etica profesională, buna administrare a procesului, utilizarea instrumentelor IT etc.

Reforma justiţiei este o sarcină dificilă, dar nu imposibilă. Este important că lucrurile se schimbă spre bine, iar rezultatele nu întîrzie să apară. O dovadă în acest sens este creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie cu aproximativ 6% în ultimele 5 luni. Avem încă multe de făcut, dar este foarte important să continuăm ceea ce am început şi după 2015.

Nu pot să nu-i dau dreptate primului ministru că majorarea salariilor nu a dus imediat la schimbarea situaţiei, dar pe termen mediu aceasta este absolut necesară. Să vedeţi că rezultatele se vor schimba. Spuneam că 140 de judecători din 420 au fost schimbaţi, care au plecat de bună voie, alţii au fost concediaţi sau pe numele lor au fost pornite urmăriri penale, etc. Este prematur să dai calificative, că reforma a eşuat sau că a reuşit.

Să ieşi într-o conferinţă de presă alături de un politician, dosarul căruia l-a examinat fiind în serviciul public, este o gravă încălcare a legii, a statutului funcţionarului public. Acest fapt ridică mari semne de întrebare cu privire la integritatea persoanelor, din cauza conflictelor de interese pe care le admit şi elementelor de coruptibilitate a acestor angajaţi. Ele încă sunt funcţionari publici, angajaţi ai Ministerului de Justiţie, chiar dacă au depus cerere de demisie. Conflictul de interese este evident şi să nu spună cineva că aici s-a trecut fără elemente de coruptibilitate.

N.R.: Două angajate de la Ministerul Justiţiei l-au acuzat pe Oleg Efrim de trafic de influenţă, invocînd că acesta ar fi dat ordin să fie refuzată înregistrarea “Partidului Nostru”. Elena Griţco, şefa Direcţiei organizaţii necomerciale, şi Nina Cereteu, specialist în cadrul aceleaşi direcţii, au ieşit în cadrul unei conferinţe de presă alături de politicianul Renato Usatîi şi au făcut publice acuzaţiile.

Propunem modificarea procedurii de numire a Procurorului General. Acesta ar trebui să fie confirmat de către şeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un singur mandat — de 7 ani. O asemenea schimbare, însă, ar implica modificarea Constituţiei. Pînă acum, Procurorul General era numit de Parlament.