Vasile Bumacov

Acest lucru [embargoul] nu are nimic comun cu agricultura, cu veterinăria, cu întreprinderile noastre. Este o chestiune politică. Chestiunea asta nu vizează atît partea economică, cît alte scopuri. (…) Federaţia Rusă are în acest moment o politică externă aşa cum este. Eu nu vreau să comentez dacă e bună sau rea, greşită sau nu — acest lucru îl va constata istoria. Carnea din Republica Moldova este cu mult mai calitativă decît cea din multe alte ţări. În Republica Moldova nu avem pesta porcină, ciuma africană, care este în Federaţia Rusă şi alte ţări din care se importă în Federaţia Rusă carne… Ultimul exemplu pe care vreau să-l dau: Georgia a fost terorizată şi cu teritorii, şi cu embargouri — dacă nu s-a clintit societatea georgiană de la cursul pe care îl consideră în interes naţional, astăzi Georgia exportă în Federaţia Rusă şi apa minerală, şi vinul, şi tot. Iată care este problema. Problema este în societatea moldovenească care reacţionează la aceste embargouri să spun aşa politic.

Noi deja avem şi partea bună a acestor probleme create şi care mai mult se vehiculează politic. Iată, uitaţi-vă că cei care au început a suferi de la embargouri se asociază. Chiar ieri am mai înmînat o serie de granturi pentru asociaţii de producători agricoli din partea proiectului Băncii Mondiale “Agricultura competitivă”. Noi de cîţiva ani am insistat şi am povestit la toată lumea că nu este altă metodă mai eficientă de a competitivi la export decît asocierea, ca să ai nu numai calitate, dar şi cantitate… Şi nu se mişcau lucrurile din loc. Iată de data aceasta asociaţiile devin mai puternice, mai organizate, merg la expoziţii, merg în alte ţări pentru a găsi piaţă. Este şi partea pozitivă. Numai că acum mulţi suferă şi această suferinţă depăşeşte partea pozitivă. Dar va trece un an-doi şi să vedeţi că partea pozitivă va fi una mai importantă, iar cea negativă se va uita.

Ei sunt oameni de treabă [oficialii Rosselhoznadzor-ului], lor le plac fructele noastre, însă nu ei iau decizii, ci cei de mai sus. Sunt decizii de ordin politic.

A expirat termenul în care autorităţile Federaţiei Ruse urmau să decidă soarta embargoului impus asupra fructelor moldoveneşti. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat că această încercare a Rosselhoznadzor-ului de identificare a unor soluţii în acest sens a eşuat. În acest interval au fost în Republica Moldova mai mulţi delegaţi ai Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară. Aici, au inspectat livezile noastre şi mai multe întreprinderi de prelucrare a fructelor. Autorităţile noastre le-au oferit toate datele şi informaţiile necesare, cu toate acestea colaborarea n-a prea dat rezultate. La mijlocul lunii septembrie ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a efectuat o vizită de lucru la Moscova pentru a discuta aspectele TEHNICE ale înlăturării barierelor la exporturile moldoveneşti. Oficialul a avut o serie de întrevederi cu responsabili de la Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor) şi cu şeful acestuia, Serghei Dankvert. Negocierile privind ridicarea barierelor la exporturile moldoveneşti în Federaţia Rusă au fost convenite în cadrul discuţiilor purtate cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin în luna august curent, la Chişinău. Tot atunci s-a stabilit că în termen de o lună Moscova va decide dacă menţine sau nu embargoul asupra fructelor moldoveneşti.

Daniel Constantin, Viceprim-ministru, Ministrul Român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale mi-a dat o veste bună. Dimineaţă, în o convorbire telefonică m-a felicitat cu ocazia punerii în vînzare a primului lot de mere moldoveneşti în reţeaua de magazine Carrefour. Ţin să-i mulţumesc pentru sprijin. Parafrazînd o veche zicală voi spune — prietenul la embargou se cunoaşte!

Pot să spun exact că Guvernul va compensa prunele la nivel de 100 la sută. Pentru acoperirea totală a pierderilor de mere nu se ajung circa 50 milioane de lei, sursa cărui, tfu, tfu, să nu fie de deochi, am găsit-o. Ulterior, dacă Guvernul va aproba la şedinţa de luni sugestiile noastre, atunci chiar în ziua următoare producătorii agricoli vor începe să primească compensaţiile.

Ceea ce este prevăzut în legea bugetului nu poate fi schimbat nici de un ministru, nici de un guvern… Bani se vor acorda atîţia cîţi au fost promişi. Dacă vom avea şi alte surse, vom încerca să compensăm. Cred că ceea ce este prevăzut în legea bugetului nu poate fi schimbat nici de un ministru, nici de un guvern. Asta este… În primul rînd, încă nu toţi au depus cereri. Nu poţi acorda compensaţii înainte de a primi toate cererile… Să vedem care este suma cerută, care este suma disponibilă şi să găsim mecanismul să facem ca toată lumea să fie mulţumită… Mai avem promisiuni şi de la alţi parteneri de dezvoltare… Cine putea să anticipeze că anul acesta, de exemplu, unii vor scutura copacii şi vor da fructele imediat la procesare din cauza că au auzit că se compensează. Am încercat să împăcăm şi problemele şi mentalitatea, dar nu este simplu. Nu putem învinui pe producători. O parte din ei au roadă excelentă acum în livezi şi îi doare inima că vor fi nevoiţi ori să o piardă, ori să o dea la procesare. Pe de altă parte, avem bugetul statului care nu dispune de surse financiare mai mult decît a acordat. Pe de altă parte avem “prieteni” care special au făcut acest lucru, să creeze probleme în societate. Cu părere de rău unii nu sesizează acest lucru de parcă nu ar fi cetăţeni ai Republicii Moldova. Avem mai multe probleme.

Producătorii de fructe, afectaţi de embargoul rusesc, urmează să fie despăgubiţi de stat în ordinea în care depun cererile la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură. Directorul agenţiei Petru Maleru a declarat că ordinea în care vor fi satisfăcute cererile va fi stabilită prin computer. Pentru moment, guvernul a prevăzut 138 de milioane de lei pentru despăgubiri, după depăşirea acestei graniţe, cererile vor intra pe o listă de aşteptare. Potrivit ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, acest mecanism de oferire a despăgubirilor încă nu a fost bătut în cuie. Bumacov a menţionînd că Regulamentul privind modul de acordare a sprijinului financiar producătorilor de fructe, dar şi hotărîrea de guvern în baza căruia a fost stabilit, cel mai probabil vor trebui modificate. Neschimbată va rămîne însă suma despăgubirilor promisă iniţial, de 138 de milioane de lei.

Suntem în proces de a colecta informaţii, factologic să vedem cum, cine şi în ce circumstanţe aplică aceste taxe. Am cerut şi azi dimineaţa informaţiile respective de la producători, dar ei nu le aveau. Cînd vom avea informaţie veridică atunci vom discuta şi cu Delegaţia UE în Republica Moldova, şi cu cei din România, şi cu cei din Bruxelles.

În cadrul unor manifestaţii publice, agricultorii moldoveni şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că se confruntă cu bariere care le îngreunează accesul pe piaţă europeană, liberalizată, că partenerii lor din ţările în care vor să exporte trebuie să achite garanţii bancare pentru fiecare lot de fructe.

… conform datelor statistice, în perioada dintre 26 august — 29 septembrie au fost vîndute numai pe pieţele din afara ţării aproape 20 de mii de tone de mere. Aceiaşi persoană afirma la conferinţa de presă, că în România este imposibil de exportat fructe din cauza că ar exista, chipurile, o condiţie din partea română, o garanţie bancară de 7 mii de euro pentru un camion de mere. Această prevedere s-a anulat odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb şi în prezent nu există nici o piedică pentru exportul produselor agricole. Dovadă-i şi faptul, că pînă în prezent, peste Prut au fost exportate peste 730 de tone de mere, 190 de tone de prune şi 987 de tone de struguri.

La 8 octombrie 2914, un grup de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniul agriculturii au organizat o conferinţă de presă, în care au vorbit despre problema comercializării fructelor. Potrivit acestora în nordul R. Moldova a fost comercializată doar 1–2% din toată cantitatea de mere, preţurile oferite de procesatori sunt foarte mici, iar în România este imposibil de exportat din cauza că este solicitată o garanţie de şapte mii de euro. În replică, Ministerul Agriculturii a specificat că nu neagă existenţa problemelor, dar că au fost identificate noi pieţe de desfacere şi mulţi producători au încheiat contracte cu importatori din aceste pieţe. Autorităţile afirmă că preţul oferit de procesatori este unul bun, ca urmare a faptului că statul va compensa diferenţa de preţ. Astfel, pentru un kilogram de mere livrat la procesare producătorilor li se achită cîte 1,5 lei, ceea ce duce în final la un preţ de doi lei per kilogram. Guvernul a alocat circa 20 de milioane de lei pentru achiziţionarea merelor pentru grădiniţe, şcoli şi unităţi militare şi 138 de milioane de lei pentru compensaţii.

Ministerul Finanţelor a depus mare efort să identifice sumele necesare pentru compensaţii şi noi am încercat altfel să rezolvăm această problemă, prin acordarea creditelor convenabile procesatorilor de struguri, în aşa mod ca să-i încurajăm să achiziţioneze struguri. Aceştia se vînd nu la un preţ care nu ne-am dori noi, dar este un preţ cît de cît acceptabil… Acordăm credite prin filiera vinului, încercăm să atragem investiţii, ca să stimulăm procesul de distilare, fiindcă distilatele se comercializează mult mai bine ca vinurile.

Cantitatea care a fost programată de 60,000 tone de mere şi 40,000 de mii de prune practic a fost livrată la întreprinderile de procesare, ieri s-a aprobat această sumă fiindcă a fost problematic, bine că şi-a asumat Guvernul responsabilitatea şi putem garanta aceste 138 de milioane de lei compensaţii, dar noi trebuie să avertizăm că această limită practic a fost epuizată. Noi ne făceam griji că nu vom putea absorbi această cantitate, dar aceasta s-a epuizat deja… Merele de iarnă se vînd foarte bine, avem oferte şi din Qatar şi din alte ţări, eu sper că se va debloca şi în alte direcţii. De asemenea, Belarus şi-a arătat toată deschiderea.

Am lansat reforma în sectorul vitivinicol cu cîţiva ani în urmă. A fost una dintre reformele dificile, dar a avut succes. Acum, sectorul vitivinicol, un sector care foarte greu s-a asociat şi a colaborat, s-a mobilizat în jurul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului şi în jurul brandului naţional “Vinul Moldovei”. O legendă vie… O noutate pentru acest an este lansarea producerii vinurilor organice. Moldova are deja suprafeţe destul de mari de unde se produc vinuri organice. Majoritatea acestor vinuri vor fi exportate în Belarus. Acest lucru reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova de a exporta masiv vinuri organice. Este un motiv de mîndrie pentru noi şi sperăm ca aceste vinuri să fie reprezentate bine şi la Ziua Naţională a Vinului.

Mizăm pe agricultură! Statisticile spun că exporturile produselor agro-alimentare au crescut în ultimii patru ani. Politicile promovate au ridicat standardele de producere, s-au diversificat pieţele de desfacere. Fermierii au acces la resurse financiare ieftine.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ultimii şase ani volumul exporturilor produselor agroalimentare din Republicii Moldova a continuat să crească, în 2013 valoarea acestora fiind de aproape un miliard dolari SUA. Şi balanţa comercială a Moldovei are o tendinţă generală de creştere. Astfel începînd cu anul 2009, Republica Moldova nu a mai înregistrat o balanţă comercială negativă.

Sînt sigur că cuvintele mele por părea cuiva drept culmea cinismului, dar nu vă grăbiţi să mă judecaţi, lasă să treacă vreo 3–4 ani şi atunci vom putea înţelege şi aprecia ce efect benefic a avut embargoul rusesc asupra producătorilor şi exportatorilor autohtoni de fructe şi legume.

Am constatat cu satisfacţie că autorităţile fitosanitare ruse înţeleg că importurile directe de mere moldoveneşti, nu prin terţe ţări, sînt în interesele ambelor părţi. La întrevederea cu şeful adjunct al Rospotrebnadzor-ului, Irina Braghina, au fost expuse argumente tehnice în favoarea anulării restricţiilor la livrările de vinuri şi conserve moldoveneşti în Federaţia Rusă. Dar nu a fost luată vreo decizie şi nu a fost stabilit nici un termen. Vom continua discuţiile la nivelul grupurilor de experţi.

Am venit aici pentru două întrevederi — una la Rosselhoznadzor şi una la Rospotrebnadzor. Dar am avut posibilitatea să particip şi la expoziţia “World Food Moscow” şi la recepţia oficială dedicată zilei independenţei. Dar, în primul rînd, am avut întrevedere la Rosselhoznadzor, cu domnul Serghei Dankvert, şeful serviciului fitosanitar rusesc, cu care ne cunoaştem demult, cu care noi de fiecare dată orice problemă care apărea reuşeam să o rezolvăm. Am avut o discuţie foarte bună, eu am avut argumente destul de convingătoare în privinţa faptului că nu se merita ca merele de calitate, fructele de calitate din Republica Moldova să mai fie supuse şi embargoului, odată ce au fost introduse taxe vamale. De altfel, tot ceea ce se putea de colectat la bugetul Federaţiei Ruse merge în alte ţări, la alţi intermediari ş.a.m.d. Eu sper că am fost înţeles. Am convenit că timp de o lună vom continua discuţiile, poate chiar vom avea reprezentanţi ai Rosselhoznadzor la Chişinău, în aşa mod ca cel puţin peste o lună să fie luată o decizie finală ce facem în situaţia dată.

Am discutat cu domnul Serghei Dankvert [şeful Serviciului Federal pentru Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară] situaţia care s-a creat cu embargoul. El îşi pierde orice ineficienţă, odată ce au fost introduse taxele vamale, nu este normal ca noi să lucrăm prin intermediari. Pînă la urmă noi am convenit că timp de o lună de zile vom avea reprezentanţi Rosselhoznadzor la Chişinău şi timp de o lună de zile trebuie să luăm o decizie.

Pentru agricultori căutăm susţinere de la partenerii de dezvoltare. Sunt sigur că banii vor fi direcţionaţi din exterior. Suma indicată în hotărîrea Guvernului este de 138 milioane de lei. În prezent noi facem tot ce putem. Poate că nu avem la moment un regulament bun de subvenţii, dar este şi acesta un pas înainte. Sunt convins că, dacă reuşim să intrăm pe pieţele europene, situaţia se va schimba. Începutul este întotdeauna dificil.

Sunt două reforme pe care nu le-am terminat. Finalizarea centrului agro-alimentar în Chişinău, măcar să încep acest proiect, pentru că am fost blocat de foarte mulţi deştepţi. Unii din invidie, alţii din prostie, iar alţii din corupţie nu mi-au permis să-l încep. Deja trebuia să fie funcţional. Cea mai grea reformă pe care nu am reuşit să o realizez şi cine va fi ministru va trebui să o facă în primul an de mandat este reforma în domeniul ştiinţei şi învăţămîntului în agricultură. Azi se fură, se bate în imaginea savanţilor buni.

Încercăm să găsim o soluţie şi pentru legume şi struguri, ar fi necesară o compensare, dar ne-am uitat la export şi de fapt, noi nu am avut export masiv de legume în Federaţia Rusă şi eu nu am avut argumente îndeajuns pe menţinerea compensaţiilor, dar nici Asociaţia Fermierilor nu a rămas dezamăgită, fiindcă cantitatea de legume care a plecat în Federaţia Rusă mai mult a fost din reexport.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a explicat de ce producătorii de legume din Moldova nu au fost incluşi în lista beneficiarilor de compensaţii acordate de Guvern.

Trebuie să dezvoltăm infrastructura vînzării, sunt sate în care tradiţional s-au dezvoltat pieţe. Va fi un proiect de 120 mil. euro, bani de la Banca Europeană de Investiţii, ca să putem amenaja pieţe centrale şi locale.

Noi am încercat să fim corecţi tot timpul. Noi nu am trîmbiţat atunci cînd am văzut în produsele de bere sau vodcă din Federaţia Rusă că au apărut probleme. Am sesizat acei producători, dar n-am ieşit imediat cu sticla de bere în faţa publicului. Dacă s-a întîmplat acest lucru [embargo impus de Federaţia Rusă], a venit timpul ca şi noi să răspundem la fel, dar nu agresiv. Noi vom încerca să fim corecţi, fiindcă ţinem mult la această piaţă.

Dacă noi am plăti gazul nu după metri cubi, în care este atîta aer, dacă am compara cu conservele noastre, nu ar fi nicio problemă. În alte ţări civilizate, dacă mergem în Israel sau alte ţări, o să vedeţi că se achită o gigacalorie, dar nu metrul cub, aşa că dacă noi am controla metrii cubi pentru a vedea cît aer este, atunci o să vedeţi că nici jumătate de gaz nu ar trebui achitat.

Vinul desigur rămîne cea mai mare problemă, chiar dacă nu este cel mai exportat produs în Federaţia Rusă. În ultimul timp ponderea era de 28%, dar oricum acesta este cel mai calitativ, cel mai competitiv produs moldovenesc, care reprezintă şi mîndria noastră naţională […] Dacă vorbim de alte produse agroalimentare, numai pentru fructe rămîne piaţa rusească foarte importantă. Restul producătorilor agricoli s-au reorientat. Nu aş dori să-i supăr pe cei de vinuri, dar cred că ceea ce am încercat prin convingere, prin strategii să caute pieţe alternative nu prea a funcţionat. Iată această interdicţie va funcţiona mai eficient şi pînă la urmă toţi vor beneficia de faptul că a fost blocat exportul şi se va lucra mai intensiv în alte pieţe.

Le-aş sugera celor care nu consideră integrarea europeană drept idee naţională să se uite ce s-a întîmplat nu departe de noi, unde asta nu a fost idee naţională. Cît sînge se varsă fără niciun sens, ce tragedie se produce. Cei care acum în Moldova propun alte căi, care nu există, nu vor altceva decît vărsări de sînge.

Noi am activat cu plăcere pe piaţa rusă cu vinurile noastre, noi am respectat consumatorii de acolo şi eram apreciaţi, însă am fost blocaţi, iar multiplele negocieri pe marginea acestei probleme nu s-au soldat cu rezultate. Ce ne rămîne de făcut în situaţia cînd viticultorii şi vinificatorii aşteaptă de la noi soluţii concrete şi ajutor? Ne-am adresat Uniunii Europene şi am fost susţinui — veniţi, nu vor fi niciun fel de restricţii. Cu toate acestea, nu trebuie uitat că pieţele trebuie cucerite.

Noi încercăm să reluăm negocierile fiindcă nu avem nici o bază acum să continuăm acest blocaj. Încă nu avem un răspuns. Aşteptăm răspunsul de la Moscova. Vom merge la prima dorinţă de a discuta în continuare.

…

Am avut recent o discuţie cu ministrul agriculturii a Federaţiei Ruse, la Berlin. În ceea ce priveşte colaborarea interministerială noi suntem în continuă discuţie şi chiar am discutat stabilirea datei următoarei şedinţe a colegilor la Moscova. În schimb, cu Rospotrebnadzor avem nevoie să reluăm discuţiile.

Dar nu asta este pierderea cea mai mare (vînzări ratate de circa 20 de milioane de dolari). Cea mai mare pierdere este lovirea în imaginea acestui produs care are un nume bun, care este de calitate. Este discriminarea celor care au muncit zeci de ani la înfiinţarea plantaţiilor vitivinicole, care se mîndresc cu acest nume. Este şi o lovitură în mîndria noastră naţională. Aceasta este marea noastră pierdere.

Noi avem o agendă asupra căreia am convenit şi care se respectă întocmai. Specialiştii noştri au fost la Moscova, acum urmează să vină cei de acolo la Chişinău. Vom discuta toate detaliile tehnice pentru a avea după aceasta o situaţie favorabilă exportului de vinuri moldoveneşti în Rusia.

…

Chiar dacă piaţa rusească e în schimbare acum, se consumă vinurile dulci şi demidulci, iar pe piaţa UE se preferă vinurile seci. De aceea, trebuie să avem produse pentru ambele pieţi. Avem diverse discuţii în privinţa cerinţelor vinurilor exportate. Uneori, acestea sînt mai drastice în Rusia. E vorba de anumite substanţe care oricum se conţin în toate vinurile din lume. Trebuie să discutăm cu experţii, să convenim la limitele acceptabile în Federaţia Rusă pentru că noi sîntem nevoiţi să ne conformăm cerinţelor pieţii.

…

Vinurile majorităţii producătorilor mici şi mijlocii corespund perfect cerinţelor acestei pieţe, iar producătorii de vinuri în vrac vor trebui să revină la îmbuteliere pentru că aici apare problema calităţii.

…

Atunci cînd exportăm vinurile în sticlă, sîntem siguri de calitate, dar atunci cînd e vorba de vinul în vrac, noi nu putem supraveghea îmbutelierea pe loc şi nu se poate de exclus că acestea vor fi combinate sau falsificate. Aceasta e marea noastră problemă, de aceea vom insista să ne mişcăm spre vinuri îmbuteliate pentru a asigura calitate consumatorilor.

În rezultatul reformei pe care am avut-o, în cel mai apropiat timp, va apărea Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi marca naţională “Vin Moldova”, brandul naţional “Vin Moldova” care va pune în aplicare restricţiile la vinurile de calitate joasă. Noi vom face tot ce este posibil în Federaţia Rusă şi în Belarus, şi în Uniunea Europeană să exportăm vinuri de calitate. Dar va trebui ca acest oficiu, împreună cu vinificatorii, să mişte vinurile moldoveneşti din spectrul celor mai mici preţuri, la preţuri mai mari, preţuri medii.

…

Oficiul va trebui să atribuie brandul naţional “Vin Moldova” vinurilor de calitate şi să muncim ca să putem să le vindem la valoarea lor.

...

Noi la vinurile îmbuteliate nu prea avem probleme, vreau să vă spun. Problemele sunt acolo unde exportăm vinuri în vrac. Fiindcă ceea ce pleacă din ţară noi ştim, iar ceea ce se îmbuteliază pe piaţă acolo noi nu ştim. Şi aceasta este marea noastră problemă.

…

Vom finanţa masiv Oficiu Naţional al Viei şi Vinului să încurajeze vinificatorii noştri să meargă în alte pieţe. Eu chiar le-am făcut, la şedinţa de săptămîna aceasta, observaţie: de cîte ori merg în străinătate, la standul vinificatorilor noştri, nu găseşti vinificatori, dar un şofer sau cineva acolo are grijă de stand, fiindcă restul merg la cumpărături. De aceea eu vreau să-i văd pe vinificatorii noştri cu inimă, cu ambiţie la stand, să demonstreze calitatea, să promoveze vinurile şi să ţină minte că altă cale nu există. Da, Uniunea Europeană ne-a deschis piaţa. Aceasta nu înseamnă că vinurile se vor vinde, dacă nu le promovăm. Doar nu este un vacuum de vinuri şi imediat se vor arunca toţi la vinurile moldoveneşti. Vinul foarte greu se promovează. De ce noi ţinem aşa mult la piaţa rusă? Fiindcă piaţa rusă nu trebuie pregătită, consumatorul rus iubeşte vinul moldovenesc, îl cunoaşte, îl acceptă. Dar, dacă vorbim de Europa, trebuie să răsucim mînicile şi să muncim serios.

…

Eu, de obicei, de la vinificatorii buni, chiar vă spun acest secret, am discount. Dacă descopăr un vin bun, mă duc şi îl cumpăr. Cînd mi se spune că s-a terminat, după ce prietenii se deprind cu vinul, trebuie să le spun că nu mai este de acest vin. Acestea sunt vinurile pe care noi dorim să le vedem şi în Uniunea Europeană, şi în Republica Moldova, şi în Federaţia Rusă, la sigur, şi în China.

Noi am avut un dialog foarte constructiv (cu reprezentanţii Rospotrebnadzor), am trecut în revistă colaborarea noastră din ultimii trei ani, am discutat toate problemele. Am convenit să întreprindem cîţiva paşi clari ca să revenim din nou la colaborarea pe care am avut-o. Este un plan de acţiuni pe care ar trebui să-l realizăm repejor, un schimb de echipe de experţi, după care vom avea din nou o discuţie şi atunci va fi luată decizia în privinţa deblocării exportului. Cu cît mai repede vom realiza agenda de acţiuni convenite, cu atît va fi mai bine.

Numai să nu uităm de faptul că şi calitatea este în dependenţă de preţ. Să vedem în ce spectru vom discuta. Vom prezenta toate măsurile întreprinse de noi şi pe care le vom întreprinde, ce vor garanta inofensivitatea.

N.R. TRM: Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a avut pe 20 septembrie o întrevedere cu şeful Serviciului “Rospotrebnadzor”. În urma întîlnirii, Ghenadi Onişcenko a spus că Republica Moldova ar putea relua exportul de vinuri în Federaţia Rusă după realizarea unor măsuri concrete privind calitatea şi siguranţa producţiei

Nu se discută despre un nou embargo. În privinţa vinurilor, noi am discutat despre ce s-a întreprins pentru a îndeplini cerinţele Rospotrebnadzor-ului, despre cele cîteva loturi care vor fi controlate adiţional şi probabil, nu vor fi returnate.