Categoria “Relaţii externe”

Dacă vorbim de educaţie de calitate, despre lupta cu corupţia şi supremaţia legii — acestea sunt lucruri pe care noi le acceptăm. Dar dacă reforme europene înseamnă închiderea şcolilor sub lozinca optimizării sau somaţii de a studia “Istoria Românilor” în loc de “Istoria Moldovei” — eu nu înţeleg astfel de abordări în raport cu populaţia din UTA “Gagauz-Yeri”. Eu pledez pentru statalitatea Republicii Moldova. Iar atunci cînd anumiţi comisari europeni se implică în chestiuni sensibile pentru noi — aceasta ne deranjează.

Cred că trebuie să intervenim în mod operativ în situaţia creată. L-am rugat pe ministrul de externe să ia măsurile necesare pentru a le interzice deputaţilor ruşi să vină în ţara noastră din propria dorinţă, în afara vizitelor oficiale în cadrul cooperării interparlamentare.

Sunt unele semnale că cei care în ultimii 5 ani de zile ne-au dus în Uniunea Europeană, în scurt timp ne vor duce în Uniunea Eurasiatică. Urmăriţi cu atenţie mişcările din politica moldovenească…

…le-am spus [ambasadorilor statelor UE] şi de ce cred eu că un guvern minoritar nu are nici o şansă să realizeze reformele necesare în Moldova. Am discutat şi despre situaţia de la Banca de Economii şi celelalte doua bănci, despre necesitatea ca situaţia de acolo să fie investigată la modul cel mai serios şi imparţial, i-am rugat să pună presiune pe autorităţi, astfel încît această anchetă să nu fie doar una mimată. Rămîn la părerea că investigaţia trebuie supravegheată de specialişti din afara ţării, pentru a avea garanţia că va fi una imparţială, că vom afla adevărul şi vom reuşi să recuperăm prejudiciul produs. Am discutat şi despre implementarea Acordului de Asociere, le-am spus că intenţionez să formez o echipă de specialişti care să supravegheze modul în care acesta este respectat şi implementat.

Instituţiile statului trebuie să constate abaterile grave admise de Federaţia Rusă, prin implicarea în afacerile interne ale Republici Moldova. (…) Noi avem relaţii strategice cu Federaţia Rusă pe dimensiunea economică, umanitară, însă, totodată, ca şi stat independent, trebuie să ne asigurăm că în Moldova legile ţării şi interesul naţional să fie respectate, să nu admitem interesul străin şi implicarea directă a intereselor străine în treburile interne. Este absolut necesar ca instituţiile statului să constate aceste abateri grave privind implicarea directă din partea Federaţiei Ruse în treburile interne, în mod special prin participarea în procesul electoral din autonomia găgăuză. (…) MAEIE trebuie să dea o calificare acestei situaţii — finanţarea directă şi indirectă a campaniei, promovarea unui candidat la funcţia de başcan, uitînd că Găgăuzia este o parte componentă a teritoriului Republicii Moldova, candidat prezentat alegătorului ca şi candidatul de la Moscova.

Partidul Democrat doreşte să renunţe la parteneriatul cu Uniunea Europeană şi să se reorienteze în consolidarea relaţiilor bilaterale cu China. (…) La discuţii am auzit că ei au o înţelegere, un contract cu China. Am aflat acuma că ei nu sunt gata să facă reforme, ceea a fost confirmat de Lupu în cadrul unei emisiuni, şi vor să înlăture Fondul Monetar Internaţional, fără de care nu e Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, nu-i Banca Europeană pentru Investiţii. Ei vor să ea 2 mlrd dolari de la chinezi, aşa cum a vrut Voronin în 2009. (…) Ei se declară europeni, dar de aici vor să scape de europeni. Eu nu-i pot duce în China, dar Voronin i-a dus în China. (…) să construiască drumul Chişinău-Pekin.

Pe noi ne-a cam umplut rîia şi, din păcate, doctorii din Republica Moldova nu se mai pot descurca, trebuie de instituit carantină şi aduşi doctori din UE. O justiţie controlată politic este egală cu falimentul oricărei integrări europene. Lucrurile sunt la suprafaţă (…) Ei [reprezentanţii marcanţi ai clasei politice de la Bucureşti] nici nu i-au în consideraţie, sub nicio formă, ideea unui guvern cu participarea comuniştilor la Chişinău. Din punctul lor de vedere, singurul guvern valabil pentru Republica Moldova este un guvern pro-european, în componenţa PLDM-PDM-PL. Şi familia regală din România, alteţele regale au exprimat acelaşi punct de vedere.

Trebuie să înţelegem că situaţia dificilă din Federaţia Rusă, căderea rublei, speculaţille de pe piaţa valutară sunt cauzate direct de sancţiunile impuse de Occident şi scăderea preţului la petrol. (…) Pentru a păstra monopolul puterii în lume, Occidentul încearcă să utilizeze aceleaşi instrumente care au fost utilizate şi în anii 1980, cînd a fost distrusă Uniunea Sovietică (începînd cu 1980 şi pînă în 1986 preţul la petrol a scăzut de la cca 100$/barelul pîna la cca 30$). Le va reuşi şi acum sa îngenuncheze Rusia? Nu cred…Comparativ cu conducerea de atunci (Gorbaciov), acum Rusia este condusă de o echipă de statalişti convinşi, în frunte cu V.V. Putin, poporul rus este mult mai consolidat şi mai patriotic orientat decît acum un sfert de veac. Lecţia de atunci a fost însuşită bine de ruşi.

Noi, socialiştii, am negociat la Moscova cu domnul Romodanovschi, şeful Serviciului Federal de Migraţie al Rusiei şi am convenit că moldoveni care au avut probleme de şedere şi muncă în Federaţia Rusă pot reveni în Moldova de pe 5 pînă la 30 noiembrie inclusiv, ca ulterior să plece înapoi la muncă în Rusia fără a suporta vreo consecinţă pentru penalizările pe care le-au acumulat în perioada şederii în Rusia. Aceşti muncitori migranţi vor începe activitatea în Rusia de pe o pagină curată. Practic, le sunt iertate încălcările de şedere.

Cînd se vorbeşte despre est şi vest, încercăm să atragem atenţia că chiar şi cu un parcurs european este posibilitatea printr-un dialog sincer, printr-o comunicare deschisă cu ţări ca Federaţia Rusă, Ucraina, Kazahstan, ţările partenere din CSI, să avem conlucrarea corectă şi unele beneficii în relaţiile pe care le avem.

Mai întîi de toate, ţin să reiterez faptul că socialiştii susţin ferm ideea că Moldova nu trebuie să stea în genunchi în faţa nimănui, nici în faţa Estului, nici în faţa Vestului. În activităţile lor, socialiştii vor pune în prim-plan interesele naţionale ale ţării noastre. În prezent, apropierea de Rusia trebuie să fie o prioritate pentru ţara noastră. Majoritatea societăţii moldoveneşti este convinsă că Moldova va deveni un stat prosper doar alături de o Rusie puternică. (…) Ţin să vă informez că exporturile pot fi şi vor fi reluate după alegeri. Acest lucru ţine în mod nemijlocit de deciziile noului Guvern. Totuşi, toată lumea trebuie să înţeleagă că, atîta timp cît acordurile care au fost semnate cu UE, nu vor fi anulate, şansele de revenire pe pieţele ruseşti sînt foarte modeste.

Anularea Acordului de Asociere cu UE este o propunere extremistă, iar o asemenea decizie ar însemna pierderi de sute de milioane de euro pentru Moldova, dar şi un regres pentru ţară.

Dacă spui că vrei în UE dar fugi de NATO este ca şi cum le-ai spune francezilor, germanilor, polonezilor sau balticilor în acelaşi timp: “Vă iubim şi vrem să ne cuprindeţi, că sunteţi în UE şi plecaţi dracului de aici că sunteţi NATO!”. (…) E clar că nu merge UE fără NATO. Toate statele fost comuniste din Europa Centrală şi de Est mai întîi au aderat la NATO, şi abia după ce au ajuns la adăpost, sub această umbrelă, au fost primate şi în UE. Joe Biden, vicepreşedintele SUA a dat un semnal clar cînd a spus că aşteaptă Republica Moldova în structurile euro-atlantice. Adică nu se poate ca Republica Moldova să fie în UE dar nu şi în NATO.

La întîlnirea de la Minsk, i-am propus domnului Putin… despre asta văd că nimeni nu vorbeşte, nici presa rusă, nici cea de la noi. Zic, Vladimir Vladimirovici, dumneavoastră aţi avut relaţii foarte bune cu ţările UE — Germania, Italia, Franţa, iar aceste relaţii bilaterale au adus beneficii ambelor părţi. Odată cu aderarea Republicii Moldova la UE, vor continua relaţiile bune, dacă Rusia îşi va dori acest lucru. Noi nu am făcut nimic împotriva Rusiei, nu am introdus embargouri, nu am dus armată pe teritoriul Rusiei. Facem totul ca să trăim bine.

Alegerile din România sunt o mare lecţie pentru Republica Moldova. Ele ne arată că:

• În afara respingerii totale a partidelor coloanei a cincea pro-ruseşti, la 30 noiembrie alegătorul trebuie să se mobilizeze întrun efort de democratizare, de europenizare a Republicii Moldova şi de penalizare a forţelor politice care doresc conservarea şi după 30 noiembrie a statului oligarhic existent;
• Partidul Liberal Reformator, dat drept fără şanse prin instrumente de manipulare, aflat sub mare presiune oligarhică, subminat prin aplicarea directă a unor pîrghii guvernamentale, redus la tăcere de mass-media controlată qvasi-total de oligarhi, este recunoscut de această forţă drept alternativa incontestabilă a unei guvernări anti-sistem.
• Partidul Liberal Reformator este forţa politică pentru care alegătorul pro-cetăţean, pro-statul de drept, pro-Europa de acasă şi din diaspora trebuie să se mobilizeze.

Societatea este scindată, unii vor Uniunea Europeană, alţii Uniunea Vamală, dar haideţi să facem o comparaţie reală între acestea. Ce oferă una şi alta omului de rînd? UE — pace şi prosperitate, s-a construit o infrastructură solidă, a crescut nivelul de trai. Vorbesc de omul de rînd, simplu, cetăţenii UE trăiesc în pace, ordine, bunăstare şi libertate, indiferent de locul unde lucrează. În partea cealaltă, dirijată de Kremlin, în ultimii 70 de ani au fost doar conflicte, războaie, sărăcie, dezordine, corupţie. Tancurile au fost în Cehia, Afganistan, Georgia, Armenia, Cecenia, Ucraina şi nu numai. Din păcate, cine a condus cu aceasta parte a lumii nu a avut inspiraţia şi nici dorinţa să creeze o viaţă bună omului de rînd. Prin urmare, în faţa noastră stă următoarea întrebare: ce alegem? Soarta Doneţkului, Luhanskului şi a Crimeii sau soarta Lituaniei, Estoniei, Letoniei? Noi propunem varianta acestor ţări, o viaţă bună, pentru că suntem un popor paşnic şi ne dorim prosperitate, de aceea alegerea UE este firească!

Suntem împotriva acordului nu deoarece nu ne place culoarea ochilor Premierului Iurie Leancă sau şorţul lui Bumacov, dar deoarece formatul negocierilor trebuia să fie trilateral. Trebuie luate în calcul nu doar interesele UE, dar şi ale Moldovei şi Rusiei. (…) Dacă guvernarea ar fi acţionat conform acestui principiu, astăzi nu ar fi existat confruntări şi embargouri. Avem un război comercial cu Rusia din cauza nedorinţei de a discuta. Aceasta a dus la faptul că economia naţională şi agricultura au fost lipsite de piaţa rusească.

Partidul Liberal Reformator salută ratificarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova de către plenul Parlamentului European. Asistăm la un moment istoric, care marchează clar opţiunea europeană pentru Moldova, singura care conferă o cale sigură spre bunăstare şi stabilitate. Ratificarea Acordului de Asociere dovedeşte înca o dată că liberalii reformatori au luat decizia corectă pentru ţară cînd au venit la guvernare anul trecut, militînd pentru reforme şi pentru drumul european. PLR a asigurat stabilitatea guvernamentală fără de care azi nu s-ar fi făcut reformele şi nu s-ar fi ratificat Acordul.

Noi nu vrem denunţarea acestui Acord, deoarece denunţarea oricărui acord conduce la conflict, fie diplomatic, fie economic, fie politic. Noi nu dorim conflicte nici cu Estul, nici cu Vestul. Propunerile noastre care vizează acest Acord le-am înaintat în formă scrisă. Dar lucrul cel mai important, suntem gata să ne consultăm cu cetăţenii în cadrul unui plebiscit, în cadrul unui referendum. Acordul acesta este, din păcate, este în favoarea Bruxellesului, obligaţiunile sunt doar din partea Republicii Moldova, fără vreo obligaţiune din partea Bruxellesului, ceea ce nu este corect. Noi nu suntem membri ai Uniunii Europene, noi nu suntem nici candidaţi de aderare la Uniunea Europeană. Politica în Parteneriatul Estic este o politică de vecinătate. De aceea, trebuie să ne ofere mai multe posibilităţi, inclusiv să nu ne închidă posibilitatea de a colabora cu Uniunea Vamală, cu Rusia. Şi aici Republica Moldova este într-o situaţie în care trebuie să formeze relaţii, relaţii bune şi cu Estul, şi cu Vestul în aşa mod ca ele să fie destul de echilibrate şi în folosul nostru.

Acum Republica Moldova nu este împărţită între comunişti şi anticomunişti. Acum se încearcă de a împărţi Republica Moldova în acei care sunt pentru Europa şi împotriva Rusiei şi acei care sunt pentru Rusia şi împotriva Europei. Vreau să spun că acest scenariu va conduce la destrămarea statului nostru.

Concepută iniţial ca o structură pentru aprofundarea cooperării bilaterale şi a securităţii regionale, GUAM, a derapat în ultimii ani spre poziţionarea sa în calitate de organizaţie politică ce promovează cu vehemenţă cursul anti-rusesc, amplificînd riscurile de a transforma teritoriile statelor pe care la reprezintă în poligon de contrapunere dintre Est şi Vest. În contextul evenimentelor tragice din Ucraina, actuala guvernare de la Chişinău, prin convocarea acestei reuniuni regionale în Republica Moldova, au purces pe calea agravării situaţiei în aspect internaţional şi a confirmării încă odată a poziţiei sale anti-ruseşti, provocînd o divizare profundă a societăţii pe criteriile vectorilor de orientare geopolitică.

Începutul a fost pus: avem semnat Acordul de Asociere şi de Liber Schimb, avem regim liberalizat de vize, urmează să continuăm implementarea reformelor necesare pentru dezvoltarea şi modernizarea ţării, astfel încît, pînă în 2017 să devenim candidat la aderare.

Noi toţi lucrăm pe direcţia modernizării ţării. Prioritate este acolo unde e interesul ţării. Dar dacă sînt prevederi care nu coincid cu interesele Moldovei, noi vom cere Comisiei Europene să se aşeze la masa de negocieri şi să examineze aceste articole. De ce să-l anulăm? Acordul de asociere nu este integrare. A treia etapă, cea mai înaltă — este integrarea în UE. Eu nu sînt de acord cu acele prevederi politice ale documentului. Acest lucru trebuie revăzut în primul rînd. Dar în principiu asocierea, modernizarea este un lucru normal pentru orice ţară.

Noi, poporul multinaţional al Moldovei, mereu vom ţine minte tot binele, pe care l-am avut din partea Rusiei. Ţinem minte de rîurile de sînge, vărsate de ostaşii ruşi pentru eliberarea ţării noastre de sub jugul turc. Ţinem minte cum, fiind în componenţa Imperiului Rus, ţara noastră a cunoscut un puternic impuls pentru dezvoltare în cadrul pieţei comune ruseşti. Nu uităm despre perioada sovietică în istoria ţării noastre, cînd, datorită sprijinului Rusiei, pe teritoriul republicii noastre a fost edificată o economie industrială — cu centrale electrice, cu întreprinderi de tehnologii înalte, şcoli, universităţi, spitale, grădiniţe pentru copii, teatre, noi cartiere de locuit. Anume prin contribuţia Rusiei, poporul nostru s-a iniţiat în tezaurul culturii şi artei mondiale. Ne amintim de anii petrecuţi pe pămîntul moldovenesc de iluştrii A.S. Puşkin, L.N. Tolstoi, V.V. Rozanov, M.A. Gorki. Datorită aportului Rusiei în dezvoltarea teatrului, muzicii, cinematografului moldovenesc, o lume întreagă a ajuns să cunoască numele Mariei Bieşu, Tamarei Ceban, cel al lui Serghei Lunchevici, Eugen Doga, Emil Loteanu, Svetlana Toma, Mihai Volontir, Ion Druţă şi mulţi alţii.

Eu ştiu că toţi acei care vin la putere îşi doresc apropierea Republicii Moldova de România în sensul bun al cuvîntului. Să fim împreună, să fim cu aceleaşi gînduri, cu aceleaşi idei şi să facem totul ca pe ambele maluri ale Prutului, oamenii să se simtă bine si să-şi cunoască identitatea, să aibă un nivel de trai ridicat. Asta este esenţa relaţiilor noastre. Indiferent cine cîştigă în România relaţiile vor fi apropiate cu Republica Moldova.

După data de 30 noiembrie, eu îmi doresc să rămînă la putere acele forţe care sunt şi astăzi, cele pro-europene, ca noi să putem să continuăm parcursul nostru european. Eu nu văd schimări mari, radicale în rezultatul alegerilor din Republica Moldova şi din România, fiindcă la bază sunt puse acele traditii, acele date culturale, istorice, frăţeşti care nu schimbă esenţa alegerilor.

Cetăţenii moldoveni trebuie în primul rînd să înţeleagă ce înseamnă să devii cetăţean al Uniunii Europene. Toţi cetăţenii îşi doresc să trăiască mai bine. Atunci cînd vorbim unde este mai bine, în trecutul pe care noi l-am avut sau în viitorul la care noi ne dorim să ajungem, desigur, sunt convins că mulţi au înteles deja că viitorul este mai frumos.

Republica Moldova trebuie să fie în relaţii bune atît cu Europa, cît şi cu ţările din CSI, adică Federaţia Rusă, Belarus, Kazahstan şi Azerbaidjan. Acest lucru este posibil.

Dacă ar fi sa modulăm acest exemplu pentru Republica Moldova, fiind la graniţă cu UE, prin România, acest lucru va permite Republicii Moldova să instituie control unificat la graniţa cu UE, respectiv, la graniţa cu România. Funcţionarii de la vamă vor sta în aceleaşi încăperi şi fiecare va realiza procedurile sale, dar cetăţenii R. Moldova sau oricine altcineva care va traversa această graniţă, inclusiv agenţii economici, se vor opri o singură dată. Astfel vom avea o singură vamă între fraţi, nu două.

Ucraina, fiind stat vecin cu Polonia, stat membru UE şi NATO, a aplicat deja acest mecanism [de puncte vamale comune], R. Moldova nu, de ce? Care sunt motivele? Aplicarea acestei prevederi rezolvă nu doar problema corupţiei, dar economiseşte şi timpul cetăţenilor care nu vor mai fi nevoiţi să stea în rînd de 2 ori.

PL militează pentru abolirea neutralităţii viciate a Republicii Moldova şi aderarea într-un orizont de timp mediu la NATO, ca unic scut de apărare a RM de eventuala agresiune a Federaţiei Ruse, situaţie tot mai elocventă, după agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina. Vom insista pe implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului NATO — Republica Moldova, actualizat, şi pe informarea veridică a populaţiei privind rolul şi importanţa NATO în procesul de democratizare a Republicii Moldova.

Noi nu suntem împotriva integrării europene. Noi încă în 2002 ne-am pronunţat pentru modernizarea ţării care se poate face doar conform standardelor europene, să facem, Europa la noi acasă. Am elaborat mai multe strategii în această direcţie, dar nu sunt ceea ce prevede Acordul de Asociere. În acest document sunt articole şi prevederi care contravin intereselor naţionale ale Republicii Moldova. Nu este normal că 200 de articole ale acestui document au caracter politic, iar componenta economică duce la distrugerea economiei moldoveneşti. Toate aceste aspecte trebuie discutate şi corectate.

Ruşii au avut încredere deplină în noi. Dar guvernanţii de la Chişinău le-au spulberat încrederea. Şi eu aş fi procedat la fel în locul lui Putin. Noi am anunţat partea rusă că vrem să ne modernizăm ţara conform standardelor europene şi ne vom orienta spre UE, iar ei nu au avut nimic împotrivă. Guvernanţii noştri trebuiau să discute cu partenerii de la Moscova despre intenţiile de asociere cu Uniunea Europeană şi nu aveau să fie probleme.

Eu în continuare sunt pentru comerţul asimetric. Am obţinut acest lucru în 2008 şi vom reveni la el. Aceasta înseamnă exportul din Moldova fără taxe şi importul din Europa în Moldova cu taxe. Dacă vom avea posibilitate, vom face tot posibilul să nu avem comerţ liber cu UE, pentru că aceasta distruge economia noastră şi ne vom întoarce la comerţul asimetric. Nu văd nici o problemă în aceasta.

Fraza a fost ruptă din context. Nu am vorbit că nu trebuie să mergem în Uniunea Vamală, am spus că, fără un hotar comun acest lucru va fi imposibil. În 2012, după schimbarea regulamentului, problema a fost soluţionată. Noi cu UE nu avem alternative, iar Uniunea Vamală are pieţele deschise. Majoritatea produselor noastre sunt exportate în Federaţia Rusă. 70% din produsele cu adaos comercial în Moldova, se exportau în ţările Uniunii Vamale, iar în UE doar 27%. De aceea, după alegeri, PSRM va propune denunţarea Acordului de Asociere cu UE şi organizarea unui referendum, privind integrarea Moldovei în Uniunea Vamală.

Dacă vor avea loc astfel de întrevederi, ele vor fi publice. Mai mult nu vă pot spune. În această săptămînă voi fi la Moscova, voi avea întîlniri cu reprezentanţii puterii din FR. La aceste întrevederi, voi vorbi despre 2 probleme: rezolvarea problemei migranţilor şi deschiderea pieţei ruseşti pentru produsele moldoveneşti.

Cetăţenii ucraineni şi-au dat votul pentru restabilirea păcii, modernizarea ţării în baza modelului european şi pentru creşterea autorităţii ţării în lume. Rezultatul alegerilor parlamentare din Ucraina este un factor important în stabilizarea situaţiei din regiune… Sunt convins că o cooperare mai intensă între parlamentele ţărilor noastre poate servi drept un instrument suplimentar menit să încurajeze dezvoltarea unei relaţii reciproc avantajoase între Republica Moldova şi Ucraina.

Alegem între UE şi aşa-numita Uniune Vamală. Noi însă avem o singură opţiune, UE — uniunea păcii şi a prosperităţii. Iar dacă ajungem în mîinile Uniunii Vamale, nu avem nicio şansă.

…politica externă a PL se va axa pe protejarea intereselor RM, pe construcţia unor alianţe şi parteneriate externe în măsură să garanteze independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului, aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană.

…cel mai bun preşedinte al României, ar fi un rege — Regele Mihai, iar cea mai buna alegere a României pentru funcţia de preşedinte ar fi ca România să facă dreptate pînă la capăt pentru familia regală, pentru Regele Mihai, aşa cum înaintaşii săi au făcut dreptate pentru România la 1918. Şi evident nu prin a participa la alegeri şi nu prin a candida, ci prin a primi înapoi ceea ce i-a fost luat abuziv de regimul comunist — calitatea de Şef al statului.

La una dintre emisiunile TV, acesta [premierul Leancă] a spus că am promovat regimul de comerţ liber cu UE. Dar fără să precizeze că am promovat comerţul asimetric, favorabil pentru Moldova, pe care l-am şi obţinut. Dînsul idee nu are ce înseamnă comerţ liber şi care este diferenţa de comerţul asimetric, regimul de comerţ GSP+… Eu şi astăzi sunt adeptul unui comerţ asimetric cu ţările europene, care să avantajeze producătorii noştri, fiindcă aceasta înseamnă exportul produselor moldoveneşti în UE fără taxe vamale şi taxe pentru import la mărfurile produse în ţările membre UE. El poate fi un bun diplomat, este un bun prieten al unionistului Victor Ponta, este un om de încredere al comandamentului NATO, este un înlocuitor al lui Filat în PLDM, dar nu se pricepe în economie şi în guvernarea profesionistă a ţării.

Eu am trăit, dacă vreţi, o dramă personală în 2001. Am fost membru al Guvernului Sturza în 1998–1999, cabinet care s-a angajat sincer să realizeze reforme grele, dar necesare. A fost primul Executiv care a avut în programul de guvernare un capitol care se referea la integrarea europeană. Au venit alegerile din 2001 şi totul s-a năruit. Eu nu vreau să mai trăiesc încă o dată asta, din acest motiv vreau să ne atingem acest obiectiv şi cu siguranţă îl vom atinge.

Pe mine nimeni nu mă poate acuza de rusofobie. Am muncit mult să revenim la normalitate în relaţiile cu Rusia. Şi după alegeri îmi doresc să se revină la normalitate, dar prin prisma interesului naţional al R. Moldova şi nu al altcuiva. Eu vreau să le trîntesc uşa în nasul ticăloşilor aceştia de la Chişinău, care contribuie zi de zi la înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia. De aceste alegeri va depinde dacă vom avea viitor sau nu vom avea. Acest Pavlic Morozov [Igor Dodon] face oamenilor o propunere nefirească pentru ceea ce suntem noi. Eu respect Kazahstanul, dar nu ne leagă nimic de această ţară. Bineînţeles că trebuie să fim ţări prietene, să avem colaborare, dar locul nostru este în spaţiul valoric european.

Lipseşte comunicarea şi dialogul cu Rusia. Şi nu este vina noastră. Încă în 2009, cînd actuala coaliţie de guvernare a preluat puterea, noi am declarat că scopul nostru este integrarea europeană. De la început exista un dialog constructiv cu partea rusă. Din păcate, ne-am pomenit într-un joc geopolitic, iar noi suntem o piesă mică în mecanismul acestui joc.

Uniunea Vamală nu este o structură politică. Nu este aşa cum ne-a propus Uniunea Europeană, acea carte din 970 de pagini din care 220 sunt dedicate angajamentelor politice ale Moldovei. Uniunea Vamală este o organizaţie mult mai favorabilă Republicii Moldova, mai ales că piaţa acestor state CSI ne este cunoscută, acolo ne cunosc bine şi noi îi cunoaştem bine pe ei. De aceea, sigur că Moldova trebuie să se dezvolte în acea direcţie. Pur şi simplu, această temă nu trebuie speculată politic. Aceasta poartă un caracter mult mai economic. Pur economic… Am fost în relaţii bilaterale bune pe linia Uniunii Vamale. Din cîte ştim această uniune va fi redenumită în Uniunea Eurasiatică. De aceea, repet ceea ce am spus şi pe 5 aprilie 2001 cînd am fost ales preşedinte: Moldova trebuie să fie acolo unde sunt interesele sale, fără a întrerupe relaţiile avantajoase cu ţările Uniunii Europene… abordarea partidelor care optează pentru un vector sau altul este unilaterală şi primitivă.

Uniunea Europeană ne oferă posibilitatea unică de a transforma Moldova din cea mai săracă ţară a Europei într-una modernă, competitivă, unde statul de drept funcţionează în toată regula. Doar pe această cale vom reuşi să garantăm respectarea drepturilor consumatorilor, fenomenul concurenţei devenind o normalitate. (…) Un lider conştient şi cu principii sănătoase îşi doreşte ca poporul său să se bucure de aceste privilegii. Noi beneficiem de aceste posibilităţi, acum trebuie doar să le valorificăm din plin.

Apropierea de Uniunea Europeană este în interesul nostru naţional, fiindcă înseamnă deschiderea de noi perspective şi nicidecum renunţarea la avantajele pe care le-am avut pînă acum. Apropierea de UE va stimula economia, va favoriza crearea locurilor de muncă şi va crea premise pentru îmbunătăţirea vieţii fiecărei familii din Moldova… Noi, democraţii, am venit cu o iniţiativă în Parlament, care a reuşit să fie votată doar în prima lectură. Am propus ca cetăţenii care muncesc peste hotare să-şi poată aduce acasă bunurile agonisite — fără taxe. Este o iniţiativă de respect pentru cei care îşi doresc să revină acasă. Unica soluţie însă să readucem moldovenii acasă este să asigurăm dezvoltarea economică.

Ţineţi minte în ce condiţii a fost semnat acest Acord. Deputaţii au acţionat cît mai repede, de parcă erau nişte pompieri… Dacă nu se hotărăşte restabilirea relaţiilor cu Federaţia Rusă, noi nu suntem de acord ca acest acord să fie în vigoare. Acest Acord trebuie să se bazeze pe interesele Republicii Moldova şi nu trebuie să pierdem prietenii noştri tradiţionali, trebuie să avem relaţii bune cu Rusia.

Washingtonul ne-a ajutat permanent, prin numeroase programe oferite tinerilor şi profesioniştilor de diferit nivel şi din diferite arii de activitate, să însuşim regulile democraţiei şi să edificăm statul de drept. La fel, am beneficiat de sprijinul SUA în soluţionarea problemelor economice, sociale şi de infrastructură din Moldova, inclusiv proiecte naţionale de amploare, precum cele de reparaţie a drumurilor sau de asigurare cu echipament modern a instituţiilor de stat.

În cadrul unei convorbiri telefonice prim-ministrul, Iurie Leancă, şi vicepreşedintele american, Joe Biden, au abordat probleme referitoare la dialogul strategic bilateral, alegerile din 30 noiembrie 2014 şi provocările regionale. Iurie Leancă l-a informat pe Joe Biden despre inaugurarea drumul Sărăteni-Soroca, avînd o lungime de 93 de kilometri şi care a fost reconstruit în cadrul Programului Compact, realizat graţie contribuţiei poporului american, în valoare de 262 de milioane de dolari, dintre care 100 de milioane au fost alocate pentru reabilitarea acestui drum. În privinţa alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, Iurie Leancă s-a arătat încrezător că Moldova va opta, în continuare, pentru vectorul european de dezvoltare, singurul care şi-a demonstrat eficacitatea în asigurarea statului de drept şi a prosperităţii ţărilor care l-au adoptat. Şeful Cabinetului de miniştri i-a mulţumit lui Joe Biden pentru sprijinul pe care SUA îl oferă în demersul nostru de integrare europeană, prin susţinerea reformelor-cheie de modernizare a ţării. Vicepreşedintele american a încurajat autorităţile Republicii Moldova să continue eforturile în procesul de transformare a instituţiilor statului şi a societăţii, per ansamblu. De asemenea, Joe Biden şi-a exprimat speranţa că alegerile vor fi libere şi corecte, Republica Moldova afirmîndu-se şi pe această cale ca un stat care a îmbrăţişat valorile democraţiei.

Aceasta confirmă încă o dată că Bucureştiul nu vede cu ochi buni independenţa şi statalitatea Republicii Moldova şi aşteaptă un moment prielnic pentru a ne anexa teritorial. Vreau să le transmit următorul mesaj: “Să-şi pună pofta-n cui”. Mult mai grav este că unii lideri moldoveni subscriu acestei idei antistatale. Cu Ghimpu şi Chirtoacă e clar. Diagnoza lor nimeni n-a anulat-o… Aderare la NATO, anexare la România, românizarea forţată a moldovenilor — iată planul politic 2020 al liberal-democraţilor. Înainte spre Europa, înainte spre Unire! — iată sloganul lor adevărat.

Sunt convins că, după alegeri, lucrurile se vor aranja. Avem relaţiile bune cu ţările din Est, Belarus, Kazahstan. Vrem să colaborăm cu toate ţările şi să dezvoltăm în continuare relaţiile cu Uniunea Europeană.

Sunt sigur că peste 10 ani, cel mult 15 ani, Chişinău şi Cernăuţi, Chişinău şi Kiev, Chişinău şi Odesa, Republica Moldova şi Ucraina vor fi parte a UE, vom fi împreună cu toate oraşele, cu toate statele şi cu toate naţiunile care trăiesc în pace şi prosperitate.

Ucraina trece prin cea mai grea cumpănă. Nu ne-am imaginat că va avea loc un război atît de aproape de noi. De aceea, trebuie să fim alături de fraţii noştri din Ucraina… Rusia a ridicat mîna asupra propriei mame, întrucît rădăcinile Rusiei sunt la Kiev. Iniţial exista Rusia Kieveană. Direcţia noastră este spre Uniunea păcii şi a prosperităţii, iar războiul trebuie să rămînă doar în amintirile noastre.

Moldova se află într-o perioadă extrem de importantă, cînd de deciziile luate depinde viitorul ţării. Putem spune că în ultimii ani a fost pus un fundament solid pentru dezvoltarea Moldovei, pe care vom construi o ţară prosperă cu viitor european. Foarte mult însă depinde de deciziile celor care vor construi acest viitor.

Semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană nu înseamnă că pierdem ceva, dimpotrivă, facem tot posibilul să avem acces şi pe această piaţă care are peste 600 de milioane de consumatori. Aşa veţi avea mai mult de lucru, respectiv, veniturile vor fi mai mari. Vom continua să investim în infrastructură. În ultima perioadă, au fost reabilitate 500 de kilometri de drum.

Politica noastră externă este una previzibilă, corectă şi are la baza interesul naţional. Acum, PLDM îşi propune un nou obiectiv ambiţios — Republica Moldova trebuie să lanseze negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu va dăuna relaţiilor cu ţările CSI. Dimpotrivă, aceste două spaţii economice sunt complementare… Cu părere de rău, asemenea acţiuni [embargoul şi reintroducerea taxelor vamale de către Federaţia Rusă] diminuează încrederea în valabilitatea acordurilor semnate în cadrul CSI. Aceste demersuri plasează, de facto, ţara noastră în afara zonei de comerţ liber cu ţările CSI.

Preşedintele, Nicolae Timofti, şi-a exprimat regretul că, în pofida argumentelor aduse în cadrul consultărilor bilaterale, Federaţia Rusă a instituit un embargo şi a introdus unilateral taxe vamale pentru produsele moldoveneşti, pînă la intrarea în vigoare a Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Preşedintele Timofti a declarat în cadrul Summit-ului că Republica Moldova doreşte dezvoltarea relaţiilor bilaterale între ţările CSI. De asemenea, preşedintele Republicii Moldova şi-a exprimat îngrijorarea şi faţă de degradarea climatului de securitate în regiune, ca urmare a evenimentelor din Ucraina. În replică, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin a declarat: “Noi nu ne-am opus niciodată apropierii de UE şi noi înşine vrem o apropiere, dar problema sunt condiţiile cooperării dintre noi”. Putin a menţionat că Rusia este pregătită să acţioneze pentru rezolvarea problemelor legate de asocierea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană. Ca modalitate de compromis, preşedintele rus a evocat că punerea în aplicare a componentei economice a Acordului de asociere a Ucrainei la UE a fost amînată pînă în 2016, subliniind că în acest răstimp se impune rezolvarea tuturor problemelor apărute între părţi. Potrivit şefului statului rus, problemele apar nu în legătură cu măsurile de protecţie pe care Federaţia Rusă le ia ca răspuns, ci din cauza faptului că partenerii nu consideră necesar să discute la timp, deschis, complet, la obiect şi profesionist despre riscurile care pot apărea pentru economia rusă şi pentru alte ţări CSI în legătură cu regulile de funcţionare a zonei de liber schimb.

La summit-ul CSI de la Minsk s-a confirmat poziţia comuniştilor din Moldova vizavi de politica deschiderii integraţioniste, neschimbată de la summit-ul CSI din Chişinău din 2002. Ideea modernizării după modelul european a fost susţinută de către Vladimir Putin atunci, este susţinută şi astăzi… Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, dispunînd de o experienţă de guvernare serioasă, a preîntîmpinat de nenumărate ori Alianţa şi Coaliţia că ignorarea intereselor partenerilor tradiţionali a ţării noastre vor avea consecinţe grave şi insista pe desfăşurarea unor consultări… Majoritatea de la guvernare, acţionînd neprofesionist şi obraznic, a ignorat toate posibilităţile propuse. Coaliţia guvernamentală a decis să-şi demonstreze încă o dată rusofobia, declarînd că astfel de consultaţii nu au nici un sens… Fără de pieţele estice agricultura moldovenească va falimenta. Aceasta va crea probleme serioase în sectorul bancar, care a creditat agricultura. Guvernarea Republicii Moldova este obligată, în interesul poporului moldovenesc, imediat şi cu recunoştinţă să accepte propunerea Preşedintelui Federaţiei Ruse cu privire la conlucrare pentru a depăşi problemele existente şi să amîne realizarea Acordului de Asociere pînă în 2016. Astfel, ei vor evita acuzarea societăţii de trădare de stat.

Acum trei luni am fost aici la o premieră de teatru şi am fost impresionat de profesionalismul actorilor. Am ştiut să apreciez atunci dăruirea cu care jucau actorii, m-a derutat atunci sediul, am vrut să punem la dispoziţie un sediu modern. Apoi am mers la Bucureşti şi i-am povestit dlui Ponta că ne lipseşte un astfel de teatru, ca oraşul să devină o urbă modernă. Iată peste trei luni suntem aici şi am pus prima piatră de temelie. Vreau să mulţumesc Guvernului României. Va fi o zi cu mai multe cadouri din partea colegilor de la Bucureşti. Actorii au acum şi transport pentru a prezenta spectacole în alte localităţi. Sper că oraşul va deveni unul european. Am fost cu dl Ponta la Aeroport şi sperăm să-l transformăm în unul regional. Sper că peste doi ani vom veni aici cu dl Ponta să vă felicităm cu o nouă lansare.

Premierul României, Victor Ponta, a întreprins pe 10 octombrie 2014 o vizită de lucru în Republica Moldova Programul vizitei a inclus o vizită la Cahul, unde a fost semnat Memorandumul de finanţare a construcţiei noului sediu al Teatrului republican muzical-dramatic “Bogdan Petriceicu Haşdeu”. Ulterior, Victor Ponta împreună cu omologul său moldovean, Iurie Leancă, au participat la ceremonia de donare a mijloacelor de transport pentru o serie de instituţii şcolare, culturale şi de stat din Republica Moldova, oferite de Guvernul României, etc.

Mulţi ne acuză că prin semnarea Acordului de asociere am pierdut piaţa rusească, însă a devenit disponibilă piaţa europeană, care este mai mare, iar capacitatea de cumpărare a consumatorilor, la fel, este mai mare. Sau să urmărim tot ce s-a făcut în ultimii ani, cîte proiecte au fost implementate pe banii europenilor. De fapt, oamenii noştri se obişnuiesc repede cu lucrurile bune. Aproape că s-a uitat că doar cu cîteva luni în urmă nu se putea de plecat în Europa fără viză, care era dificil de obţinut. Totodată, vedem că cei plecaţi la muncă în statele europene s-au integrat foarte bine. Deci, prin natura lor, moldovenii sunt europeni. Nu există o alternativă pentru Republica Moldova, vectorul european este unica cale pe care trebuie s-o urmăm.

Prezenţa unei armate străine pe teritoriul Republicii Moldova şi, mai cu seamă în perioada acestui conflict din Ucraina, desigur amplifică pericolul ca aceste trupe să fie folosite, în anumite situaţii, în escaladarea tensiunilor. Reieşind din declaraţiile făcute de partea rusă pînă acum, cred, totuşi, că aceste trupe nu vor fi folosite şi că ele nu prezintă un pericol pentru Ucraina. Partea ucraineană întreprinde, totuşi, măsuri pentru a preveni mişcarea acestor militari pe teritoriul său. Eu sper că acest conflict va fi rezolvat pe cale paşnică. Au fost deja încercări de a se ajunge la o rezolvare pe cale paşnică. Am în vedere acordurile care au fost semnate la Minsk. Sigur că aceste mijloace de rezolvare a conflictului vor fi exploatate şi în continuare. Situaţia este foarte simplă: Rusia să se dezică de aceste ambiţii expansioniste şi problema va fi rezolvată. Lucrurile depind nu de Ucraina, ci de Rusia, pentru că ea a intrat cu forţe militare pe teritoriul unui stat străin. Republica Moldova recunoaşte integritatea Ucrainei, recunoaştem pe deplin independenţa acestui stat vecin cu care suntem în relaţii foarte apropiate şi bune, şi depunem eforturi să păstrăm liniştea şi pacea în interesul popoarelor noastre.

Începînd cu anul 2009, noi am încercat să avem altfel de relaţii cu Rusia, bazate pe respect, pe principii clare, cum ar fi neimplicarea în treburile interne ale Republicii Moldova, am vrut să avem relaţii mature. Deşi era previzibil, noi, totuşi, nu ne-am aşteptat că Moscova va fi atît de drastică în privinţa embargourilor. Noi am fost prinşi într-un moment foarte vulnerabil, într-o perioadă de tranziţie, deoarece nu am avut timp să pregătim economia pentru implementarea Acordului de Asociere, iar Rusia a folosit pe larg această situaţie pentru a ne şantaja. Eu cred că apele se vor linişti, noi vom reveni pe piaţa rusească, dar de pe alte poziţii.

Mari aşteptări nu am de la acest summit, dar am găsit de cuviinţă să particip la el pentru a continua relaţiile bune, existente între statele noastre, mai ales sub aspect bilateral. Sper că la aceste întîlniri vom avea posibilitatea să cunoaştem tendinţele unor state privind relaţiile noastre bilaterale, fiindcă în relaţiile ce ţin de CSI, ne convingem că ele nu sunt viabile, nu sunt suficient de funcţionale pentru Republica Moldova.

Actualii guvernanţi din Moldova joacă rolul unor păpuşi într-un mare joc geopolitic pe care îl fac Washingtonul şi Bruxellesul, iar acest lucru este înţeles de toată lumea! Dacă s-ar fi condus de interese naţionale, nu ar fi semnat aceste acorduri. Imaginaţi-vă ce beneficii ar avea Republica Moldova în condiţiile sancţiunilor reciproce ale Occidentului şi Federaţiei Ruse, odată ce ţi se deschide 30–40 la sută din piaţă. Am fi obţinut un beneficiu mare şi un suport substanţial pentru sectorul economic!

La noi se retransmit toate posturile româneşti, care afirmă în mod deschis că Moldova nu există şi că, în 3–4 ani, va urma unirea cu România. De fiecare dată cînd se lansează în alegerile prezidenţiale, politicienii români încep să creadă că Republica Moldova este pămîntul lor… vreau să spun cert şi clar un lucru — Republica Moldova nu va fi niciodată parte a României! Moldovenii nu doresc şi nu vor fi români. Oamenii obţineau cetăţenia românească şi paşapoarte româneşti doar pentru a putea călători în Europa fără vize, însă acest proces a fost stopat odată cu abolirea regimului de vize. Potrivit sondajelor de opinie, circa 70 la sută din cetăţeni se autodefinesc moldoveni, vorbesc limba moldovenească şi doresc să studieze anume “Istoria Moldovei” şi nu istoria statului vecin! Socialiştii au înaintat în Parlament un proiect de lege în vederea protejării şi consfinţirii moldovenismului.

Locul nostru, al Republicii Moldova, este în Uniunea Europeană, unde este o piaţă de peste 500 mil. potenţiali consumatori, cu reguli clare de joc, care nu depind de mofturile cuiva sau de conjunctura politică şi geopolitică. UE înseamnă democraţie, bunăstare, civilizaţie etc. — este cel mai sigur şi mai bun spaţiu din Europa şi nu numai care poate să asigure o dezvoltare normală şi locul nostru este anume în aceasta mare familie. Aceasta trebuie să o înţeleagă inclusiv şi cei care încearcă acum să inducă în eroare cetăţenii, creînd miraje şi povestindu-le despre beneficiile a nu ştiu ce proiecte pe care şi le doresc ca şi alternativă UE.

Scopul nostru este să trecem de la faza de monitorizare în faza de post-monitorizare. În următoarea perioadă ne vom concentra pe campania electorală pentru a asigura alegeri democratice şi corecte la 30 noiembrie, astfel încît, după aceste alegeri, să avem o guvernare pro-europeană, care va accelera implementarea Acordului de Asociere cu UE, respectiv îndeplinirea obligaţiunilor pe care ni le-am asumat faţă de Consiliul Europei.

Jose Luis Herrero a fost numit noul Şef al Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova începînd din octombrie curent, fiind succesorul lui Ulvi Alkhundlu. Anterior, acesta a deţinut funcţia de Şef al Misiunii OSCE la Skopje, avînd o vastă experienţă în oferirea asistenţei structurilor guvernamentale în implementarea reformelor democratice, precum şi în facilitarea dialogului şi negocierilor instituţionale.

Sîntem în proces de extindere a acestei zone unde cetăţenii moldoveni pot călători fără vize.

Republica Moldova şi Serbia au decis abolirea reciprocă a regimului de vize pentru cetăţenii ambelor ţări. Un proiect de hotărîre în acest a fost aprobat astăzi de către membri Cabinetului de miniştri. Potrivit Acordului care urmează să fie semnat de Guvernul R. Moldova şi Guvernul Serbiei, cetăţenii ambelor state vor putea intra, ieşi, tranzita şi rămîne temporar pe teritoriul statului celeilalte părţi pentru o perioada care să nu depăşească 90 de zile în decurs de şase luni de la data primei intrări.În prezent, cetăţenii moldoveni pot călători fără vize în mai mult de 60 de ţări, inclusiv în ţările membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Regatului Unit.

Republica Moldova acordă o importanţă majoră dezvoltării şi extinderii relaţiilor de prietenie şi colaborare cu Federaţia Rusă. Îmi exprim speranţa că, prin eforturi comune, vom reuşi să impulsionăm dialogul moldo-rus, atribuindu-i un nou nivel calitativ, în beneficiul ţărilor şi popoarelor noastre.

Modernizarea Moldovei este imposibilă fără realizarea unei politici externe echidistante şi competente: Neutralitatea Constituţională, reintegrarea ţării, şi continuarea modernizării în baza politicii europene de vecinătate. Participarea la procesele integraţioniste în spaţiul postsovietic va duce la livrări stabile a resurselor energetice la preţuri convenabile, va atrage investiţii de miliarde în economia moldovenească, va permite restabilirea pieţelor de desfacere tradiţionale, în primul rînd în Rusia, va asigura respectarea drepturilor sutelor de mii de migranţi din Moldova. Procesele integraţioniste în Est vor deschide perspective noi pentru soluţionarea problemei transnistrene şi restabilirea integrităţii teritoriale a ţării noastre.

Este important sprijinul d-voastră în contextul reorientării Republicii Moldova spre alte pieţe de desfacere, fapt ce va contribui la dezvoltarea agriculturii şi va asigura o creştere durabilă a economiei naţionale, iar investiţiile străine în întreprinderile mici şi mijlocii vor permite crearea locurilor de muncă şi întoarcerea cetăţenilor noştri acasă.

La 3 octombrie, Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, a deschis reuniunea consulilor onorifici ai Republicii Moldova, organizată de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul evenimentului, la care au participat 23 de consuli onorifici, a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea evenimentelor actuale din Republica Moldova şi cele de pe plan internaţional, participanţii fiind informaţi despre agenda de reforme a autorităţilor de la Chişinău, priorităţile politicii externe a ţării noastre şi activităţile Guvernului de susţinere a diasporei.

Reconfirmăm sprijinul nostru pentru eforturile Ucrainei de a identifica o soluţie paşnică în vederea reglementării conflictului din Estul ţării. Considerăm că acest conflict trebuie soluţionat în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. […] În astfel de momente dificile, fără precedent, este nevoie de o asemenea cooperare, este nevoie de a arăta înţelegere, este nevoie de a depune eforturi pentru a consolida nu doar relaţiile bilaterale, dar şi a consolida securitatea în regiune. Şi sunt convins că această întîlnire trilaterală este un pas sigur în această direcţie.

Trebuie să întreprindem toate măsurile necesare pentru a nu admite apariţia unui conflict îngheţat în această zonă, de data aceasta pe teritoriul Ucrainei. Cine nu ştie ce este un conflict îngheţat, îl invit la noi în Transnistria. Veţi vedea cît de periculos este acest fenomen nu numai pentru ţara pe al cărei teritoriu are loc, dar şi pentru întreaga regiune. Ţinînd cont de aceste circumstanţe specifice, reiterez necesitatea dezvoltării cooperării în acest format trilateral regional.

Implementarea Acordului de Asociere cu UE ne va ajuta să modernizăm ţara prin reforme structurale în justiţie, educaţie, sănătate şi în alte domenii importante, dar, în paralel, trebuie să creăm condiţii pentru sporirea investiţiilor în Republica Moldova, astfel încît să asigurăm locuri noi de muncă. Totodată, trebuie să soluţionăm problemele care afectează relaţiile cu Federaţia Rusă — un partener important pentru noi şi să folosim posibilităţile oferite de UE pentru a susţine producătorii noştri locali.

Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a avut o întrevedere cu Max Alier, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru Republica Moldova. Principalele subiecte abordate în cadrul discuţiilor au vizat prognozele şi aşteptările cu privire la situaţia macroeconomică în anul 2014, perspectivele bugetare pentru anul curent şi cadrul bugetar pe termen mediu, precum şi situaţia din sistemul financiar-bancar naţional. De asemenea, oficialii au făcut un schimb de opinii cu privire la situaţia politică internă şi contextul regional. Ultima misiune a FMI s-a aflat în ţara noastră în perioada 22–30 aprilie curent. În cadrul ultimului program, Republica Moldova a beneficiat de asistenţă financiară din partea FMI în valoare de aproximativ 566 de milioane de dolari.

Suntem nevoiţi să facem o alegere aflîndu-ne în epicentrul celui de-al doilea val de război rece, activizării susţinătorilor eurounionismului. Considerăm de datoria noastră politică să alegem relaţiile tradiţional economic-culturale cu Rusia, ortodoxe, ca o orientare morală pentru majoritatea locuitorilor ţării, precum şi statalitatea şi suveranitatea Moldovei, neutralitatea sa.

Am mers într-adevăr în calitate de prim-ministru pentru a susţine un alt prim-ministru. Mă bucur pentru această invitaţie. De obicei, noi invităm pe prietenii noştri să ne ajute în timpul campaniilor. Atunci cînd cineva face comentarii, vreau să se refere doar la un singur lucru: gazoduct, 20 milioane euro pentru grădiniţe — şi am văzut oamenii, bunicile fericite în satele unde nu au fost niciodată grădiniţe, vorbim de Muzeul Naţional, vorbim de viitorul teatru de la Cahul, mai vin ceva bani. […] M-am interesat cîte vieţi omeneşti au fost salvate ca urmare a faptului că dl Ponta, Guvernul pe care îl conduce, ne-a ajutat să extindem proiectul SMURD pe malul stîng al Prutului. Doar de cînd a venit aceste 5 autospeciale pe care ni le-a donat pe 27 august, 75 de vieţi omeneşti din Republica Moldova au fost salvate. Doar pentru acest gest aş fi mers la Bucureşti pentru a-i mulţumi pe dl Ponta şi a-i spune că îl susţin în ceea ce face. […] Eu privesc aceste lucruri într-o manieră foarte pragmatică şi de corectitudine, inclusiv la nivel de relaţii interumane. În primul rînd, suntem cetăţeni şi suntem oameni. Am mers acolo în calitate de prim-ministru şi aici m-am condus de interesul Republicii Moldova şi a cetăţenilor. Nu cred că cetăţenii nu apreciază acest gest, această atitudine a României. Nici lor nu le este uşor, dar iată găsesc aceşti bani pe care ni-i alocă cu maximă generozitate pentru că înţeleg că perioada prin care trecem noi este mai complicată.

Belarus este un partener economic-comercial foarte important pentru Republica Moldova. Avem tradiţional o cooperare foarte bună. Ne dorim o cooperare foarte bună cu toţi partenerii tradiţionali din est şi suntem convinşi că Acordul de Asociere cu UE, de Comerţ liber cu UE nu trebuie, nu poate şi nu vine în contradicţie cu Acordul de comerţ liber în spaţiul CSI.

În cadrul întrevederii, am discutat în mod concret perspectivele realizării unor proiecte comune în complexul agroindustrial, domeniile energeticii, transportului electric şi infrastructură.

Au fost examinate, în special, probleme ce ţin de sporirea livrărilor de produse agricole, pomi-legumicole şi vinicole moldoveneşti în Republica Belarus. De asemenea, am discutat despre extinderea cooperării în sfera de producţie, avînd în vedere necesităţile crescînde ale economiei moldoveneşti de tehnică agricolă şi ale oraşelor — de noi troleibuze şi autobuze de producţie bielorusă.

…cele două părţi şi-au reiterat ataşamentul faţă de principiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ambelor state şi s-au pronunţat pentru soluţionarea problemelor actuale ale securităţii internaţionale, respectîndu-se principiile şi normele dreptului internaţional.

Consecinţele Acordului de Asociere cu UE, document prin care a fost trădat poporul şi interesul naţional, deja capătă proporţiile unei catastrofe economice. Peste 60 la sută din exportul Moldovei poate fi compromis, iar premierul Leancă, cu miniştrii, parcă în bătaie de joc, coace plăcinte cu mere. O guvernare normală ar fi căutat opţiuni pentru soluţionarea problemei, însă această Coaliţie se pronunţă pentru introducerea unor măsuri de reacţie, de facto declară război comercial Rusiei. Nici puterile geopolitice nu-şi permit să împartă lumea în prieteni şi duşmani. Numai conducerea Moldovei o face cu uşurinţă, fără a se gîndi la consecinţe. Doar în cîţiva ani Coaliţia a întors totul pe dos, găsind duşmani acolo, unde timp de sute de ani se află partenerii noştri strategici. Sînt convins că restabilirea relaţiilor tradiţionale, istorice cu Rusia va constitui sarcina primordială, strategică pentru noua guvernare. Şi nu doar din considerente economice. Rusia a fost întotdeauna garantul statalităţii moldoveneşti, care este astăzi în mare pericol.

Nu mă voi întîlni cu Lukaşenko, deoarece el a solicitat să se vadă cu toţi preşedinţii fracţiunilor parlamentare, iar eu nu vreau să mă duc în această componenţă.

Scopul nostru este unul foarte clar în relaţia cu APCE. Interesul este să avem alegeri libere, corecte, ceea ce va constitui, de asemenea, un test al democraţiei. După aceste alegeri, prin implementarea Acordului de Asociere vom trece din perioada monitorizare în faza de post-monitorizare în relaţiile cu APCE.

Sînt sigur că cuvintele mele por părea cuiva drept culmea cinismului, dar nu vă grăbiţi să mă judecaţi, lasă să treacă vreo 3–4 ani şi atunci vom putea înţelege şi aprecia ce efect benefic a avut embargoul rusesc asupra producătorilor şi exportatorilor autohtoni de fructe şi legume.

Am constatat cu satisfacţie că autorităţile fitosanitare ruse înţeleg că importurile directe de mere moldoveneşti, nu prin terţe ţări, sînt în interesele ambelor părţi. La întrevederea cu şeful adjunct al Rospotrebnadzor-ului, Irina Braghina, au fost expuse argumente tehnice în favoarea anulării restricţiilor la livrările de vinuri şi conserve moldoveneşti în Federaţia Rusă. Dar nu a fost luată vreo decizie şi nu a fost stabilit nici un termen. Vom continua discuţiile la nivelul grupurilor de experţi.

Nu merită [Traian Băsescu să i se oferea cetăţenia RM] pentru că a făcut împotriva a ceea ce era deja construit în relaţiile dintre R. Moldova şi România. A lucrat împotriva Moldovei, dar şi a României… Lăsaţi voi astea. Sunt poveşti…"nu ar fi făcut nimic bun pentru relaţiile între cele două state.

Am venit aici pentru două întrevederi — una la Rosselhoznadzor şi una la Rospotrebnadzor. Dar am avut posibilitatea să particip şi la expoziţia “World Food Moscow” şi la recepţia oficială dedicată zilei independenţei. Dar, în primul rînd, am avut întrevedere la Rosselhoznadzor, cu domnul Serghei Dankvert, şeful serviciului fitosanitar rusesc, cu care ne cunoaştem demult, cu care noi de fiecare dată orice problemă care apărea reuşeam să o rezolvăm. Am avut o discuţie foarte bună, eu am avut argumente destul de convingătoare în privinţa faptului că nu se merita ca merele de calitate, fructele de calitate din Republica Moldova să mai fie supuse şi embargoului, odată ce au fost introduse taxe vamale. De altfel, tot ceea ce se putea de colectat la bugetul Federaţiei Ruse merge în alte ţări, la alţi intermediari ş.a.m.d. Eu sper că am fost înţeles. Am convenit că timp de o lună vom continua discuţiile, poate chiar vom avea reprezentanţi ai Rosselhoznadzor la Chişinău, în aşa mod ca cel puţin peste o lună să fie luată o decizie finală ce facem în situaţia dată.

Prin semnarea acestui Acord cetăţenii moldoveni aflaţi în Turcia vor fi scutiţi de necesitatea şcolarizării şi instruirii suplimentare în procesul de convertire a permiselor de conducere şi de taxele adiţionale în acest scop. În acelaşi timp, ei vor putea circula liber în traficul internaţional şi vor putea încheia mai uşor contracte de muncă.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova îşi exprimă profunda indignare în legătură cu declaraţiile prim-ministrului României, Victor Ponta, cu privire la “cea de-a două mare unire a României”, care, chipurile, urmează a fi realizată către anul 2018. O astfel de declaraţie reprezintă un nou atentat nevoalat al autorităţilor de peste Prut la suveranitatea Statului Moldovenesc şi identitatea poporului moldovenesc.

Domnul Ponta şi-a dat jos masca de “politician român moderat”. Deşi mai devreme mai mulţi reprezentanţi ai mass-media moldoveneşti încercau să-l contrapună “şoimului unionist” Traian Băsescu. Declaraţiile lui Ponta sînt o reconfirmare a faptului că toţi politicienii români au un scop comun — nimicirea şi anexarea Moldovei. Unionismul brutal a devenit demult o ideologie oficială a statului românesc.

A venit timpul să se pună capăt acestei politici. Cerem autorităţilor oficiale ale Moldovei să trimită o notă oficială de protest conducerii româneşti, iar Bucureştiul trebuie să prezinte în mod public scuze pentru declaraţiile făcute. Partidele care promovează ideea unionismului pe teritoriul Moldovei trebuie să fie interzise, iar acţiunile lor să fie investigate penal.

Anul trecut, puţini credeau că vor circula fără vize în UE, dar astăzi mai mult de 200 de mii de cetăţeni au beneficiat deja de acest drept, vom beneficia de călătorii mai ieftine cu avionul, studenţii moldoveni pot efectua stagii la cele mai bune universităţi din Europa, avem o conductă de gaze care va asigura securitatea energetică a R. Moldova etc. Determinarea pe care am avut-o în ultimii patru ani a permis să avem aceste lucruri. Produsele moldoveneşti au început să intre pe piaţa UE fără taxe de import, iar aceasta şi alte acţiuni sunt cea mai importantă dovadă a susţinerii ţării noastre de către UE.

Integrarea europeană trebuie să devină un proiect naţional pentru care trebuie să avem şi consensul forţelor politice, şi sprijinul cetăţenilor. Trebuie să-i motivăm pe cetăţeni ca şi după alegerile parlamentare din noiembrie să continuăm acest proiect, care nu are alternativă.

Sancţiunile introduse [de către Rusia] sînt ilegale, n-au nicio argumentare de natură comercială. Ele au fost introduse în baza unor decizii politice, emoţionale, pornind de la contextul din regiune. O provocare serioasă este şi faptul că avem în ţară forţe politice care deschis optează pentru deturnarea agendei europene a Republicii Moldova, încearcă să folosească această conjunctură regională şi să divizeze societatea.

La toamnă avem cea mai mare nuntă din Republica Moldova — nunta cursului european, nuntă pe care noi trebuie s-o dansăm atît de frumos, încît toată lumea să danseze cu noi.

Noi nu trîmbiţăm că în 2–3 ani vom adera la Uniunea Europeană. Noi dorim mai întîi ca ţara să fie pregătită de această aderare.

Uniunea Europeană nu ar fi o perspectivă rea pentru Republica Moldova, însă “ţara trebuie modernizată” […] Orice ţară, industrie, trebuie să se modernizeze, iar noi trebuie să atingem aceste standard şi să ne ridicăm la acest nivel. Nu am spus despre integrare europeană. Moldova încă nu este pregătită. Poate peste 100 de ani.

Ne exprimăm categoric împotriva colaborării dintre Moldova şi NATO. Nu dorim să participăm la această structură, nu dorim să ne jertfim băieţii, militarii noştri, tinerii noştri. Ne pronunţăm pentru pace şi linişte! Ce fac soldaţii ţărilor străine, membre ale NATO, în capitala moldovenească? Nu au ce face în ţara noastră, într-o ţară, în care neutralitatea şi neparticiparea la orice blocuri militar-politice sînt nişte prevederi consfinţite prin Constituţie.

Republica Moldova trebuie să-şi definească foarte clar atitudinea faţă de situaţia din Ucraina şi să numească fenomenul aşa cum este definit de experţi în conflicte militare: actualmente în Estul Ucrainei are loc un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, război care trebuie să fie condamnat vehement, iar comunitatea internaţională să ia măsurile necesare pentru a stopa imediat pierderile de vieţi omeneşti şi ocuparea teritoriilor ucrainene de către Rusia. Republica Moldova trebuie să-şi asume un discurs politic şi diplomatic corect şi adecvat situaţiei ca atare: Rusia este stat agresor, a invadat teritoriul Ucrainei şi, din această cauză, trebuie nu doar să fie sancţionată economic, ci să poarte răspundere penală pentru crime de război.

Trebuie să organizăm un referendum pentru a întreba poporul: Unde trebuie să meargă ţara? În Uniunea Vamală sau în UE, să indice beneficiile fiecărui curs în parte.

Partidul Socialiştilor a organizat o astfel de analiză. Unde este piaţa de desfacere tradiţională pentru producţia noastră? Unde sînt exportate merele noastre moldoveneşti? 93% — pe piaţa rusească. Şi unde muncesc cei mai mulţi concetăţeni de-ai noştri? Peste 700 000 muncesc în Federaţia Rusă. Businessul nu trebuie să-şi piardă pieţele de desfacere tradiţionale şi veniturile. Or, din aceste venituri trăieşte ţara!

Reuniunea este organizată la iniţiativa României şi Franţei — ţări care, în cadrul UE, gestionează grupul “Prietenii Moldovei”. La iniţiativa acestor două ţări, 28 de miniştri de externe din statele membre ale UE se vor reuni, pe 1 septembrie, la Chişinău. Într-adevăr, această reuniune e plină de simbolism. Pe 1 septembrie, va intra în vigoare Acordul de Asociere care prevede şi crearea unei zone de comerţ liber cuprinzător şi aprofundat între Republica Moldova şi UE… Vor fi nişte discuţii pline de conţinut despre parcursul european al Republicii Moldova, realizările obţinute în ultimii ani, dar miniştrii se vor concentra şi asupra modului în care UE poate ajuta Moldova la implementarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb. Din punctul meu de vedere, aceasta este cea mai elocventă manifestare de susţinere a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană şi o manifestare de solidaritate cu Republica Moldova într-un moment regional extrem de complicat pentru noi.

În cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea de toamnă, Partidul Socialiştilor va readuce în agenda de lucru a legislativului proiectul de lege privind denunţarea Acordului cu Uniunea Europeană. Îndemnăm toate forţele politice, care stau pe poziţii de statalitate, care se pronunţă pentru integrarea Moldovei în Uniunea Vamală, pentru consolidarea relaţiilor cu Rusia şi cu ţările CSI, să susţină acest proiect de lege. Socialiştii sunt gata să sprijine orice alte proiecte de lege similare, indiferent de autorii acestora.

Partidul Socialiştilor avertizează autorităţile oficiale că, în cazul în care, pînă la 14 septembrie, nu vor fi întreprinse măsuri din partea guvernării vizavi de denunţarea Acordului cu UE sau dacă nu va iniţia subiectul privind organizarea unui referendum naţional, socialiştii vor declara mobilizarea naţională a societăţii şi a unei serii de acţiuni în acest sens. Acţiunile de protest de amploare vor demara sub lozinca “Pentru Moldova în Uniunea Vamală”, pe care socialiştii le vor organiza duminica, 14 septembrie. Principala cerinţă o constituie denunţarea imediată a Acordului cu Uniunea Europeană.

Gestul Rusiei este unul regretabil. Crearea zonei de comerţ liber între Republica Moldova şi UE nu înseamnă disponibilitatea Moldovei de a întrerupe relaţiile comerciale cu Rusia şi cu alţi parteneri din CSI. Prevederile despre instituirea zonei de comerţ liber cu UE nu intră în contradicţie cu prevederile zonei de comerţ care există între Moldova şi partenerii săi tradiţionali din Est. Adevărat, pe termen scurt, aceste restricţii comerciale impuse de Rusia ne vor afecta. Producătorii noştri agricoli vor întîmpina unele dificultăţi. Dar atît Guvernul Moldovei, cît şi UE vor susţine aceşti producători la maximum. Vom amortiza astfel şocul, iar pe termen lung, cu lecţia învăţată, ne vom diversifica pieţele şi nu ne vom mai confrunta cu astfel de situaţii. Vorbim în primul rînd de liberalizarea completă a pieţei UE pentru producţia vinicolă moldovenească — o decizie care a intrat, de fapt, în vigoare încă anul trecut. Din momentul parafării, semnării şi ratificării Acordului de Asociere UE — Republica Moldova, UE a dublat cotele de export la cel puţin 4 categorii de produse agricole moldoveneşti. Asemenea măsuri sunt într-adevăr fără precedent şi este cea mai elocventă manifestare de solidaritate cu Republica Moldova şi, în primul rînd, cu producătorii agricoli.

Pentru moment există Constituţia care prevede că Republica Moldova este un stat neutru, iar sondajele arată că majoritatea cetăţenilor se pronunţă pentru păstrarea neutralităţii. Iar pentru aderarea la Uniunea Europeană nu este obligatorie şi aderarea la NATO. Ţări precum Finlanda sau Suedia nu sunt membre ale NATO, dar fac parte din UE.

Livrările [de gaz] de alternativă ar putea veni nu din Ucraina, ci prin Ucraina […] Autorităţile de la Chişinău se pregătesc pentru situaţii ipotetice cum ar fi sistarea livrărilor de gaze ruseşti. Nu voi intra în detalii, voi spune doar, cu maximă responsabilitate, că şansele să îngheţăm sunt minime. Avem soluţii, suntem angajaţi în negocieri foarte serioase şi cred că în maximum două luni vom avea răspunsuri punctuale la ce s-ar întîmpla dacă ar apărea probleme cu furnizarea de gaze ruseşti.

Problema securităţii energetice va dispărea în Republica Moldova peste doi ani, cînd România urmează să construiască două staţii de comprimare pentru ca gazul românesc să ajungă şi la Chişinău. Atunci vom putea negocia cu Rusia, vom putea să alegem ce este mai convenabil pentru Republica Moldova.

PLR consideră că Republica Moldova trebuie să-şi definească foarte clar relaţiile cu Federaţia Rusă. În primul rînd, trebuie constatată răcirea acestor relaţii în urma deciziilor unilaterale ale Rusiei. Guvernul trebuie să răspundă şi să introducă taxe vamale pentru produsele ruseşti. Trebuie iniţiată procedura de ieşire a Republicii Moldova din spaţiul CSI şi PLR a depus un proiect de lege în acest sens. De asemenea, în Moldova continuă propaganda rusească şi, din punct de vedere tehnic, ar fi posibilă înlocuirea emisiunilor informative şi de dezbateri prin care se face propagandă cu emisiuni autohtone.

Trebuie să credem într-un final cu pace şi o înţelegere între Federaţia Rusă şi Ucraina, şi să mizăm pe ceea că nu vor fi aceste întreruperi. Nu trebuie să facem panică. Nimeni nu trebuie să adune un surplus de resurse. Pentru perioada de iarnă. Statul are capacităţile sale de a acorda şi în situaţii critice un minim de energie necesară.

Noi suntem deschişi pentru un dialog sincer cu partea rusă, cu participarea conducătorilor ministerelor de resort, al Serviciului Federal de Supraveghere şi Protecţie a drepturilor consumatorilor (Rospotrebnadzor), al Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară (Rosselhoznadzor), al Serviciului Federal Vamal, precum şi al experţilor moldoveni. Printr-o comunicare mai activă şi o expertiză obiectivă intenţionăm să identificăm soluţiile de compromis şi să demonstrăm că aspiraţia Republicii Moldova pentru integrarea europeană nu aduce prejudicii relaţiilor economice cu Federaţia Rusă.

Eu cînd aud că Federaţia Rusă se teme de impactul acestui Acord, adică încearcă să-şi protejeze piaţa de importurile din Moldova, care vin în Rusia, mie mi se pare chiar ridicol acest lucru. Fiindcă statistica arată că exporturile noastre în Federaţia Rusă sunt de circa 0.12% ponderea în Federaţia Rusă. Deci, Federaţia Rusă pentru noi este un partener important, fiindcă noi 20% exportăm încolo ponderea pentru Moldova. De ce să se apere ei? Sunt nişte chestii inventate şi sigur că este o decizie emoţională, politică, din cauza faptului că Ucraina, Georgia, Moldova s-au asociat la Uniunea Europeană.

Acordul de Asociere este cea mai importantă realizare în politica externă şi internă a Republicii Moldova de la 1991 încoace. Noi considerăm că exerciţiul de ratificare de la 2 iulie clarifică definitiv vectorul de politică internă şi externă a RM. Ţara noastră se îndreaptă. Peste 80% din conţinutul din Acordului se referă la Zona de comerţ Liber, ceea ce va permite accesul producătorilor autohtoni la o piaţă de peste 500 milioane de consumatori.

Vedeţi voi Parlamentul este rău, nu poate vota, nu are capacitatea şi, vine Guvernul cu un Făt-Frumos în faţă, salvează naţiunea, măreşte pensiile, toată lumea îşi primeşte salariile. Ştefan cel Mare poate să se odihnească, un urmaş de-a lui este în prezent în ţară şi duce mai departe misiunea.

Este o decizie politică care vine în urma Asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Eu cred că prin astfel de metode Federaţia Rusă nu procedează corect în primul rînd. Şi în al doilea rînd face şi o greşeală, există riscul ca aici în ţară să se creeze o atmosferă anti-rusească pe care noi nu o dorim.

Noi am încercat să fim corecţi tot timpul. Noi nu am trîmbiţat atunci cînd am văzut în produsele de bere sau vodcă din Federaţia Rusă că au apărut probleme. Am sesizat acei producători, dar n-am ieşit imediat cu sticla de bere în faţa publicului. Dacă s-a întîmplat acest lucru [embargo impus de Federaţia Rusă], a venit timpul ca şi noi să răspundem la fel, dar nu agresiv. Noi vom încerca să fim corecţi, fiindcă ţinem mult la această piaţă.

Dacă noi am plăti gazul nu după metri cubi, în care este atîta aer, dacă am compara cu conservele noastre, nu ar fi nicio problemă. În alte ţări civilizate, dacă mergem în Israel sau alte ţări, o să vedeţi că se achită o gigacalorie, dar nu metrul cub, aşa că dacă noi am controla metrii cubi pentru a vedea cît aer este, atunci o să vedeţi că nici jumătate de gaz nu ar trebui achitat.

Astăzi, mă simt mîndru de ţara mea. În această zi importantă vreau să aduc mulţumiri înaintaşilor noştri, deputaţilor din primul parlament, care au avut înţelepciune, viziune şi curaj să voteze legile fundamentale ce au stat la baza statului nostru, Republica Moldova. Mulţumesc celor care au acţionat consecvent pentru ca Moldova să aibă un viitor fără comunism la guvernare, colegilor mei de partid, partenerilor din coaliţia de guvernare, tuturor funcţionarilor care în decurs de 4 ani şi jumătate au muncit mult şi responsabil, pentru ca azi să fim ţară asociată la UE, să avem circulaţie liberă în spaţiul european. Vreau să le mulţumesc tuturor cetăţenilor şi să-i rog să privească în viitor cu încredere. Avem o cale lungă de parcurs şi trebuie să fim uniţi în numele ţării, în numele copiilor noştri. Felicitări, Republica Moldova — ţară cu trecut, prezent şi viitor european.

E o zi care schimbă strategic viitorul ţării, care vine să întregească statalitatea ţării. O zi care rămîne în istorie, care vine să ne responsabilizeze. Ne aşteaptă o muncă asiduă. Acest Acord are multe beneficii, doar va trebui să ştim cum să ne folosim corect de acestea.

Pace în suflet şi unire în ţară. Peste Prut şi oriunde am dori avem libera circulaţie. Mai sunt cîrcotaşi şi dodonişti care vor să facă referendum. Nu le va merge. Nu au nicio şansă. Este o zi însorită. Vă mulţumesc că aţi rezistat şi aţi aşteptat. Astăzi, Parlamentul şi-a onorat misiunea sa istorică. Pentru prima dată, o clasă politică şi o coaliţie şi-a asumat angajamentele faţă de electorat. Vom trăi într-o altă calitate. Este o zi a unor împliniri. Aşa trebuie să ne vadă fraţii noştri români şi Europa.

Şi dacă Uniunea Europeană în continuare ne va trece prin etapele de candidat, preaderare şi aşa mai departe, noi vom trece formal prin ele, însă nu cred că va fi ca şi în cazul celorlalte state, care au aderat pînă în 2007. Atunci trebuia să faci mult mai multe eforturi, ca să ajungi stat candidat, să intri în preaderare şi după aceea să aderi. Acum eu cred că Uniunea Europeană, chiar dacă nu spune, ne oferă deschis şansa la aderare la Uniunea Europeană şi rămîne doar să parcurgem în mod tehnic şi formal toate etapele, dar să fim serioşi… De aceea, eu cred că Republica Moldova şi Ucraina, şi Georgia neoficial, informal, dar vor fi tratate ca state membre, cel puţin, aceasta îmi este speranţa pentru că aceasta va creşte şansele de aderare.

Ţara noastră nu va obţine practic nimic, dar va pierde legătura cu partenerii istorici, contrar recomandărilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. De facto, acest Acord protejează doar interesele Bruxellului şi a patronilor de peste ocean ai autorităţilor moldoveneşti. Prin urmare, este de înţeles şi graba cu care o parte a guvernării corupte încearcă să semneze Acordul […] În aceste condiţii, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova obligă fracţiunea parlamentară să nu voteze pentru ratificarea acestui Acord, solicită Executivului Politic al Comitetului Central, tuturor structurilor de partid să organizeze acţiuni de informare în masă pentru cetăţenii ţării în care să le prezinte toate efectele nocive care vor urma după semnarea şi implementarea acestui Acord.

Am 2 mîini şi 2 picioare, dacă ar fi posibil să votez cu 4 membre, votez cu toate 4 […] Ne-am convins, în 5 ani de conducere a coaliţiei democratice, că ţara s-a mişcat din sărăcie şi stagnare doar în această perioadă. Au apărut proiecte investiţionale, mai multe locuri de muncă, salarii majorate la pedagogi, iar din 1 iulie şi la medici.

Perioada decisivă începe odată cu această săptămînă [27 iunie 2014], fiindcă finalul acestei acţiuni strategice nu se limitează doar la semnarea Acordului de Asociere. Finalul îl vom marca pentru această etapă odată cu ratificarea Acordului de Asociere. În opinia mea, procedura de ratificare trebuie să fie încheiată cît mai grabnic posibil, imediat după ziua semnării […] Etapa şi mai importantă, şi mai grea, şi mai responsabilă abia începe. Însă, odată ce ţinem cont de realităţile existente în ţara noastră, opoziţia a declarat ferm şi tare că nu va participa şi nu va susţine procedura de ratificare, această misiune revine deputaţilor din majoritatea parlamentară. Eu sunt sigur că noi avem voturile necesare.

Poziţia Partidului Democrat a fost conturată: noi la această etapă şi după semnarea Acordului de Asociere, ani înainte, în contextul implementării acestui acord, trebuie să rămînem ca şi parte componentă a CSI-ului, fiindcă ne interesează şi relaţiile economice, şi cele comerciale, şi cele umanitare, ele sunt vitale pentru interesul ţării noastre. Este altă problemă că Rusia, partenerii noştri strategici, nu vor să accepte o asemenea viziune şi atunci întrebarea este pusă în felul următor, că Moldova trebuie că aleagă: ori, ori. În realitate însă Republica Moldova nu este pusă în faţa unei alegeri, noi avem o deplină compatibilitate a acestui interes şi posibilităţi de a dezvolta relaţii bune în continuare şi cu Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Azerbaidjan.

Este adevărat că oamenii văd că sunt reparate drumurile, instituţiile de menire socială din banii europeni, că este modernizată ţara, dar odată ce salariile nu pot satisface necesităţile populaţiei, oamenii vor fi nemulţumiţi. Este adevărat că, începînd cu anul 2008, nivelul mediu al salariilor a crescut cu 45 la sută, dar au crescut considerabil şi preţurile […] Noi prea puţin am vorbit despre acord. Oamenii simpli nu cunosc care sunt beneficiile lui. Noi trebuie să venim cu un mesaj clar, să explicăm oamenilor ce înseamnă acest acord, că trebuie să mergem înainte şi nu mai este cale de a da înapoi, că acest acord este doar în beneficiul Republicii Moldova şi este unica cale de acces la fondurile europene. Noi nu avem o altă ieşire din situaţie.

Relaţia cu România este mult mai bună decît a fost anterior şi eu sper că exact în aceeaşi direcţie se va dezvolta şi în continuare. Mesajele unioniste încurcă tuturor. Este o dovadă de egoism politic din partea celor care promovează astfel de mesaj şi vin din partea celor care nu cunosc realităţile din Republica Moldova şi încearcă să facă anumite jocuri politice acolo, la Bucureşti, exploatînd situaţia din ţara noastră […] Noi avem un singur proiect în Republica Moldova, o Moldovă europeană, care în viitorul previzibil va fi membră a UE. Ne dorim relaţii foarte bune în acest format cu România. Eu sunt adeptul modelului austro-german şi cred că după acest model trebuie să se dezvolte relaţia şi dintre Republica Moldova şi România.

Noi vedem foarte bine prioritatea aspectelor de politică internă care derivă din acest acord. Şi, odată ce vorbim despre dezvoltarea ţării, iată că acest acord vine cu un şir întreg de acţiuni, cu motivaţii puternice, dar şi cu resurse importante pentru ca şi această guvernare, dar şi celelalte din viitor, să dispună de pîrghiile necesare pentru a asigura acest proces de dezvoltare, progres şi modernizare europeană a Republicii Moldova […] Noi avem intenţia să ratificăm cît mai curînd posibil acest acord. Care va fi viteza de ratificare în parlamentele statelor membre depinde de voinţa legiuitorilor din aceste ţări, dar cred că nici acest proces nu va fi unul de lungă durată.

Avem o înţelegere cu Ucraina, în cazul în care — presupunem — va fi sistată livrarea de gaze către Ucraina şi, respectiv, R. Moldova. Există posibilitatea de aprovizionare timp de cel puţin 6 luni de zile din rezervele interne ale Ucrainei, aceasta avînd mai multe capacităţi de stocare a gazelor în cazuri de forţă majoră. Dar şi mai important este acel proiect de aprovizionare a R. Moldova cu surse energetice alternative pe care l-am lansat cu România cu ceva timp în urmă şi care va fi dat în exploatare chiar de Ziua Naţională a R. Moldova, 27 august. Prima porţiune a gazoductului care va conecta R. Moldova la piaţa UE a gazelor naturale prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni va deveni funcţională la sfîrşitul lunii august şi, repet, aceasta este doar prima parte a proiectului. Cu colegii români, cu susţinerea UE, ne gîndim la extinderea acestui proiect, pînă în capitala R. Moldova şi eventual reabilitarea pe plan de infrastructură a întregului sistem energetic moldovenesc.

Integrarea noastră europeană înseamnă, înainte de toate, consolidarea suveranităţii Republicii Moldova, nu diminuarea sau vulnerabilizarea acesteia. O vom face prin fortificarea instituţiilor statului, devenind parte a unei familii de ţări prospere, relaţiile dintre care se bazează pe respect reciproc. Pe modelul unor ţări precum Austria sau Suedia avem şansa să consolidăm şi noi conceptul de neutralitate, fapt ce va crea un fundament solid al stabilităţii în regiune.

Îmi amintesc că în 2001, cînd negociam acordul cu Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), eram numiţi trădători, ca ulterior Federaţia Rusă să fie susţinută de RM ca să adere la această organizaţie. Cred că noi vom susţine Federaţia Rusă cînd va sosi timpul să devină şi membru al UE.

La etapa în care suntem, ţinînd cont de contextul regional şi că în toamnă vom avea alegeri, avem de înfruntat mai multe provocări, care sunt interdependente. În pofida acestora, agenda noastră este clară: pe 27 iunie vom semna Acordul de Asociere, apoi îl vom ratifica în Parlament.

Moldova a reuşit să implementeze acele planuri de acţiuni, Bruxelles-ul nu face cadouri şi acest lucru a putut fi auzit şi din cadrul multor vizite pe care le-au efectuat oficialii europeni în ţara noastră […] Dacă e să ne referim la conjunctura politică din regiune — atunci pot să spun că această conjunctură nu a făcut ca Georgia sau Ucraina să obţină regim liberalizat de vize cu UE.

Le-aş sugera celor care nu consideră integrarea europeană drept idee naţională să se uite ce s-a întîmplat nu departe de noi, unde asta nu a fost idee naţională. Cît sînge se varsă fără niciun sens, ce tragedie se produce. Cei care acum în Moldova propun alte căi, care nu există, nu vor altceva decît vărsări de sînge.

După întrevederea cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele Vladimir Voronin a spus că fracţiunea PCRM în Parlament nu va vota ratificarea Acordului de Asociere şi a înaintat obiecţiile de conţinut, care precizează de ce nu suntem de acord cu acest acord. În mod colegial, noi, fracţiunea, nu vom vota pentru ratificare.

…

Orice acord se negociază şi se semnează în interesul ambelor părţi. Cu regret, acest acord a fost şi negociat, şi pregătit fără a lua în consideraţie interesele politice şi economice ale poporului Republicii Moldova. În aşa situaţie, cu aşa conţinut, noi, comuniştii în niciun caz nu vom vota.

Acest acord, în primul rînd, vine să ofere ţării o perspectivă clară de integrare europeană, vine să întărească în Republica Moldova instituţiile democratice şi instituţiile economiei de piaţă. Eu cred că bunăstarea populaţiei este strict legată de calitatea şi funcţionalitatea instituţiilor existente în ţară.

Voi face tot posibilul ca toată fracţiunea, nu doar eu, să voteze pentru ratificarea Acordului de Asociere cu UE. Beneficiile sunt incomensurabile, faţă de ceea ce ne oferă spaţiul estic.

…

În acelaşi timp, este vorba de posibilitatea de a face studii, de a moderniza economia şi infrastructura, educaţia şi toate celelalte componente. Beneficiile acestea sunt deja palpabile prin proiectele care vin. Deja şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că ne acordă 50 de milioane de euro pentru a susţine parcursul european. Cine altcineva ne-ar mai da atîta susţinere?

Noi considerăm că vectorul extern trebuie să fie decis prin referendum. E o decizie care trebuie să aparţină poporului. De aceea, noi vom vota categoric împotriva ratificării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi voi expune opinia atît în plen, cît şi în cadrul unor proteste în masă.

A venit momentul pentru un dialog naţional despre cum ar trebui să producem transformările dorite de cetăţeni. Anvergura schimbărilor ce urmează a fi întreprinse ne obligă să fim vizionari, să ştim ce facem mîine, ne obligă să avem o viziune pentru Republica Moldova pe mai mulţi ani înainte. Dacă ne vom concentra toate eforturile asupra acestor obiective, posibilitatea ca mîine copiii să trăiască într-o ţară cu adevărat europeană va fi mult mai mare decît azi.

Împreună cu colegii [de partid], avem un plan bine definit. Într-o perspectivă apropiată vom depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Alegerile din toamnă vor fi o luptă adevărată pentru viitorul ţării care este sinonim cu integrarea europeană a ţării. O bătălie care va decide încotro se va mişca această ţară, înainte spre progres sau înapoi. Va trebui să facem faţă mai multor provocări. Trebuie să rămînem hotărîţi şi uniţi. Trebuie să muncim din greu şi atunci vom cîştiga aceste alegeri.

Asocierea cu Uniunea Europeană este mai mult decît un obiectiv de politică externă. Integrarea europeană este cel mai ambiţios proiect de modernizare pe care l-a avut ţara noastră.

Republica Moldova începe implementarea Zonei de Liber Schimb de la 1 octombrie curent [2014]. Din punctul meu de vedere, toate schimbările şi toate modificările, care de fapt şi reprezintă acea mult dorită modernizare a economiei ţării, ar trebui să fie suficiente pentru a convinge partea transnistreană că aceasta este calea spre progres şi aceste posibilităţi de a avea comerţ liber cu o piaţă enormă de 500 de milioane de consumatori în Uniunea Europeană ar trebui să fie tot atît de atractive pentru producătorii din stînga Nistrului, precum sunt deja atractive pentru cei din dreapta Nistrului.

Noi avem un pămînt bogat, oameni gospodari şi harnici. Sunt optimist şi cred că Republica Moldova va fi una dintre cele mai frumoase ţări de pe globul pămîntesc, nu doar din UE. Acesta este un loc dat de Dumnezeu, pe care trebuie să-l păstrăm pentru viitorul copiilor, pentru neam şi strămoşi. Trebuie să facem tot posibilul ca să mergem cît mai repede în UE, să atragem fonduri europene şi să schimbăm nivelul de trai al populaţiei.

Vladimir Voronin întotdeauna a fost consecvent şi în declaraţii, şi în acţiuni. Şi vreau să vă aduc aminte că chiar în primul mandat de preşedinte al Republicii Moldova, domnul Voronin a spus că Moldova trebuie să fie acolo unde este interesul cetăţenilor, al poporului republicii Moldova. Aceasta este foarte important.

Şi doi, sigur că în viziunea noastră, a comuniştilor, proiectul Uniunii Vamale, sau cum a fost reformulat acum o săptămînă ca Uniune Euroasiatică, este mai atractiv şi corespunde mai mult intereselor cetăţenilor Republicii Moldova. De aceea sigur că noi vom încerca să dovedim cetăţenilor Republicii Moldova perspectiva unor avantaje economice ale aflării în Uniunea Euroasiatică.

Noi considerăm că în ritmurile care s-au profilat în ultimul an, mesajele care ni le-au adus înalţii demnitari europeni, în momentul cînd ne vom face temele pe acasă, noi avem foarte bune şanse pentru a cîştiga acest joc, în care se joacă destinul existenţei Republicii Moldova. Dacă următorul mandat va fi de asemenea al Coaliţiei Pro-Europene se poate vorbi în mod real despre obţinerea statutului de ţară candidată şi despre o perspectivă reală de aderare la UE pînă în 2019.

Informaţia de ultimă oră arată că aceasta a fost o decizie mai mult politică, dar nu va avea continuitate. Ucraina nu va ieşi din CSI. Viitorul preşedinte, Petro Poroşenko, a fost şi ministru al Economiei. Noi avem o relaţie colegială, foarte bună şi din cîte eu îl cunosc, el nu va permite acest lucru. Într-adevăr, poporul ucrainean a demonstrat că este înţelept, a ales o persoană pe cît de inteligentă, pe atît de atît de echilibrată. Eu sunt sigur că lucrurile se vor rezolva şi Ucraina nu va ieşi din CSI.

Federaţia Rusă rămîne unul din partenerii foarte importanţi ai Moldovei şi mie îmi pare tare rău că unii încearcă să împartă societatea, în pro şi anti Rusia. La fel cum mă deranjează şi cei care fac asta cu UE […] Ce sa mai înţeleagă oamenii cînd văd toata ziua la televizor că unii le spun să meargă spre UE, alţii spre Rusia? În loc să lupte pentru a avea parteneriate cît mai benefice din toate părţile, unii se luptă să dărîme aceste parteneriate.

Pot să vorbesc cu certitudine despre colegii mei de fracţiune care cu toţii susţin acest proces şi vor vota cu siguranţă, pentru ratificarea Acordului de Asociere. La fel, nu am niciun motiv să pun la îndoială votul niciunui coleg din coaliţia Pro-Europeană. Sunt sigur că vor vota. În aceşti ani, cît am fost într-o coaliţie, au mai fost momente mai dificile, dar de fiecare dată cînd a fost vorba de proiecte importante pentru Republica Moldova, ele au fost votate.

Aderarea RM la Uniunea Vamală soluţionează cîteva probleme strategice, dă un impuls dezvoltării investiţilor, inclusiv asigurării competitivităţii ce este foarte important în comerţul cu UE şi cu întreaga lume. Acordă mijloace financiare suplimentare inclusiv bugetului, reduce din presiunea creditelor externe, păstrează statutul de neutralitate al ţării, creează condiţii suplimentare pentru reintegrarea ţării, etc. Şi de aceste posibilităţi trebuie să ne lipsim, doar pentru ca cineva la Bruxelles să laude o mînă de cinovnici, care călcînd pe tot ce este sfînt, încearcă să se menţină la guvernare. Cred că despre asta trebuie să fie întrebat poporul, prin organizarea unui referendum naţional îndată după alegerile parlamentare.

Lecţia este că nu avem dreptul să ezităm în semnarea Acordului de Asociere, în implementarea prevederilor acestui document, dar că trebuie să le demonstrăm cetăţenilor că avantajele acestui Acord nu sunt ipotetice, dar reale, că vor fi schimbări în bine.

Noi nu suntem împotriva modernizării, nu suntem împotriva integrării europene. Niciodată nu am fost împotrivă, dar trebuie sa fie respectate interesele noastre. De ce europenii se grăbesc? Ei ştiu că se duc de la conducere acum pe 25 mai şi vor să facă un cadou pentru Republica Moldova. Haideţi să facem ca acest cadou să fie acceptat. Acest Acord putea să fie semnat şi peste jumătate de an, şi peste un an şi nu se întîmpla nimic.

Cum să aderăm la ceea ce nu există [Uniunea Vamală]? Moldova trebuie să fie acolo unde este interesul ei. Trebuie să fim neutri. Trebuie să fim prieteni cu toţi. Nu putem exclude partenerii strategici atît România, cît şi Rusia. Viţelul blînd suge de la două vaci.

Da, opoziţia politică, Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova îşi construiesc strategiile electorale (deoarece suntem în an electoral) pe baza necesităţii efectuării unui model integraţionist de alternativă, ceea ce înseamnă integrarea Moldovei în Uniunea Euroasiatică. Acesta este un proiect elaborat şi promovat de Federaţia Rusă, care îi susţine pe acei actori de pe scena politică moldovenească, ce sprijină acest proiect.

Noi în 2002 am vorbit prima dată de UE. Cine a semnat primul acord cu UE? Noi! cine a obţinut regimul asimetric de comerţ? Noi! Cine a deschis misiunea EUBAM? Noi! Cine a deschis ambasada Ungariei, Centrul unic de vize? Noi!

Noi avem un angajament pe care ni l-am asumat în faţa cetăţenilor Republicii Moldova şi, în baza acestui angajament, oamenii au votat. Noi, în 2010, am fost în comunicare directă în cadrul alegerilor parlamentare şi am spus oamenilor exact ce vom face. Angajamentul Partidului Liberal Democrat din Moldova pentru care au şi votat oamenii sună foarte clar: semnarea Acordului de Asociere, semnarea Acordului de Liber Schimb, liberalizarea regimului de vize şi un proces de integrare europeană autentic, profund şi responsabil. Noi suntem în situaţia în care avem mandatul necesar oferit de oameni [pentru semnarea Acordului de Asociere].

Partidul Liberal Democrat din Moldova are obiectiv clar, nu este unul conjunctural, în funcţie de perioada de timp: eşti mai aproape de alegeri sau eşti mai departe de alegeri, este presiune din partea Federaţiei Ruse sau nu este presiune. Noi avem obiectiv de la care nu deviem: Republica Moldova — ţară membră a Uniunii Europene.

Dacă cineva crede că ne va îngenunchea prin intermediul gazului natural sau ne va influenţa parcursul nostru european prin probleme care ar fi posibil să fie create pentru cetăţenii noştri greşesc. Noi vom veni cu măsuri necesare pentru a diminua acest impact, pentru a avea grijă de oamenii noştri […] Eu sunt absolut sigur că noi vom rezista şi presiunilor, şi şantajului, pentru că avem deja datoria să ne gîndim nu doar la ziua de astăzi, să ne gîndim nu doar la aspectul material, dar să ne gîndim la viitorul nostru şi să facem în aşa fel încît construcţia Republicii Moldova să fie una durabilă şi să nu fie una conjuncturală.

Am fost rugat să vorbesc astăzi din punctul de vedere al unei ţări post-sovietice. Totuşi, aş dori să folosesc această posibilitate pentru ca sa subliniez că Moldova a evoluat foarte mult din trecutul său şi a mers înainte. Vreau să transmit un mesaj clar — Moldova nu se mai autopercepe drept republică post-sovietică. În ultimii aproape cinci ani, am a făcut paşi decisivi în stabilirea unor relaţii strînse şi ireversibile cu Uniunea Europeană.

Noi avem sentiment de demnitate şi din acest motiv cred că este timpul ca dl Rogozin să înţeleagă că este timpul ca Republica Moldova trebuie tratată cu respect.

NR: Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, aflat la Tiraspol la 9 mai 2014, a avertizat că semnarea de către Moldova a unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană ar putea avea consecinţe foarte grave asupra Republicii Moldova, subliniind că Transnistria este “sub patronajul Rusiei şi nu vom permite nimănui să o supere. Avertizăm în mod direct că (semnarea Acordului de Asociere cu UE) ar putea avea consecinţe foarte grave asupra Republicii Moldova şi a populaţiei sale. Suntem categoric împotriva faptului că Transnistria nu este invitată să participe la negocierile dintre Chişinău şi Bruxelles”.

Majoritatea absolută dintre noi, din fericire, nu a cunoscut coşmarul Marelui Război pentru Apărarea Patriei şi cum acţionau fasciştii atunci. Sunt profund convins că fiecare dintre voi crede că nu va vedea acest lucru niciodată. Însă, dacă analizăm ceea ce a avut loc la Odesa pe 2 mai, cînd oamenii a fost închişi în clădire, cînd această clădire a fost incendiată, cînd nu le-au permis să iasă, cînd aceşti oameni în agonie se aruncau de la etaje şi erau împuşcaţi pe loc, este ceea mai adevărat manifestare de genocid şi fascism.

Vedem foarte clar rînjetul imperialismului şi fascismului, această nerăbdare, faptul că se merge la orice încălcare a Constituţiei, a legislaţiei pentru a rupe Ucraina.

Administraţia de la Moscova îşi doreşte să aibă cît mai multă influenţă în această regiune. Unul din obiectivele lui Putin este refacerea Uniunii Sovietice. Toate vin dintr-un orgoliu foarte puternic pe care îl are Putin.

…

Sunt acţiuni planificate. Noi, însă, ştim, din lecţiile de istorie, că aceste acţiuni nu au durabilitate. Toate aceste dorinţe şi acţiuni ilegale vor avea reversul în raport cu cei care le-au iniţiat.

Noi avem elemente de război civil la hotarul Republicii Moldova. În Ucraina avem o situaţie care are impact asupra Moldovei, ceea ce ne obligă şi pe noi să avem o acţiune.

…actori politici din Moldova au implicare directă în tensionarea situaţiei, prin reprezentanţii lor din teritoriu. Mă refer la PCRM, Partidul Socialiştilor, şi trepăduşii care au apărut în ultimul timp şi aruncă bani în stînga şi dreapta cu mesaje pe care nu ştiu dacă nici ei le înţeleg… Nu doar Federaţia Rusă are interes naţional, dar şi Moldova.

PL îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu escaladarea situaţiei din Ucraina în contextul extinderii tensiunilor în tot mai multe regiuni. De asemenea, ne preocupă faptul că în tragicele evenimente din Odesa, în imediata vecinătate a noastră, au fost implicate, după cum susţin autorităţile de la Kiev, grupări militare ilegale inclusiv din regiunea separatistă Transnistria. Acest amestec este total străin de interesele noastre şi facem apel la toţii cetăţenii Republicii Moldova să nu ia parte la provocări.

Domnule Leancă! În zadar aţi îmbrăcat masca europeană. Dumneavoastră şi guvernului dumneavoastră mai mult vi se privesc penele şi brîul aborigenilor, care sunt gata să schimbe toate valorile propriului pămînt şi popor pe mărgele de sticlă. Chiar dacă dumneavoastră promovaţi un curs deschis îndreptat spre destabilizarea în regiune, la dezicerea demonstrativă de Transnistria, de întărirea frontierei interne pe Nistru, de lichidare a independenţei moldoveneşti, atunci apăraţi-vă deschis poziţia.

…

Fracţiunea Partidului Comuniştilor cere demisia Guvernului Leancă pentru samavolnicie, pentru uzurparea puterii, pentru minciuna devenită deja un sistem şi pentru înşelăciunea poporului moldovenesc. Noi cerem, ca într-o aşa soluţie nu atît de simplă, situaţie explozivă externă, guvernul provocatorilor şi instigatorilor să fie înlăturat de la adoptarea unor decizii atît de importante.

Dle Leancă, s-a creat impresia că nu aţi citit textul moţiunii de cenzură. V-am solicitat să fie prezentate notele transmise de MAEIE partenerilor europeni. Pînă în prezent nu aţi comunicat nimic, nici pe site-urile oficiale ale instituţiilor nu este publica nimic. Din cîte cunosc, nu există nicio notă transmisă oficial partenerilor europeni. A fost o derogare de la lege, nu aţi avut dreptul să vă aliniaţi, aţi depăşit atribuţiile legale.

…acţiunile Primului ministru Leancă privind alinierea la sancţiunile UE sunt un exemplu vădit al uzurpării puterii prin depăşirea atribuţiilor legale şi constituţionale.

Prin decizia de aderare la sancţiuni guvernarea nu s-a limitat. Oare, nu reprezentantul oficial al Moldovei la ONU a declarat despre necesitatea de lipsire a Rusiei de dreptul de veto în Consiliul de Securitate a ONU? Nu oare, însăşi reprezentanţii coaliţiei de guvernare au înaintat iniţiativa de interzicere a retransmiterii în Moldova a mijloacelor de informare în masă ruseşti şi ieşirea din CSI? Nu, Premierul Leancă a primit de la adjuncta Secretarului de Stat al SUA 10 milioane dolari SUA pentru consolidarea securităţii a nu se ştie care frontieră, împreună cu complimente publice pentru poziţia grăitoare antirusă? Nu însăşi Premierul, încurajat de ghionturile de la spate a lui Băsescu, se grăbeşte deschis să semneze un aşa Acord de Asociere cu UE, care va lipsi ţara de suveranitate şi în sfera de securitate, şi pe problemele de politică externă, ne mai vorbind de asuprirea economică a ţării?

…din minciunile cu care opoziţia încearcă să-i sperie pe cetăţeni şi să creeze panică în societate. Panică atît în ceea ce priveşte relaţia noastră cu Federaţia Rusă, cît şi vizavi de integrarea europeană.

…

…nu înţeleg cum poţi să depui o moţiune împotriva unui fapt ce nu a existat şi nu există […] dacă opoziţia a ajuns să apeleze la asemenea soluţii disperate în tentativa de a crea un pretext pentru o nouă moţiune, înseamnă că ea a epuizat orice critică în adresa Executivului. Înseamnă că nu mai are ce să ne reproşeze. Tocmai de aceea, ca şi în cazul moţiunilor anterioare, m-am bucurat de prilejul de a mă adresa cetăţenilor ţării de la tribuna Parlamentului şi, totodată, de a demonta piramida, clădită din falsuri şi minciuni, a opoziţiei comuniste. Căci pe minciună se bazează şi moţiunea de astăzi…

…

Republica Moldova a susţinut doar Declaraţia Uniunii Europene privind măsurile restrictive impuse fostei conduceri a Ucrainei — şi aceste măsuri nu au nimic comun cu Federaţia Rusă şi cu cetăţenii ei.

De facto, autorii moţiunii de cenzură au manipulat cu textele oficiale distribuite de Uniunea Europeană! În comunicatul oficial, în versiunea originală în limba română a acestuia, postată pe pagina electronică a Uniunii Europene, se menţionează doar că Moldova şi alte cinci state non-membre UE s-a aliniat Deciziei Consiliului, prin care, citez: “se impune îngheţarea fondurilor şi resurselor economice ale persoanelor identificate ca fiind responsabile de deturnarea de fonduri ale statului ucrainean şi ale persoanelor răspunzătoare de încălcări ale drepturilor omului în Ucraina”.

Mai exact, sancţiunile la care s-a aliniat Moldova vizează 18 foşti oficiali ucraineni şi nu afectează în niciun fel statul ucrainean sau întreg poporul ucrainean.

Astăzi, mai mult ca niciodată, Europa înseamnă pace, siguranţă şi dezvoltare. Noi, în Republica Moldova, înţelegem acest lucru. La fel, înţelegem că anume familia Partidului Popular European este cea care a luptat şi va lupta pentru această pace. Anume grupul PPE este cel care a reuşit să facă faţă crizei financiare, a oferit economiei europene mişcare înainte, anume familia PPE a fost prima alături de oamenii de pe maidanul din Kiev, care au luptat pentru a fi mai aproape de inima Europei.

…

Cei care neagă existenţa şi extinderea Uniunii Europene, neagă victoria umanităţii asupra dictaturii, neagă lupta pentru căderea zidului Berlinez, neagă lupta pentru libertate, bunăstare şi pace a tuturor celor care se simt europeni. Iar dacă ei nu pot altfel, haideţi să-i trimitem în Est — să voteze sub ţeava armei, să lupte pentru existenţă, să încerce să se exprime liber.

Consecinţele pot fi cele mai grave! În situaţia cînd suntem stat vecin cu Ucraina şi în condiţiile cînd a fost organizat un referendum — este el legal sau ilegal, urmează să fie concretizat şi analizat în organizaţiile internaţionale — eu cred că nu este cazul ca noi să ne băgăm acum cu careva comentarii. Aceasta poate aduce consecinţe absolut negative ţării noastre integral şi cetăţenilor noştri, inclusiv celor care activează pe teritoriul Federaţiei Ruse.

…dacă s-a pornit pe filiera unor dezbateri parlamentare, mai ales în regim închis, aceste lucruri trebuiau pregătite la nivelul cel mai serios cu crearea unor grupuri care să se documenteze, să prezinte un raport serios la capitolul securitate, or asigurarea securităţii în Republica Moldova nu trebuie tratată numai la nivel de “a crescut numărul militarilor în Transnistria sau nu a crescut”.

Cred că situaţia din Ucraina urmează să fie tratată cu maximă atenţie. Procesele care se întîmplă acum acolo sunt foarte şi foarte sensibile, respectiv o atitudine simplistă din partea unor politicieni din alianţă care doresc să-şi ia puncte şi care au fost la Maidan şi organizează vizite fulger şi încearcă să ne pornească pe noi, ca să fim pe urmă avocaţi, cred că este absolut eronat. Nu s-a luat nicio decizie la finele audierilor. A fost o discuţie absolut sterilă.

S-au mai întîmplat aceste lucruri şi anterior, nu este pentru prima dată cînd ministerul de Externe îşi asumă această responsabilitate. Altceva că această situaţie nu a fost discutată nici în cadrul Guvernului. Aici suntem martorii unei decizii luate la nivel personal de dl Leancă.

…aici este o tratare absolut libertină a deciziei Uniunii Europene şi a deciziei noastre de a adera la ea… Pe site-ul Uniunii Europene este plasată o listă de sancţiuni împotriva foştilor reprezentanţi, începînd cu persoanele care au interdicţia de circulaţie şi terminînd cu oameni de afaceri, cu blocare de conturi, cu alte sancţiuni care urmează să fie luate asupra acestor persoane incluse pe lista Uniunii Europene. Reprezentantul ministerului de Externe astăzi a accentuat că Republica Moldova, într-un fel, s-a alăturat sancţiunilor Uniunii Europene la capitolul interdicţii, ceea ce este în opinia mea prea interesant pentru a trata cu atîta libertate sancţiunile.

Cel mai mulţumit în urma audierilor parlamentare […] a fost, desigur, Dmitrii Gheorghevici Diacov, cel care a fost asigurat de cîteva ori de către toţi responsabilii guvernamentali că Republica Moldova nu are de gînd să adere la sancţiunile Uniunii Europene impuse Federaţiei Ruse ca urmare a anexării Crimeii, respectiv statul nostru nu va face nimic în măsură să-i supere (sau, citez, “să-i irite”) pe ruşi.

…reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, dl Valeriu Chiveri, a declarat în faţa deputaţilor că în viitorul apropiat doamna Natalia Gherman, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va participa la Moscova la reuniunea miniştrilor de externe ai CSI, iar în aprilie este aşteptat în vizită la Chişinău nimeni altul, decît, atenţie!, Serghei Lavrov!, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse (unde o să fie primit cu pîine şi cu sare, va întinde patriarhal mîna, spre a-i fi pupată şi răspupată de guvernanţi pînă la cot), ca ulterior şi prim-ministrul Iurie Leancă, să efectueze o vizită (de curtoazie) la Moscova.

Din păcate, prin aceste acţiuni se supuşenie, de trecere de partea agresorului, guvernanţii noştri vor participa la imacularea figurii grav şifonate a invadatorului imperialist, trădîndu-se astfel interesele cetăţenilor noştri, dar şi a cetăţenilor Ucrainei şi a UE, de care astfel ne desolidarizăm.

Noi susţinem integritatea şi unitatea statului ucrainean. Suntem într-o permanentă comunicare cu autorităţile ucrainene şi susţinem plenar aspiraţiile democratice europene ale poporului ucrainean-frate, dreptul său de a-şi determina viitorul, care, cu certitudine, este unul european.

Episodul din Crimeea nu se va repeta în Transnistria. Sunt diferenţe între Crimeea şi Transnistria. Acolo locuitorii au decis prin referendum, nu altfel.

Nu se compară un caz cu altul, sunt diferenţe în istorie, multe procese au avut loc pînă acum şi au loc şi în prezent. Nu se ia aşa decizii automat. Dacă a trecut în Crimeea, nu înseamnă că va trece şi în cazul Transnistriei. Aşa ceva nu susţin şi nu voi susţine niciodată.

N.R.: Potrivit lui Voronin, la toate întrevederile pe care le-a avut cu Putin, preşedintele Federaţiei Ruse a asigurat că respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova. În context, liderul PCRM declară că vinovat de soarta Crimeii se face Elţin, care ar fi semnat un Acord cu privire la peninsulă în timp ce se afla în stare de ebrietate.

Dvs aţi citit vreo declaraţie a PCRM privind situaţia din regiune care ar tensiona spiritele? Noi ne străduim să păstrăm calmul şi liniştea. Cine provoacă tensiuni, nu acei impotenţi de la guvernare? Nu preşedintele PLDM a mers la Maidan? Nu Premierul, membrul PLDM, Iurie Leancă a mers la Kiev recent şi nu se ştie ce a discutat acolo? Sau, vreţi să spuneţi că Catherine Ashton este membră a PCRM? Oare poporul v-a votat în şedinţă închisă? Trebuie organizate discuţii publice, cu prezenţa presei, doar aşa vom vota!

CSI-ul demult s-a transformat într-un club al Preşedinţilor şi Primilor miniştri. Rolul acestei organizaţii din punct de vedere politic, militar este practic nul. Este o entitate în care se discută de regulă subiecte cu caracter economic, social, cultural. De regulă, reieşind din experienţa ultimilor ani, sau decenii.

În momentul cînd vom considera că această entitate nici nu ne reprezintă, nici nu ne aduce plus valoare în relaţiile noastre cu alte state şi nu vorbim doar de Rusia, vorbim de celelalte state membre, atunci probabil ne vom revizui poziţia şi mai ales în contextul eventualelor procese de semnare şi de ratificare a acordurilor de asociere şi de liber schimb s-ar putea constata că o parte din acordurile de liber schimb care sunt la moment în vigoare cu statele CSI trebuire revăzute sau poate chiar denunţate. Vom vedea, pas cu pas.

N.R.: În cadrul conflictului dintre Ucraina şi Rusia, autorităţile de la Kiev au examinat posibilitatea ieşirii ţării din componenţa CSI. Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, a declarat mai tîrziu că această procedură este prematură, dar nu a respins o atare posibilitate. La 20 martie 2014, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat că fracţiunea liberalilor intenţionează să înregistreze un proiect de lege privind ieşirea Moldovei din CSI. Partidul Liberal Democrat din Moldova nu respinge ideea ieşirii Moldovei din componenţa CSI, dar acest lucru trebuie făcut “pas cu pas”.

Se întîmplă de fapt o situaţie foarte ciudată, fiindcă autorităţile Republicii Moldova nu au ieşit cu declaraţii în presă pentru a confirma sau a infirma această ştire care a ieşit de la Comisia Europeană, de la Catherine Ashton. Cel mai interesant că nici un site oficial al Republicii Moldova, această informaţie nu persistă.

…iniţial s-a difuzat informaţia că Republica Moldova a aderat la sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse, ulterior, deputatul Ghileţchi a adus absolut altă informaţie, care este în contradicţie cu ceea ce a declarat Ashton: că Republica Moldova a aderat la sancţiunile Uniunii Europene referitor la Ucraina şi anume faţă de Ianukovici şi adepţii săi, faţă de care au fost introduse interdicţii pentru circulaţia lor în spaţiul UE şi pentru păstrarea conturilor bancare.

Se întîmplă nişte lucruri foarte paradoxale, dar care denotă un lucru clar: autorităţile Republicii Moldova nu sunt independente în luarea deciziilor. Pentru ei se hotărăşte la Bruxelles, la Washington, la Bucureşti, numai nu la Chişinău. Ei sunt nişte marionete clare care îndeplinesc indicaţiile cele mai odioase şi cele mai tîmpite.

N.R.: Uniunea Europeană alături de SUA şi Canada au impus sancţiuni pentru mai mulţi oficiali din Rusia şi din fosta conducere a Ucrainei, care reprezintă interdicţia de a intra pe teritoriile menţionare şi blocarea bunurilor şi a proprietăţilor acestora în ţările indicate. Membrul Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, deputatul PCRM, Grigore Petrenco a declarat pe 20 martie 2014 că şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton a anunţat în ajun că guvernarea de la Chişinău s-a raliat sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană pentru mai mulţi demnitari din Rusia şi Ucraina. Însă, nici Guvernul, nici Parlamentul nu au făcut publică nicio decizie în acest sens. Fracţiunea PCRM a solicitat explicaţii, iar conducerea Parlamentului nu a negat informaţiile făcute publice de şefa diplomaţiei europene. Nici Guvernul nu a oferit explicaţii în acest sens.

Noi trebuie să păstrăm bunele relaţii cu Rusia. Noi nu avem pretenţii teritoriale faţă de Rusia, Rusia are pretenţii faţă de teritoriul nostru. Noi vrem să păstrăm relaţiile de bună vecinătate şi cu Ucraina, şi cu Rusia, dar în special cu România. Noi vrem să asigurăm securitatea statului.

În noua conjunctură creată cred că e bine şi noi să ne recuperăm teritoriile istorice pierdute […] Cred că e foarte clar ce am avut în vedere. Sunt teritoriile noastre. Dacă nu a înţeles cineva ce am avut în vedere, să vină la noi la partid să le facem cursuri ca să înţeleagă.

În perioada aceasta cînd a plecat unul şi au venit ceilalţi, s-a văzut evident că nişte forţe radicale de dreapta neonaziste radicale au protestat nu paşnic pe Maidan, ceea ce a dus la preluarea forţată a puterii. Forţele de dreapta naţionaliste au început proteste care nu erau nici pe departe paşnice. Am spus categoric că cei care aruncă cu pietre şi cocktailuri Molotov cum pot fi ei calificaţi? Acesta este protest paşnic?

Au venit nişte forţe de dreapta, eu le numesc neonaziste, inclusiv reprezentanţii acestora sunt în structurile de stat şi au început diferite acţiuni dure împotriva diferitor naţionalităţi din Ucraina. Au anulat legea cu privire la funcţionarea limbilor care ne afectează şi pe noi, moldovenii. Au început unele acţiuni destul de dure împotriva autonomiilor, cum ar fi autonomia Crimeea. Acestea sunt greşeli enorme.

Ceea ce s-a întîmplat astăzi în Crimeea ni s-a întîmplat nouă acum aproape 23 de ani, în chiar primele zile ale independenţei Republicii Moldova. Din păcate, nu am putut găsi o soluţie pentru ieşirea din criză… Ceea ce s-a produs acum în Ucraina nu ne-a surprins.

Sunt convins că este în interesul tuturor, nu doar al Republicii Moldova, să găsim o soluţie pentru reglementarea acestui conflict. Experienţa noastră ne demonstrează că, dacă nu reuşim să o facem în mod rapid, această problemă poate deveni contagioasă.

Integritatea teritorială şi suveranitatea statelor sunt principii-cheie ale dreptului internaţional. Ucraina este un partener strategic pentru ţara noastră. Continuăm să sperăm că se va găsi o soluţie pentru situaţia în care se află Ucraina. Iar poziţia noastră faţă de Crimeea a rămas aceeaşi — Guvernul Republicii Moldova nu recunoaşte legitimitatea plebiscitului de duminica [16 martie 2014] trecută şi optează, în continuare, pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Dorim să vedem stabilitate şi predictibilitate în regiune.

Rusia va face o mare greşeală, dacă va accepta să alipească regiunea transnistreană a Republicii Moldova […] Am luat cunoştinţă de ceea ce a anunţat aşa-numitul soviet suprem de la Tiraspol [în privinţa demersurilor de anexare a Transnistriei la Rusia]. Cred că astfel de acţiuni sunt contraproductive şi nu aduc bine Republicii Moldova şi nici Rusiei.

N.R.: Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a anunţat despre organizarea de către Guvernul Rusiei, la 20 martie, a unei reuniuni “în legătură cu introducerea blocadei de către Ucraina la frontiera cu Transnistria”. El a spus că “frontiera dintre Ucraina şi Transnistria a fost închisă pentru toţi bărbaţii de 18–65 ani care deţin cetăţenie rusă”. Potrivit lui Rogozin, după ce această chestiune va fi discutată la Guvern, va urma o discuţie cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. “Situaţia este mult mai complicată în cazul Acordului de Asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană. Chişinăul nu se gîndeşte aproape deloc la Transnistria şi toate acţiunile conducerii Republicii Moldova arată că Transnistria, de fapt, nu mai este pămîntul Moldovei. Ne vom baza pe aceste fapte şi vom trage propriile concluzii”.

…vreau să menţionez, că noi calificăm drept ilegal aşa-numitul “referendum” desfăşurat ieri [16 martie 2014] în peninsula Crimeea, deoarece acesta contravine Constituţiei Ucrainei şi normelor de drept internaţional.

Desfăşurarea aşa-numitului referendum privind statutul peninsulei Crimeea este un atentat la independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Acţiunile provocatoare la adresa Ucrainei, concretizate prin sprijinul şi recunoaşterea unui referendum desfăşurat sub ameninţarea armelor; incitarea la separatism şi nesupunere faţă de autorităţile legale ale statului ucrainean trezesc îngrijorare în întreaga lume şi sfidează grav normele dreptului internaţional.

Luînd în consideraţie implicaţiile regionale ale acestor acţiuni ilegale din Crimeea, facem apel către cetăţeni, societate civilă, partide politice să se solidarizeze cu poporul ucrainean şi să condamne acţiunile care subminează stabilitatea în regiune şi suveranitatea Ucrainei.

Noi ne fiind deocamdată membri ai UE vom urmări atent tot ce se intîmplă în stînga Nistrului. Continuăm politica de angajare a celor de la Tiraspol pentru a evita luarea unor decizii unilaterale şi astfel crearea unor tensiuni şi provocări. Avem acelaşi interes şi pe zona de sud ca să nu admitem tensionarea situaţiei. În rest, comunicăm foarte strîns şi cu partenerii de la Kiev pentru ca frontiera să fie una bine păzită. Bineînţeles că vom continua comunicarea cu colegii de la Moscova.

…

Scenarii sunt posibile diferite. Le examinăm, dar vrem să sperăm că raţiunea va triumfa şi nimeni nu va dori să mai creeze o sursă de tensiune.

Similitudinile dintre regim şi nivelul de corupţie al autorităţilor Moldovei, oferă premize pentru repetarea scenariului Ucrainei. De asemenea avem “o Crimee a noastră”, iar opiniile cetăţenilor în privinţa intrării în Uniunea Vamală sau aderarea la UE sunt împărţite ca şi în Ucraina.

Cu regret, dar noi tot suntem participanţi la programul Parteneriatului Estic şi trebuie să semnăm în toamnă acest acord, de la care s-au început toate problemele în Ucraina. Ce putem face pentru a evita un astfel de scenariu? În primul rînd, să nu facem prostii şi să nu ne încăierăm în această mare luptă care se desfăşoară în ochii noştri.

Este clar că propunerea noastră de aderare la Uniunea Vamală arată straniu, luînd în considerare evenimentele din Ucraina, dar anume prin această aderare văd calea de stabilizare a situaţiei în Ucraina, în Moldova şi restul spaţiului post-sovietic.

Avem o relaţie foarte activă cu Ucraina. Sunt multe similitudini cu situaţia din ţara noastră, aceasta doar va spori interesul nostru de a avea abordări comune. Dacă nu se găseşte o soluţie pentru acest focar de separatism el poate deveni unul contagios.

Faptul că regiunea transnistreană reprezintă o sursă de instabilitate am ştiut şi pînă la apariţia acestor situaţii din Ucraina. Unul din obiectivele pe care le-am avut în raport cu cei de la Tiraspol este ca să nu fie acţiuni unilaterale care ar duce la tensionarea situaţiei. Noi urmărim foarte atent, ştim ce se întîmplă acolo. Nu este cazul pentru declaraţii alarmante, nu avem motive de îngrijorare deosebită. Tiraspolul sper că înţelege responsabilitatea care îi revine.

Iată ce am să vă spun: organizatorul evenimentelor din 7 aprilie 2009 din Chişinău a fost, de asemenea, un oarecare cetăţean fie al Statelor Unite, fie al Lituaniei, cu numele Grigorievs. Dacă ştiţi cine a organizat tot în Iugoslavia, ce nu puteţi să faceţi legătura cu ceea ce s-a întîmplat aici la noi, în Chişinău. Ce nu ştiţi cine a organizat acţiunile care au loc acum în Ucraina, cîte miliarde asta costă? Sunteţi atît de naivi?

Nimic nu poate justifica recurgerea la o reacţie militară şi escaladare a conflictelor, în timp ce există mecanisme internaţionale de rezolvare a lor cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Evenimentele tragice din Ucraina, oamenii care îşi văd viitorul în Uniunea Europeană, ne conving cît de important este să continuăm cu şi mai mult angajament alegerea europeană făcută de ţara noastră.

Considerăm că Parlamentul Moldovei nu trebuie să adopte o declaraţie unilaterală asupra situaţiei din Ucraina. Cei care instalează puncte de control pe Nistru şi impun frontieră în interiorul ţării, nu au dreptul să se expună asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei. Noi nu putem vota asemenea document unilateral. Fracţiunea PCRM părăseşte sala de şedinţe, voi nu veţi avea cvorum, sunteţi doar 40 de deputaţi.

N.R.: Deputaţii fracţiunii PCRM au argumentat că Parlamentul Republicii Moldova nu trebuie să adopte o declaraţie unilaterală privind situaţia din Ucraina şi, în semn de protest faţă de conţinutul Declaraţiei elaborate de deputaţii din coaliţia de guvernare au părăsit sala de şedinţe. În viziunea PCRM documentul invocat prevede solidarizarea Parlamentului de la Chişinău cu Rada Supremă a Ucrainei, fără a condamna crimele săvîrşite la Kiev la indicaţia fostei opoziţii şi actualei conduceri a statului vecin. În acest context, Declaraţia înaintată de liderii coaliţiei de guvernare de la Chişinău nu prevede condamnarea manifestărilor xenofobe şi fasciste care sunt tot mai frecvente pe teritoriul Ucrainei.

…autorii declaraţiei au evitat să supere Kremlinul şi, de aceea, au evitat să folosească în text sintagma: “agresiune militară a Federaţiei Ruse prin ocuparea peninsulei Crimeea”. PL a propus modificarea în acest sens a textului şi includerea acestora amendamente şi a următoarei fraze: “Federaţia Rusă să-şi retragă necondiţionat armata de ocupaţie din peninsula Crimeea, respectînd integritatea teritorială a Ucrainei”.

Este o desfăşurare foarte periculoasă a evenimentelor. Poate fi într-adevăr foarte contagioasă […] Moldova recunoaşte noua conducere de la Kiev şi speră că în urma alegerilor care vor avea loc în curînd vor birui forţele pro-europene.

Din experienţa noastră proprie, dacă se vrea rezolvarea unei probleme de tipul conflictului transnistrean se cere o cooperare între Est şi Vest. În caz contrar, problema se va prelungi. De aceea, apelam la colegii noştri din Bruxelles, Washington şi Moscova să încerce să găsească o soluţie.

Vom dezbate şi vom aproba această declaraţie ca să fie clară poziţia Republicii Moldova la acest subiect. Noi sigur suntem îngrijoraţi şi urmărim cu multă atenţie evoluţiile din Ucraina. Noi optăm ferm pentru integritatea teritorială a Ucrainei, suntem interesaţi ca ţara vecină să se dezvolte pe un făgaş democratic.

…

Noi suntem îngrijoraţi de anumite evoluţii pentru că şi Republica Moldova se confruntă, cu părere de rău, cu problema separatismului. Mă refer aici la regiunea transnistreană. Aş compara această situaţie în care ne aflăm cu un cutremur, care a pornit în imediată apropiere de Republica Moldova. Sperăm foarte mult ca acest cutremur să fie localizat, să nu se extindă. Şi noi ne aflăm în această zonă seismică.

Prima lecţie este că odată ce a fost stabilit un obiectiv, trebuie să-l urmezi. Decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere la Vilnius a fost o decizie care a schimbat totul. Trebuie să fim mai hotărîţi şi mai motivaţi în a promova reformele. Orice abatere te face vulnerabil […] Cea de-a doua lecţie este că nu trebuie să ne concentrăm doar pe negocieri, ci să pregătim ţara şi economia pentru a beneficia de prevederile Acordului de Asociere. A treia lecţie — comunicarea cu cetăţenii noştri, iar lecţia finală este regîndirea Parteneriatului Estic şi oferirea perspectivei europene — mecanismul de transformare al UE […] Orice alt drum va sufoca democraţia noastră în curs de formare. Trebuie să asigurăm oamenilor un trai mai bun, oportunităţi economice mai bune, salarii mai bune şi acces la infrastructura de calitate.

Partidul Liberal Democrat din Moldova constată cu profundă îngrijorare că evoluţiile dramatice din Ucraina pot conduce la o catastrofă umanitară de proporţii, cu consecinţe greu de estimat nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru toate ţările din regiune, inclusiv pentru Republica Moldova.

Reafirmăm solidaritatea noastră cu poporul suveran al Ucrainei în efortul său de a păstra unitatea teritorială a statului, de a construi o Ucraină democrată şi europeană.

Calificăm decizia Federaţiei Ruse din 1 martie 2014 privind introducerea forţelor militare în Ucraina drept un atac la suveranitatea şi independenţa acestui stat şi o violare a principiilor dreptului internaţional.

Considerăm imperativă respectarea de către Federaţia Rusă a tuturor convenţiilor care asigură suveranitatea Ucrainei, precum şi încetarea oricăror acţiuni provocatoare menite să submineze pacea şi stabilitatea în regiune.

Solicităm Organizaţiei Naţiunilor Unite, OSCE, Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii să aplice cît mai rapid toate instrumentele necesare pentru depăşirea crizei din Ucraina, luînd în calcul şi impactul posibil al acesteia asupra securităţii şi stabilităţii Republicii Moldova.

Facem apel către societatea civilă, partidele politice să manifeste solidaritate cu poporul ucrainean şi să condamne tentativele de subminare a suveranităţii, independenţei şi unităţii teritoriale a Ucrainei.

Cu regret, evoluţiile din ţara vecină nu prezintă semne de stabilizare, ceea ce poate avea consecinţe dramatice. O eventuală catastrofă umanitară în Ucraina reprezintă un risc major la nivel regional, căruia trebuie să fim gata să-i facem faţă şi în Republica Moldova.

Poziţia noastră în această chestiune se bazează pe susţinerea firească a unei ţări cu care suntem şi vrem să fim întotdeauna în bună vecinătate, pe faptul că avem în Republica Moldova comunităţi considerabile de concetăţeni de naţionalitate ucraineană şi rusă. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere faptul că în regiunea transnistreană avem un conflict îngheţat, care urmează a fi soluţionat tot pe cale paşnică şi cu respectarea suveranităţii, a independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Considerăm că Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente, ţările riverane Mării Negre, Statele Unite ale Americii şi, desigur, Federaţia Rusă au obligaţia de a obţine o dezamorsare imediată şi o depăşire cît mai grabnică a crizei din Ucraina prin mijloace politice şi diplomatice, fără aplicarea forţei militare.

[Putin] este un om care are caracter. Este foarte ambiţios, dar din experienţă vedem că şi este un om foarte raţional.

…

Nu poţi să arunci ţara într-o izolare totală. La ora actuală acţiunile Federaţiei Ruse duc la o autoizolare generală. În cadrul acestei autoizolări, Federaţia Rusă va avea de suferit economia ţării, businessul, cetăţenii şi desigur, imaginea Federaţiei Ruse. Eu cred că nu s-a luat tot în calcul. Nu s-au aşteptat la o asemenea reacţie solidară a comunităţii internaţionale, precum şi a unor ţări individuale. Mă refer aici la poziţia Turciei, care este o ţară foarte importantă în bazinul Mării Negre.

N.R.: Declaraţia a fost făcută în contextul deciziei Rusiei să intervină militar în Crimeea, pe fonul conflictului intern din Ucraina, sub pretextul apărării drepturilor cetăţenilor ruşi din sud-vestul Ucrainei.

Din moment ce Republica Moldova este vecină cu Ucraina, în ciuda dimensiunilor mici ale ţării, avem o frontieră comună cu Ucraina cu lungimea de 1242 km şi, desigur, tot ce se întîmplă în Ucraina este extrem de important pentru Republica Moldova şi pentru viitorul Republicii Moldova.

Suntem profund îngrijoraţi de ceea ce se întîmplă în Ucraina. În Republica Moldova, din păcate, din prima zi a independenţei, au existat mişcări secesioniste şi ştim exact ce înseamnă separatismul. Din păcate, încă nu am fost în stare să găsim o soluţie potrivită. Aşadar, ceea ce se întîmplă acum în Ucraina este o reamintire pentru noi în primul rînd, dar arată şi arată prietenilor noştri că trebuie să facem mult mai mult pentru a soluţiona această criză pentru că, dacă nu este rezolvată la timp, va deveni foarte contagioasă. Şi ceea ce se întîmplă astăzi în Crimeea, în unele părţi de est ale Ucrainei este o amintire tristă. Deci, Moldova pledează pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi sperăm foarte mult că vor fi aplicate toate mecanismele internaţionale şi va fi găsită o soluţie paşnică a acestui conflict.

Constatăm cu tristeţe că agresiunea militară a Federaţiei Ruse sfidează nu numai suveranitatea unui stat independent, ci şi orice normă internaţională. Prin introducerea trupelor armate în Ucraina şi destabilizarea organizată a instituţiilor acestui stat, conducerea Rusiei a încălcat normele securităţii internaţionale şi tratatele pe care le-a semnat.

Afirmăm cert că decizia oficială cu privire la introducerea trupelor ruse în Ucraina este un tertip menit să legifereze invazia militară rusească în Crimeea, care are loc deja de cîteva zile. Prin comportamentul Preşedintelui şi Parlamentului Federaţiei Ruse au fost sfidate şi, practic, anihilate toate mecanismele de securitate din Europa de după 1991. Federaţia Rusă a adoptat un comportament iresponsabil, bazat pe mentalităţi de sorginte imperialistă.

Îmi exprim îngrijorarea faţă de situaţia din Ucraina, în speranţa că vor fi respectate toate tratatele şi convenţiile care asigură suveranitatea acestui stat.

Comunitatea internaţională trebuie să se implice cît mai rapid în soluţionarea acestei crize. Orice conflict poate fi rezolvat prin soluţii paşnice fără implicarea armatei. Deciziile Federaţiei Ruse afectează grav pacea şi liniştea din regiune, precum şi din lume iar consecinţele pot fi dramatice!

În aceste momente de grea cumpănă, îmi exprim solidaritatea cu poporul ucrainean şi îmi doresc ca lucrurile să revină la normal!

Agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina repetă scenariul Republicii Moldova din 1992, cînd a fost declanşat conflictul armat de pe Nistru, şi cel al războiului din Georgia, 2008 — în toate aceste 3 situaţii, Federaţia Rusă a trimis forţe armate, creînd teritorii separatiste: Transnistria (din Republica Moldova), Abhazia (din Georgia), iar acum Crimeea (din Ucraina).

PL condamnă politica ocupantă a Federaţiei Ruse şi consideră că fiecare stat are dreptul să decidă de sine-stătător la care Uniune să adere. Agresiunea Rusiei în Republica Moldova, Georgia şi acum Ucraina demonstrează, repetat, dorinţa Federaţiei Ruse de a restabili dominaţia în vecinătate aşa cum a fost pe timpul Rusiei ţariste şi a URSS-ului.

PL considera ca pretinsele “argumente” şi pretextele dubioase ale Rusiei de “protejare” a cetăţenilor ei nu sunt decît nişte invenţii şi poveşti pentru copii. Adevărul este că Rusia nicicum nu se poate debarasa de politica sa imperialistă. PL militează pentru integritatea teritorială a Ucrainei, susţinînd viitorul european al acestei ţări şi cere Federaţiei Ruse să oprească imediat agresiunea nedisimulată şi să-şi retragă militarii din Crimeea, întrucît problema Ucrainei este o problemă de ordin intern, şi Federaţia Rusă nu are nici un drept să se implice.

PL solicită Coaliţiei de guvernare şi Preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, să adopte în regim de urgenţă o Declaraţie oficială din partea Republicii Moldova în care să condamne agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei pentru că s-a încălcat suveranitatea ei şi pentru a preveni o situaţie similară şi în Republica Moldova.

Cu regret, trecem acum printr-o criză deosebit de vastă şi grea în Europa de Sud-Est, urmărim cu deosebită atenţie ceea ce se întîmplă în Ucraina şi Bosnia. Mai mult ca atît, au urmat nişte declaraţii absolut iresponsabile din partea unor politicieni din Parlamentul European. Chiar ieri au parvenit şi declaraţii ale unor responsabili din Statele Unite referitor la ceea că integrarea europeană pentru Republica Moldova înseamnă nu numai integrare europeană, dar şi euroatlantică, adică aderarea Moldovei la NATO.

Fracţiunea PCRM reiterează propunerea şi vă rog mult, să o calificaţi ca extrem de responsabilă şi serioasă, ca să dezbatem în şedinţa în plen proiectul Nr. 1002 pentru reconfirmarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova, cred eu că noi trebuie să fim responsabili nu numai pentru politica de astăzi, dar şi pentru copiii noştri care urmează să trăiască în ţara care se numeşte Republica Moldova. Regret dacă colegii din alianţă nu înţeleg seriozitatea situaţiei.

Ne exprimăm speranţa că noul Executiv, în frunte cu Arseni Iaţeniuk, va fi capabil să asigure unitatea şi securitatea statului vecin, să depăşească dificultăţile economice şi să relanseze parcursul european al Ucrainei.

Este în interesul vital al Republicii Moldova să aibă în vecinătatea sa estică o Ucraină independentă şi democrată, angajată pe calea integrării europene, o Ucraină care pune accentul pe dialogul politic bazat pe valori democratice, respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor, în deplin acord cu aspiraţiile democratice ale întregului popor ucrainean.

Condamn atitudinea cinică a conducerii Partidului Comuniştilor şi a lui Dodon faţă de evenimentele de la Kiev. Nu pot să stau şi să văd cum sunt făcuţi trădători şi terorişti cei care au viziuni, aspiraţii şi idealuri occidentale, cei care îşi doresc o viaţă mai bună sub auspiciile Uniunii Europene. Mă deranjează sincer cinismul persoanelor respective, care pe deoparte îşi petrec vacanţele în ţările Uniunii Europene, iar pe altă parte blamează valorile europene.

Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii legitimizează violenţele care au loc în Ucraina, susţin protestatarii şi blamează autorităţile constituţionale. Această situaţie nu a adus nimic bun.

Este o dramă a poporului ucrainean. Nu cred că cineva poate să spună cine conduce acţiunile. Este o politică negîndită şi pornirea puterii împotriva propriului popor. Eu sper că raţiunea va prevala. Oamenii sunt omorîţi în stradă. Ucrainenii se omoară unii pe alţii. Sper că intervenţia externă va ajuta, iar ostilităţile vor lua sfîrşit. Nimic nu poate justifica moartea oamenilor. Manifestarea nu are legătură doar cu faptul că nu a fost semnat parafarea Acordului. Este un protest faţă de cum este condusă Ucraina. Oamenii vor o ţară liberă, o viaţa bună în propria lor ţară.

N.R.: La 20 februarie 2014, în urma confruntărilor din zona Euromaidan-ului au fost înregistraţi aproximativ 100 de morţi şi circa 600 de rănişi. Protestatarii au cerut revenirea la versiunea Constituţiei din anul 2004. Preşedintele ucrainean, Victor Ianukovici, s-a întîlnit pe parcursul zilei de 21 februarie cu trei miniştri de Externe din ţările a UE. Aceştia au discutat despre posibilitatea remedierii ciocnirilor violente care au loc la Kiev. În urma discuţiilor purtate cu oficialii europeni, Ianukovici a decis să discute şi cu Vladimir Putin. În aceeaşi zi deputaţii ucraineni s-au întrunit într-o şedinţă extraordinară la Rada Supremă, condamnînd acţiunile violente ale poliţiei şi folosirea armelor de foc. Rada Supremă a votat interzicerea operaţiunilor anti-teroriste pe teritoriul Ucrainei. Decizia a fost susţinută de 236 de parlamentari ucraineni.

S-a ajuns la o situaţie pe care nu o doresc nimănui. Este vorba de un stat suveran. Ne solidarizăm pentru găsirea unor soluţii pe cale paşnică. Categoric nu susţinem forţele care sunt mai la suprafaţă, care sunt deghizate şi recurg la violenţă. Evident că asemenea forţe sunt de partea guvernării, dar nu exclud că sunt şi din partea celor din opoziţie care se ascund. Vedem că şi opoziţia din Ucraina nu reprezintă o forţă omogenă. Pentru noi, nu vedem un risc iminent.

Noi suntem în imediata vecinătate. Evenimentele au o conotaţie internă, însă faptul ca au luat atitudine diplomaţii europeni arată gravitatea evenimentului. Amploarea ar putea depăşi cadrul Ucrainei. Noi trebuie să exprimăm o îngrijorare dublă în acest sens.

Este absolut inadmisibil ceea s-a întâmplat în Ucraina, sub acoperirea nopţii. Vărsarea de sânge, indiferent de explicaţii, reprezintă un lucru extrem de grav şi nu trebuie încurajat sub nicio formă. Autorităţile de la Kiev trebuie să înţeleagă acum că orice om, care îşi cere drepturile, trebuie ascultat, dar nu redus la tăcere! Este cumplit ca Ucraina să se transforme într-o pată de sânge pe harta Europei, oamenii trebuie să se simtă liberi şi în deplină securitate în ţara pe care o iubesc.

În Ucraina, statul de drept a fost scos în afara legii. Iar teroriştii de pe Euromaidan sunt legitimaţi ca cetăţeni democraţi şi luptători pentru valori şi principii. Acestea sunt standardele duble ale “demonocraţiei” occidentale. Criminalii cu steagul UE într-o mînă şi cu coctailul Molotov în alta sunt declaraţi eroi ai revoluţiei proeuropene.

Am mai văzut asta şi în alte părţi. Acolo unde nu merge argumentul diplomatic, financiar şi ideologic, este aplicat argumentul pietrelor de pe caldarîm. Tehnologia a fost testată în atîtea ţări, inclusiv în Moldova în 2009, încît Ucraina nu avea nicio şansă să scape teafără. Totul se desfăşoară ca la carte, după scenarii bine puse la punct.

Occidentul utilizează toate resursele sale propagandistice pentru a transforma gloata bezmetică de pe Euromaidan în eroi revoluţionari. Occidentul face tot posibilul să rupă Ucraina în bucăţi.

Iar dacă puterea se opune destrămării, ea este declarată nedemocrată şi criminală. Aplicarea legitimă a forţei pentru reinstaurarea ordinii este dur criticată de propaganda occidentală, poliţiştii sunt diabolizaţi, majoritatea poporului ucrainean, care este uluit şi speriat de ce fac teroriştii pe Euromaidan, este considerat înapoiat şi neimportant. Acestea sunt standardele duble ale “demonocraţiei” occidentale.

Acestea sunt standardele duble ale “demonocraţiei” occidentale. Iar guvernarea moldovenească a preluat de la aceasta cele mai vicioase practici, principii şi valori. Decît aşa o “demonocraţie” ipocrită, totalitară şi fundamentalistă, mai bine o autocraţie sănătoasă, corectă cu cetăţenii şi progresistă. Prefer autocraţia de la Minsk, care asigură ordine şi prosperitate, decît democraţia putredă şi păcătoasă de la Chişinău, care sărăceşte populaţia, fură statul şi divizează ţara.

În aceste clipe tragice pentru Ucraina, consider că Ianukovici trebuie să demonstreze tărie, să reziste, să dea dovadă de înţelepciune a unui om de stat şi să salveze ţara de la destrămare.

Am întreprins vizita reprezentativă la Comrat nu pentru a îmbuna pe cineva, nu pentru a bloca aşa-numitele referendumuri. Noi astăzi am mers acolo cu un mesaj de deschidere.

…

… referendumurile din Găgăuzia nu vor avea finalitate… Este rolul judecăţilor, organelor de drept să stabilească în ce măsură sunt legale sau ilegale aşa-numitele referendumuri.

…

… într-adevăr declaraţiile preşedintelui României au turnat mută benzină în focul care încetişor s-a aprins în Găgăuzia… pe lîngă faptul că noi avem o problemă şi la nivel de ţară: se confundă procesul de integrare europeană, ideea europeană cu ideea unirii, pe care încearcă s-o promoveze, în ultima perioadă, preşedintele Băsescu… nu ne ajută astfel de declaraţii.

…

…. nu este cazul de a organiza referendumuri în urma unor declaraţii (ale preşedintelui Băsescu). Vă spun şi acum că în cadrul UE astfel de subiecte cum ar fi pierderea statalităţii Republicii Moldova nici nu pot să existe şi nimeni nu înţelege care este sensul unor astfel de declaraţii. Nici în România, la modul serios, astfel de declaraţii nu sunt luate în consideraţie.

…

Eu nu cred că domnul Băsescu doreşte rău Republicii Moldova. Mi-aş dori foarte mult ca dumnealui cu mai multă atenţie să urmărească evoluţiile din ţara noastră şi să analizeze care este impactul unor astfel de declaraţii asupra procesului de integrare europeană, asupra coeziunii societăţii moldoveneşti şi per ansamblu eu sper să ajungă la o concluzia că, într-adevăr, astfel de declaraţii nu-şi găsesc locul.

Ne unesc nu doar problemele, ci şi dorinţa noastră comună de a locui într-o ţară prosperă. Este foarte important ca cetăţenii să fie informaţi. În acest sens, Guvernul a publicat pe pagina sa oficială şi varianta în limba rusă a Acordului de Asociere şi cel de Liber Schimb, ceea ce vă va permite să vă informaţi corect şi să vă convingeţi că acest Acord este în interesul RM, iar afirmaţiile contrarii sunt absolut nejustificate. Cel mai corect va fi ca cetăţenii R Moldova, inclusiv cei din regiunea găgăuză, să se pronunţe asupra vectorului ţării atunci cînd vor avea loc alegerile parlamentare.

Noi încercăm să reluăm negocierile fiindcă nu avem nici o bază acum să continuăm acest blocaj. Încă nu avem un răspuns. Aşteptăm răspunsul de la Moscova. Vom merge la prima dorinţă de a discuta în continuare.

…

Am avut recent o discuţie cu ministrul agriculturii a Federaţiei Ruse, la Berlin. În ceea ce priveşte colaborarea interministerială noi suntem în continuă discuţie şi chiar am discutat stabilirea datei următoarei şedinţe a colegilor la Moscova. În schimb, cu Rospotrebnadzor avem nevoie să reluăm discuţiile.

Dar nu asta este pierderea cea mai mare (vînzări ratate de circa 20 de milioane de dolari). Cea mai mare pierdere este lovirea în imaginea acestui produs care are un nume bun, care este de calitate. Este discriminarea celor care au muncit zeci de ani la înfiinţarea plantaţiilor vitivinicole, care se mîndresc cu acest nume. Este şi o lovitură în mîndria noastră naţională. Aceasta este marea noastră pierdere.

Federaţia Rusă încearcă prin toate pîrghiile pe care le are la îndemînă să influenţeze situaţia din RM mai bine zis s-o destabilizeze. Este jocul geopolitic care se face în această parte a lumii, dar Federaţia Rusă trebuie să înţeleagă că Republica Moldova este un stat suveran, iar orice imixtiune în treburile interne ale ţării cad sub incidenţa dreptului internaţional.

Este o tensionare artificială a situaţiei din cauza unei guvernări proaste de la Chişinău. Atunci cînd Chişinăul a determinat politica externă a ţării, trebuia consultată opinia cetăţenilor, inclusiv a autonomiei. Oficialii de la Chişinău au devenit vasali ai Occidentului.

Proiectul naţional al R. Moldova este integrarea europeană, ceea ce înseamnă fortificarea independenţei şi suveranităţii statului. Totodată, trebuie să recunoaştem că în aceşti ani am avut parte de un sprijin fără precedent din partea partenerilor noştri externi pentru a merge înainte. Trebuie să fim recunoscători statului român şi personal domnului Băsescu pentru sprijinul oferit R. Moldova.

Este vorba şi despre eliminarea consecinţelor inundaţiilor, despre ajutorul de o sută de milioane de euro, poziţia României în procesul de integrare europeană a R. Moldova. A fost un sprijin foarte valoros. Şi domnul Ponta ajută foarte direct şi eficient R. Moldova. Să nu uităm că, în această perioadă, am avut parte de un sprijin direct şi palpabil din partea Germaniei, Poloniei, Suediei şi al altor state, inclusiv din partea SUA.

Declaraţia domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale. Salut declaraţia premierului Ponta. Nu aş vrea să fac divizări, separări. Noi avem nevoie de altceva. Avem nevoie de o ţară vecină România. Să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, să poate să ne ajute în realizarea acestui obiectiv, acestui parcurs european. Parcursul european nu înseamnă pierderea suveranităţii, sub nicio formă a statului Republica Moldova, ci doar faptul că urmează să fim un stat funcţional. Urmează să ancorăm Republica Moldova într-un spaţiu al prosperităţii, al stabilităţii, cu un sistem funcţional, fără frontiere, cu reglementări comune. Acesta este scopul cel mai importat al Guvernului de la Chişinău.

Eu aştept acţiuni concrete, o foaie de parcurs pentru unire? Cît ar dura aceste acţiuni? Omul care şi-a asumat asemenea lucruri trebuie să ofere şi o foaie de parcurs. Să ne spună cum vede dlui acest proces.

…

Eu o văd unirea cu nişte poduri construite peste Prut, cu drumuri, cu gazoducte, cu linii de tensiune înaltă de conectare a sistemelor energetice. Eu împărtăşesc aceste idealuri, dar de 22 de ani să aud doar declaraţii patriotice, iertaţi-mă, dar cred că trebuie să trecem la fapte concrete.

…

M-a derutat, pentru că aceste declaraţii au distras atenţia de la evenimentul principal. În loc să fim întrebaţi de jurnaliştii din spaţiul estic despre realizările noastre, despre Republica Moldova, eram întrebaţi să interpretăm declaraţiile lui Traian Băsescu. Chiar asta era subiectul zilei? Era o derută.

…

Mai există şi o opoziţie internă. Mai există şi un Rogozin care nu este doar un spectator aici în Republica Moldova. Cînd plasezi toate aceste declaraţii într-un context, în care ne aflăm noi foarte specific şi în care ne fierbem în fiecare zi, nu văd rostul acestor declaraţii şi care ar fi motivul ca ele acum să fie făcute.

Totuşi ce a fost 7 aprilie? Eu n-am fost procuror, eu am fost preşedinte, am creat toate condiţiile pentru ca toate instituţiile de drept să aibă această posibilitate de investigare. De ce acel scenariu care a fost pe 7 aprilie 2009, acum se repetă în Piaţa Maidan din Kiev? Aceiaşi actori. Aţi auzit de participarea în Piaţa Maidan a partidului Democrat şi Republican din SUA? A unor participanţi din grupul “Otpor” din fosta Iugoslavie? Tot ei, acei care au organizat aici. E o schemă. Americanii sunt interesaţi de toată lumea. Care ţară nu-i interesează pe americani?

Încă în legislatura 2005–2009 am semnat o iniţiativă de modificare a art. 13 din Constituţie, care se referă la denumirea limbii. Pînă a face mai multe comentarii, aş vrea să văd decizia motivată a Curţii în privinţa deciziei de săptămîna trecută. PLDM va da o apreciere sub toate aspectele, inclusiv de ordin politic şi juridic.

Obiectivul nostru este integrarea europeană, proces care va soluţiona mai multe probleme. Nu zic că problema denumirii limbii nu ar fi o problemă importantă, dar maniera în care este pusă în discuţie poate fi dăunătoare.

România ne-a ajutat foarte mult în ultima perioadă şi îi mulţumim pentru asta. Dar noi vrem să construim aici un stat suveran şi muncim mult. Aceste declaraţii ale domnului Băsescu nu fac bine, lucru spus şi de partenerii europeni. Comuniştii iarăşi o să aibă lozinci.

Cineva lansează proiecte politice şi noi suntem atraşi în dispute neconstructive. Le lansează cei din România. E părerea mea.

Pericolul cel mai mare este dacă se va confunda procesul de integrare europeană cu cel de unire. Eu regret că am fost atraşi să discutăm aceste probleme care nu sunt fără finalitate. Cineva îşi lansează proiecte politice. În cazul dat vizează politica internă a României. Să nu consideraţi ca ceea ce se întîmplă vizează doar soarta Republicii Moldova sau cetăţenii ei.

…

Eu ştiu că este statul Republica Moldova şi statul România. Am spus din totdeauna că vorbesc limba română. Eu cunosc istoria, cunosc şi valorile comune. Cu preşedintele Timofti am avut un schimb de păreri dar o discuţie nu am avut. Noi va trebui să avem o discuţie nu doar în doi. Va trebui să avem o înţelegere comună. Nu împărtăşesc ideea că sunt două state româneşti. Am vorbit şi în Consiliul coaliţiei. Eu cred ca poziţia este una consolidata în acest sens, între noi şi PD. Poziţia reformatorilor este una distinctă.

Europa este astăzi cu ochii pe Kiev, pe Euromaidan. Puterea Ucrainei stă în unitate. Nimeni nu poate să fure poporului ucrainean viitorul şi libertatea. În această piaţă văd cetăţeni europeni care merită să beneficieze de toate drepturile care beneficiază celelalte ţări din Uniunea Europeană. Vă doresc un viitor european. Trăiască Ucraina, trăiască Europa.

N.R.: Liderul PLDM, Vlad Filat, şi fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, au participat la mitingul pentru integrare europeană din Kiev, Ucraina. Politicienii au urcat pe scena din Piaţa Independenţei (Maidan) de la Kiev. Saakaşvili a ţinut un discurs de încurajare în faţa sutelor de mii de protestatari. Ex-preşedinte georgian, Mihail Saakaşvili, şi ex-prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, au susţin aspiraţiile europene ale Ucrainei şi acţiunile paşnice ale cetăţenilor în apărarea drepturilor sale. Manifestaţiile din Kiev au început preajma Summit-ului de la Vilnius, desfăşurat în perioada 28–29 noiembrie 2013, după ce preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE. În rezultat, sute de mii de persoane au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva guvernării de la Kiev. Pe 1 decembrie 2013, în capitala Ucrainei au fost vandalizate mai multe clădiri, forţele de ordine încăierîndu-se cu protestatarii. Cetăţenii ucrainenii ieşiţi în stradă au cerut demisia preşedintelui şi a Guvernului.

Voinţa ucrainenilor este una clar exprimată, este una îndreptată spre valorile europene. Pentru Republica Moldova, nu doar din cele care se vorbesc la Chişinău, va spun din cunoaştere, este vital ca Ucraina să meargă în continuare în acest proces de integrare europeană şi pentru ca împreună să facem ca cetăţenii ţărilor noastre să trăiască bine. De aceea, noi am fost, suntem şi vom fi solidari cu acest proces de integrare europeana a Ucrainei.

Dacă ne temeam sau dacă ne era frica, mai bine zis, noi nu ajungeam să parafăm acordurile pentru că aceste mesaje au venit şi pînă la Vilnius. Să nu uitam despre introducerea embargoului la exportul de vinuri moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse şi multe alte mesaje care au fost făcute, trebuie să mai spun, chiar într-un mod obraznic de către unii oficiali ruşi. Noi vom continua să mergem înainte, nici într-un caz înapoi şi vom încerca prin efort conjugat al diplomaţilor noştri, prin acţiuni concrete în actul guvernării să evităm şi să convingem partenerii noştri din Federaţia Rusă să avem în continuare relaţii bazate pe respect reciproc, inclusiv din acordurile cu caracter juridic care sunt valabile între ţările noastre.

Este o acţiune a mea [participarea la mitingul de pe Maidan] ca cetăţean al Republicii Moldova, dar care mă simt şi cetăţean al Europei, am răspuns invitaţiei domnului Kliciko de a fi astăzi, aici, la Kiev, am considerat ca este absolut firesc sa vin şi să exprim un mesaj de solidaritate pentru acţiunile celor care doresc sincer să meargă în Europa. In acelaşi timp, astăzi, aici la Kiev au fost mai mulţi colegi din partidul Popular European cu care am avut discuţii şi aceasta acţiune a fost comuna. A fost aici domnul (Elmar) Brok, domnul (Jacek Saryusz) Wolski, domnul (Mihail) Saakaşvili a venit, deci a fost si intr-un fel o acţiune pe linie de partid, avînd in vedere că şi organizatorii acestei acţiuni, atît domnul (Vitali) Kliciko şi domnul (Arseni) Iaţeniuk sunt afiliaţi Partidului Popular European.

…

Atmosfera este destul de încrîncenată, sa-i spun aşa, şi eu cred că este absolut necesar ca să se înceapă un dialog între putere şi opoziţie pentru a lua decizii în interesul cetăţeanului. Vedeţi, pînă la urmă, dacă e să privim obiectiv, atît puterea actuala de la Kiev, cit şi cei care protestează au aceeaşi opţiune europeana, cel puţin declarativ. Cei care protestează se simt într-un fel trădaţi şi este aceasta stare de nemulţumire.

…

…nu am avut nici un fel de comunicare din partea oficialităţilor, dar trebuie sa spun că indiferent de anumite reacţii, voi fi intr-un dezacord total cu cei care încalcă drepturile si libertăţile fundamentale ale omului. Ceea ce s-a întîmplat aici în Ucraina, mă refer la intervenţia brutală împotriva protestatarilor paşnici, nu este o situaţie care poate fi acceptată. Si este una condamnabilă cu vehemenţă.

N.R.: Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, s-a aflat pe 7 decembrie 2013 la Kiev şi s-a adresat protestatarilor pro-europeni cu un mesaj de solidaritate. Intr-un interviu telefonic, in exclusivitate cu Europa Libera, fostul premier al Moldovei a vorbit despre nevoia “vitala” pentru Moldova ca Ucraina să îşi continue drumul european, despre importanta dialogului între opoziţia si puterea de la Kiev pentru a răspunde apelurilor populare si despre nevoia Moldovei de a suporta anumite constrîngeri, daca ele vor fi necesare, pentru a continua drumul către Uniunea Europeana si valorile ei.

Dacă ne temeam sau dacă ne era frică, mai bine zis, noi nu ajungeam să parafăm acordurile pentru că aceste mesaje au venit şi pînă la Vilnius. Să nu uitam despre introducerea embargoului la exportul de vinuri moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse şi multe alte mesaje care au fost făcute, trebuie să mai spun, chiar într-un mod obraznic de către unii oficiali ruşi. Aici nu este vorba de frică. Noi acţionam nu reieşind din situaţia zilei de astazi. Noi urmărim un viitor clar pentru ţara noastra. Noi ne dorim un viitor clar european pentru ca să avem şi independenţă deplină, sub toate aspectele — economică, energetică — dar să avem şi o perspectivă clară oferită fiecărui cetăţean. Or, acest obiectiv poate fi realizat doar integrîndu-ne plenar in spaţiul valoric european. De aceea, noi vom continua să mergem inainte, nici într-un caz înapoi şi vom încerca prin efort conjugat al diplomaţilor nostri, prin acţiuni concrete în actul guvernării să evităm şi să convingem partenerii nostri din Federaţia Rusă să avem in continuare relaţii bazate pe respect reciproc, inclusiv din acordurile cu caracter juridic care sunt valabile între ţările noastre.

…

Pentru a-ţi construi un viitor sigur, un viitor bun, trebuie să muncim mult şi daca este să avem şi anumite constrîngeri, atunci trebuie să le suportăm.

Eu cred că declaraţia a picat prost în mijlocul Summit-ului de la Vilnius. La conferinţa de presă al Forumului Parlamentar pentru Democraţie, la care am participat şi eu, jurnaliştii de la televiziunile ruseşti care erau prezente s-au axat doar pe această problemă. Au fost deplasate un pic accentele şi eu cred că politicienii atunci cînd fac anumite declaraţii trebuie să se gîndească la consecinţe şi impactul pe care le are.

…

Cunoaştem că aici în Republica Moldova nu ne-a fost deloc uşor: să adoptăm toate legile pe care ni le-am asumat, a fost şi opoziţia foarte activă şi societatea civilă nu a fost întotdeauna de partea noastră. Cred că în acest moment trebuie să avem o abordare pragmatică şi să separăm dimensiunea sentimentală şi patetică de cea pragmatică. Exact ceea ce spune Crin Antonescu — el nu vine să vîndă iluzii, ci vine să ajute la transformarea podurilor de flori în poduri de beton şi de piatră. Trebuie să fortificăm relaţiile economice, să facem aceste conexiuni energetice ca să nu depindem sută la sută de resursele energetice ruseşti.

În Europa nu se poate merge cu o identitate falsă, atribuită de Stalin şi nu avem dreptul să mergem în Europa cu asemenea identitate, legată de două popoare, două limbi ş.a.m.d., pentru că este vorba de sute de mii, milioane de oameni care au suferit. În acelaşi timp, adevărul nu are cum să dea apă la moara minciunii. Lucrurile acum au fost scoase puţin pentru discuţii la un alt nivel… După toate ce ni s-a întîmplat în ultimii 2000 de ani, obiectivul fundamental al neamului românesc în secolul XXI trebuie să fie reîntregirea, pentru că nu mai sunt nici un fel de piedici.

…

Europa este a naţiunilor, a naţiunilor care au identitate. Ar fi o ruşine să ajungă poporul roman în Europa cu identităţi false, atribuite de diferiţi dictatori.

…

Şi înrudire cu Băsescu tot e pînă la urmă o semnificaţie pentru unire.

…

Gazoductul, autostrăzile reprezintă logistica pentru acest proiect… Cum poţi să fii pentru Europa şi contra României, care este parte a Europei?.. La termenul respectiv (o sută de ani de la unirea din 1918) trebuie să avem rezultatul… Sunt rudă cu preşedintele Mihai Ghimpu şi cu (Băsescu). Aşa mi-a fost scris să fiu rudă cu dl. Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova, acum şi cu Preşedintele României, rudă prin alianţă, ceea ce nu este rău, şi unele rude chiar ţi-le poţi alege. Şi vreau să vă spun că mă mîndresc cu aceste lucruri, fiindcă toţi aceşti oameni mişcă România în aceeaşi direcţie. Preşedintele Băsescu a anunţat un proiect de ţară corect, iar Mihai Ghimpu a spus, fiind în funcţia de preşedinte interimar, că este unionist.

…

Dacă ar fi să deschidem parantezele ajungem la concluzia că maximum 20% astăzi au o opţiune pro-românească şi deci pro-europeană, ceilalţi după cum bate vîntul. Şi asta arată riscul să ne bată comuniştii, deoarece nu se guvernează bine.

…

Cum i-a fost lui Mihai Viteazul în 1600, sau a fost mai uşor în 1859 sau în 1918 decît acum? A fost mult mai greu? Corect ar fi să avem buget pentru Moldova. Am şi calculate, ar fi nevoie de 50 milioane de euro pe an pentru fiecare localitate din Moldova, cu primari comunişti, necomunişti, de care o fi, pentru omul de rînd, să ajungă proiectele acolo, asta ar însemna o zecime din bugetul anual al României. Ar ajunge cîte 50 mii euro pentru fiecare sat, aşa bani satele noastre n-au văzut niciodată din ’90 încoace. Şi ar fi posibilitatea să faci lucruri concrete — un drum, un apeduct, o reparaţie, o dotare şi să arborezi şi un tricolor la instituţia respectivă.

Preşedintele unui stat nu trebuie sa apară cu astfel de declaraţii. Cum îşi permite el să spună ca după ce România a aderat la NATO şi UE, unirea cu Republica Moldova este următorul scop al României. Este o declaraţie de distrugere a statalităţii.

…

Domnul Timofti în loc sa menţină teritoriul şi să ceară explicaţii de la Băsescu, el se cuprinde şi intră în hora unirii cu el.

Băsescu este Preşedintele ţării — membre a Uniunii Europene. De ieri organizăm acţiuni de protest la reşedinţa Delegaţiei UE în Moldova. Aşteptăm şi cerem de la reprezentanţii UE, de la conducerea Uniunii Europene să condamne aceste declaraţii scandaloase ale lui Băsescu, din partea Preşedintelui unui stat membru al UE.

… nu avem nimic împotriva poporului român, este un popor vecin şi prietenesc, dar nu putem să tolerăm politicile promovate de oficialii de la Bucureşti împotriva Moldovei… Suntem categoric împotrivă ca Republica Moldova să fie considerată al doilea stat românesc. Moldova este un stat polietnic, multicultural şi multilingv, cu istorie seculară. Nimeni nu are dreptul să înjosească poporul moldovenesc aşa cum o face în permanenţă Traian Băsescu.

Declaraţiile dlui Băsescu pun într-o dificultate coaliţia de guvernare de la Chişinău. Noi trebuie să avem o relaţie sinceră şi pragmatică cu Bucureştiul. Aceste afirmaţii vin să dea apă la moară comuniştilor. Ele sunt un element de destabilizare, acum, cînd noi de fapt avem nevoie de stabilitate pe parcursul nostru european.

…

Preşedintele României a fost egoist în acest caz, declaraţiile fiind făcute în interesul său şi al forţelor politice pe care le reprezintă.

Sîntem foarte revoltaţi. Considerăm că asemenea declaraţii încalcă dreptul internaţional, destabilizează situaţia în regiune şi în ţara noastră, precum şi au un impact extrem de negativ asupra reglementării diferendului transnistrean. Aceste declaraţii tensionează situaţia şi în Găgăuzia. Sperăm că asemenea declaraţii vor fi condamnate public de conducerea UE.

Niciodată! Moldovenii au identitatea lor, după aproape 23 de ani de independenţă, sondajele arată că 80% se consideră moldoveni.

Pe comunişti, pe cei de la Moscova, (declaraţia Preşedintelui Băsescu) îi ajută. Vreau să fiu foarte sincer: proiectul naţional al Republicii Moldova este integrarea în UE. Asta înseamnă că va deveni ţară membră, acolo unde nu mai sunt frontiere.

…

Nu am vorbit cu Traian Băsescu despre asta la întîlnirea pe care am avut-o joi seară (28 noiembrie), avem foarte multe lucruri de vorbit, este vorba şi despre cooperare energetică, este vorba şi despre alte proiecte cu caracter economic şi nu doar, altele care ţin despre integrare… acest subiect nu a fost discutat.

…

Eu cred că mai bine îl întrebaţi pe Băsescu ce a avut în vedere cînd a făcut declaraţiile. Reiterez poziţia mea: noi urmărim ca prin acest proces de integrare europeană să avem un stat suveran, independent, puternic, care să fie într-o perspectivă nu foarte îndepărtată membru al UE.

…

Îmi pare rău că nu s-a observat pînă în prezent că, pe parcursul a 22 de ani, noi am fost sub o presiune permanentă. O presiune foarte mare, venită din extern, exercitată din interior. Am reuşit să administrăm într-o manieră rezultativă şi sunt convins că vom reuşi să facem asta în continuare.

Eu nu o să vorbesc despre planurile altor ţări, ci despre planurile noastre. Noi avem scopul de a continua procesul de eurointegrare a ţării şi asta înseamnă că ne dorim să avem o ţară independentă, suverană şi puternică. Asta include bunăstare pentru cetăţeni, securitatea statului şi un viitor mai luminos.

…

Republica Moldova nu analizează posibilitatea unirii cu România. Aceste discuţii au fost pornite deoarece cineva îţi doreşte să speculeze în jurul acestei teme. Încă o dată mă repet, noi ne ocupăm de edificarea unui stat suveran, puternic şi în aceste scopuri suntem ajutaţi de procesele de eurointegrare demarate în ţară.

…

Noi vom continua să cooperăm cu Rusia şi să construim nişte relaţii bune, normale.

Exact acelaşi lucru (unirea Republicii Moldova cu România) scrie şi în statutul formaţiunii noastre, unitatea poporului în cadrul Uniunii Europene şi asta am scris încă de acum zece ani în statut, fiind convinşi că aceasta este calea corectă. Evident, declaraţia de ieri (27 noiembrie 2013) a preşedintelui se înscrie de fapt în şirul luărilor de atitudine faţă de Basarabia, faţă de Moldova, pe care domnia sa le-a avut constant în acest sens şi nu pot spune decît că într-adevăr este corect, sîngele apă nu se face şi mai devreme sau mai tîrziu, lucrurile trebuie corectate. O minimă modalitate de corectare a lucrurilor reprezintă integrarea europeană şi a Republicii Moldova, exact aşa cum s-a integrat România, în NATO şi UE.

…

Consider ca fiind vizionară declaraţia de ieri (27 noiembrie 2013) a preşedintelui şi consider într-adevăr corect pentru poporul român, care trebuie să-şi redobîndească demnitatea pierdută ca urmare a primului Război Mondial, ca urmare a celui de-al doilea Război Mondial, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov şi a nedreptăţilor comise asupra poporului român de către regimul comunist, în ultima parte a istoriei, consider corectă această abordare pentru a recăpăta demnitatea şi pentru ca naţiunea română să fie în rînd cu toate celelalte popoare europene, care şi-au cîştigat libertatea, independenţa şi care în prezent concurează pozitiv între ele, pentru a avea o viaţă mai bună.

…

Întotdeauna, de cînd eram copil, atît eu, cît şi părinţii mei, unchii mei, toată familia, întotdeauna ne-am declarat unionişti, n-a fost niciodată nici o deviere de la acest obiectiv personal şi sufletesc al fiecăruia dintre noi. Acum, înţelegem şi noi că aceste lucruri sunt posibile doar într-un anumit cadru juridic şi asta trebuie respectat atît în România, cît şi în Republica Moldova, altfel n-ai cum. Pentru asta s-a jertfit unchiul meu, Gheorghe Ghimpu, care a stat şase ani închis, în perioada ’72-’78, pentru tricolor, pentru limba română. Şi apropo, la piatra funerară de la cimitir este chiar harta României mari, care stă la umbra unei cruci şi pe piatra respectivă scrie ce-a spus unchiul meu încă în perioada sovietică şi anume că ne vom salva doar revenind la românism şi realizînd reîntregirea neamului românesc. Ăsta a fost crezul său, acesta este şi crezul meu. Cum se poate face acest lucru, depinde acum de capacitatea noastră de a convinge majoritatea de pe ambele părţi ale Prutului, în aşa fel încît lucrurile să poată avea loc conform regulilor pe care le-am acceptat cu toţii, Constituţie, legi şi aşa mai departe.

Ceea ce s-a întîmplat la Kiev este o evoluţie importantă nu doar pentru Ucraina, nu doar pentru relaţia dintre Kiev şi Bruxelles, dar şi pentru situaţia din regiune. Trebuie să desprindem cîteva lecţii. Prima lecţie este că nu ne putem permite luxul, de la parafare şi pînă la semnare, să apară anumite ezitări şi îndoieli. Perioada care va urma după Vilnius, trebuie să o folosim doar pentru un singur obiectiv: să accelerăm procesul de reforme, să avem o abordare mult mai sistemică a unor fenomene cum ar fi corupţia, cum ar fi necesitatea combaterii acestora printr-o manieră mai radicală. Să facem în aşa fel încît să nu punem la îndoială, nici pe plan intern şi nici extern, dorinţa şi voinţa de a merge echivoc spre Uniunea Europeană.

…

Semnarea de către Ucraina a Acordului ar fi corespuns nu doar intenţiilor Ucrainei, dar şi ar corespunde şi intenţiilor noastre. Avem acest conflict transnistrean, regiunea se află între noi şi Ucraina. În momentul în care noi intrăm în zona de liber schimb cu UE şi Ucraina ar fi făcut acelaşi lucru, am fi creat un spaţiu care s-ar ghidat exact de aceleaşi reguli. Astfel, capacitatea de rezistenţă a politicienilor celor de la Tiraspol ar fi mult mai mică. Oricum, Ucraina a parafat acest acord, va continua să se pregătească pentru implementarea acestor prevederi. Astfel, puţin complică, dar nu va afecta poziţia Ucrainei pe problemele energetice sau conflictul transnistrean.

N.R.: La 21 noiembrie 2013, Guvernul Ucrainei a adoptat o decizie privind suspendarea procesului de semnare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Noi avem o agendă asupra căreia am convenit şi care se respectă întocmai. Specialiştii noştri au fost la Moscova, acum urmează să vină cei de acolo la Chişinău. Vom discuta toate detaliile tehnice pentru a avea după aceasta o situaţie favorabilă exportului de vinuri moldoveneşti în Rusia.

…

Chiar dacă piaţa rusească e în schimbare acum, se consumă vinurile dulci şi demidulci, iar pe piaţa UE se preferă vinurile seci. De aceea, trebuie să avem produse pentru ambele pieţi. Avem diverse discuţii în privinţa cerinţelor vinurilor exportate. Uneori, acestea sînt mai drastice în Rusia. E vorba de anumite substanţe care oricum se conţin în toate vinurile din lume. Trebuie să discutăm cu experţii, să convenim la limitele acceptabile în Federaţia Rusă pentru că noi sîntem nevoiţi să ne conformăm cerinţelor pieţii.

…

Vinurile majorităţii producătorilor mici şi mijlocii corespund perfect cerinţelor acestei pieţe, iar producătorii de vinuri în vrac vor trebui să revină la îmbuteliere pentru că aici apare problema calităţii.

…

Atunci cînd exportăm vinurile în sticlă, sîntem siguri de calitate, dar atunci cînd e vorba de vinul în vrac, noi nu putem supraveghea îmbutelierea pe loc şi nu se poate de exclus că acestea vor fi combinate sau falsificate. Aceasta e marea noastră problemă, de aceea vom insista să ne mişcăm spre vinuri îmbuteliate pentru a asigura calitate consumatorilor.

După ce vom finaliza discuţiile la nivel tehnic, vom şti exact cum să calificăm această decizie.

Eu v-aş ruga cuvîntul embargou să nu-l folosim. Primele contacte la nivel de experţi au avut loc. Aceste discuţii vor continua. Depunem toate eforturile pentru a vedea care au fost motivele de ordin tehnic invocate de colegii de la Moscova pentru această interdicţie pe care vreau să o consider drept una temporară. După ce vom finaliza discuţiile la nivel tehnic, vom şti exact cum să calificăm această decizie. Eu vreau să fiu optimist. Vom depune toate eforturile pentru a nu admite ca sancţiunile să aibă loc.

Nu exclud că zilele astea voi avea o discuţie la telefon cu omologul rus pentru a discuta acest subiect, dar eventual şi un dialog în direcţia domeniului energetic. Noi suntem interesaţi să avem relaţii comerciale civilizate, constructive, în spiritul angajamentelor asumate. Suntem membri şi la OMC şi la Zona de Liber Schimb a spaţiului CSI, care rezultă din relaţiile bune dintre Chişinău şi Moscova.

În rezultatul reformei pe care am avut-o, în cel mai apropiat timp, va apărea Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi marca naţională “Vin Moldova”, brandul naţional “Vin Moldova” care va pune în aplicare restricţiile la vinurile de calitate joasă. Noi vom face tot ce este posibil în Federaţia Rusă şi în Belarus, şi în Uniunea Europeană să exportăm vinuri de calitate. Dar va trebui ca acest oficiu, împreună cu vinificatorii, să mişte vinurile moldoveneşti din spectrul celor mai mici preţuri, la preţuri mai mari, preţuri medii.

…

Oficiul va trebui să atribuie brandul naţional “Vin Moldova” vinurilor de calitate şi să muncim ca să putem să le vindem la valoarea lor.

...

Noi la vinurile îmbuteliate nu prea avem probleme, vreau să vă spun. Problemele sunt acolo unde exportăm vinuri în vrac. Fiindcă ceea ce pleacă din ţară noi ştim, iar ceea ce se îmbuteliază pe piaţă acolo noi nu ştim. Şi aceasta este marea noastră problemă.

…

Vom finanţa masiv Oficiu Naţional al Viei şi Vinului să încurajeze vinificatorii noştri să meargă în alte pieţe. Eu chiar le-am făcut, la şedinţa de săptămîna aceasta, observaţie: de cîte ori merg în străinătate, la standul vinificatorilor noştri, nu găseşti vinificatori, dar un şofer sau cineva acolo are grijă de stand, fiindcă restul merg la cumpărături. De aceea eu vreau să-i văd pe vinificatorii noştri cu inimă, cu ambiţie la stand, să demonstreze calitatea, să promoveze vinurile şi să ţină minte că altă cale nu există. Da, Uniunea Europeană ne-a deschis piaţa. Aceasta nu înseamnă că vinurile se vor vinde, dacă nu le promovăm. Doar nu este un vacuum de vinuri şi imediat se vor arunca toţi la vinurile moldoveneşti. Vinul foarte greu se promovează. De ce noi ţinem aşa mult la piaţa rusă? Fiindcă piaţa rusă nu trebuie pregătită, consumatorul rus iubeşte vinul moldovenesc, îl cunoaşte, îl acceptă. Dar, dacă vorbim de Europa, trebuie să răsucim mînicile şi să muncim serios.

…

Eu, de obicei, de la vinificatorii buni, chiar vă spun acest secret, am discount. Dacă descopăr un vin bun, mă duc şi îl cumpăr. Cînd mi se spune că s-a terminat, după ce prietenii se deprind cu vinul, trebuie să le spun că nu mai este de acest vin. Acestea sunt vinurile pe care noi dorim să le vedem şi în Uniunea Europeană, şi în Republica Moldova, şi în Federaţia Rusă, la sigur, şi în China.

Noi am avut un dialog foarte constructiv (cu reprezentanţii Rospotrebnadzor), am trecut în revistă colaborarea noastră din ultimii trei ani, am discutat toate problemele. Am convenit să întreprindem cîţiva paşi clari ca să revenim din nou la colaborarea pe care am avut-o. Este un plan de acţiuni pe care ar trebui să-l realizăm repejor, un schimb de echipe de experţi, după care vom avea din nou o discuţie şi atunci va fi luată decizia în privinţa deblocării exportului. Cu cît mai repede vom realiza agenda de acţiuni convenite, cu atît va fi mai bine.

Numai să nu uităm de faptul că şi calitatea este în dependenţă de preţ. Să vedem în ce spectru vom discuta. Vom prezenta toate măsurile întreprinse de noi şi pe care le vom întreprinde, ce vor garanta inofensivitatea.

N.R. TRM: Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a avut pe 20 septembrie o întrevedere cu şeful Serviciului “Rospotrebnadzor”. În urma întîlnirii, Ghenadi Onişcenko a spus că Republica Moldova ar putea relua exportul de vinuri în Federaţia Rusă după realizarea unor măsuri concrete privind calitatea şi siguranţa producţiei

Surprinde declaraţia de bucurie a comuniştilor că Moscova a impus acest embargou. Este o decizie în detrimentul statului şi cetăţenilor pe care ei pretind să-i servească.

…

Va fi o pierdere pentru producători, dar nu una comparabilă cu cea din 2006. Astăzi nu suntem la fel de vulnerabili. Ponderea pieţei ruse este mult mai mică decît în 2006. Suntem capabili să rezistăm unor asemenea provocări.

…

În primul rînd discutăm cu partenerii ruşi şi o să vedem zilele următoare dacă putem găsi soluţii şi discutăm cu alţi parteneri pentru a ne asigura cu altă piaţă.

Sperăm că relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă vor avea loc într-un context al relaţiilor civilizate, neinfluenţate de elemente politice şi în conformitate cu aceleaşi reguli ale OMC-ului, Organizaţiei Mondiale a Comerţului, din care facem parte şi noi, şi Federaţia Rusă, în conformitate cu prevederile Zonei de Liber Schimb în spaţiul CSI, astfel încît vom putea evita asemenea evoluţii sau involuţii nedorite. Dar studiem impactul şi cred că vom reuşi să depăşim aceste probleme care, bineînţeles, vor avea anumite efecte nu tocmai benefice. Concomitent, cunoaşteţi foarte bine, discutăm despre accesul mai mare al produselor noastre pe alte pieţe, pe piaţa europeană, în primul rînd, dar nu ne limităm doar la acest exerciţiu — piaţa europeană, deşi este prioritară, din acest punct de vedere. Chiar ieri am vorbit cu domnul Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură. Cred că săptămîna viitoare, dînşii vor anunţa despre anumite decizii care a putea avea efecte pozitive pentru, cel puţin, industria vitivinicolă.

Aceasta este, în primul rînd, o problemă pentru ţara noastră, pentru producătorii noştri. Dacă noi, făcînd atîta gălăgie politică în jurul embargoului acesta, credem că facem rău Rusiei… Nu noi trebuim ruşilor. A substitui producţia vinicolă sau orişicare producţie agricolă din Moldova cu importul din alte state e foarte simplu pentru ruşi şi ei nici nu vor observa, cum n-au observat nici în 2006 — una. A doua: a fost substituit ceea ce s-a importat din Moldova. Inclusiv statele europene se luptă pentru piaţa rusească, care este o piaţă imensă şi care poate înghite tot ce vreţi de pe lume. Noi, cîteodată, prin incapacităţile, în primul rînd, ale politicienilor facem nişte lucruri care fac producătorilor noştri o mare defavoare.

…

Cu toate că nu ar trebui atît de mult politizată problema. De jumătate de an tot vorbea acelaşi Onişcenko: careva probleme sunt cu vinurile, că vedeţi laboratoarele, calitatea. La primul semnal, funcţionarii noştri au trebuit să alerge acolo şi să stabilească nişte relaţii normale.

…

Tot ceea ce s-a întîmplat în 2006 a fost şi o favoare pentru producătorii noştri, cu toate că favoarea aceasta a fost o povară economică pentru dînşii destul de dificilă. Ei au fost nevoiţi să schimbe şi calitatea vinurilor, să investească foarte mult şi în procesul de producere, şi în procesul de creştere a viţei-de-vie. S-a făcut foarte mult şi în utilarea întreprinderilor. S-a investit foarte mult, nu doar autohtone, dar au fost şi investiţii străine. Mulţi sunt proprietari de companii străine, din alte state, în producţia vitivinicolă.

…

Pot să vă spun acum un lucru, în 2006, într-adevăr, vinificatorii noştri importau materie primă vinicolă din alte state şi produceau vin şi exportau în Rusia. Atunci eu le-am zis, inclusiv funcţionarilor de la “Moldova Vin”: “Oameni buni voi veţi pierde piaţa rusească complet, dacă vă ocupaţi cu lucrurile acestea”. Dar ei mai vroiau importul fără taxe vamale. Eu le-am spus: “Dacă voi vă veţi ocupa cu lucrul acesta, veţi pierde cu totul piaţa rusească”. Mai bine să producem din materia primă a noastră, în care suntem siguri, fără careva importuri de materie primă şi să exportăm doar calitatea cea mai înaltă. Ce vă pare, dacă pe noi europenii acum atît de mult ne susţin, emotiv eu aş zice, în ajunul summit-ului de la Vilnius, dar ne mai susţin pur emotiv, fiindcă niciodată piaţa europeană nu va admite pe piaţa sa produse necalitative…

…

Noi, chiar dacă Moldova şi-a declarat calea de integrare europeană, ceea ce a fost declarat prin 2003, aceasta nu trebuie să ne strice relaţiile cu partenerii noştri strategici. Şi încă un lucru trebuie să înţelegem noi cu toţii: nici Moscova nu se va sfădi cu Bruxelles-ul din cauza Moldovei, nici Bruxelles-ul cu Moscova din cauza Moldovei.

…

Nu trebuie să mizăm că cineva va veni, Bruxelles-ul ne aşteaptă cu braţele deschise şi ne va lua aşa cum noi suntem, dacă noi nu vom aduce standarde, nu vom vrea să facem aici standarde europene, la noi acasă, integrarea europeană. Acestea sunt treburile noastre interne. În primul rînd, la noi acasă trebuie să facem ordine.

Am primit cu regret ştirea. Acuzaţiile sunt nefondate. Am propus părţii ruse să utilizeze instrumente prevăzute de Organizaţia Mondială a Comerţului şi Zona de Liber Schimb valabilă în cadrul Comunităţii Statelor Independente. Înainte de a lua orice decizie, chiar şi din domeniul sănătăţii, trebuia de solicitat consultări. În cazul în care, reproşurile vizează calitatea vinurilor noastre, am progresat comparativ cu primul embargou din 2006. Însă, anume în acest caz domină contextul politic.

Din decembrie 2009, indiferent unde am fost, am vorbit despre acelaşi vector — integrarea europeană. Niciodată nu am trimis vreun semnal greşit.

Aceste documente (acordurile de Asociere, privind Zona de Liber Schimb şi facilitarea regimului de vize) nu contrazic relaţiilor bune cu Moscova. Nu este vorba de extindere, ci de o nouă etapă în relaţiile noastre. Cu toate acestea, inevitabilul trebuie să se întîmple.

Înaintea recentei vizite a Patriarhului Chiril, am spus public, de mai multe ori, că acesta vine în Republica Moldova, într-o vizită politică, avînd drept scop principal promovarea imperialismului velicorus. Îndată mi-au sărit în cap tot felul de “apărători” ai Bisericii Ortodoxe Ruse, încercînd să mă convingă că vizita înaltului prelat, prilejuită de “sărbătorirea” a 200 de ani de ocupaţie rusească, va avea un caracter eminamente ecleziastic şi spiritual.

Din curiozitate profesională, am analizat, textele celor 40 de pagini ale discursurilor publice ale Patriarhului Chiril (disponibile pe site-ul oficial al Patriarhiei Ruse), rostite pe pămîntul nostru, în perioada celor trei zile de şedere.

Patriarhul Chiril, a pomenit o singură dată numele lui Hristos şi tot doar o dată a vorbit despre Crucea Mîntuitorului. Evanghelia a fost citată o singură dată, şi tot o singură dată a fost pomenit Apostolul Pavel.

Cam multă economie de creştinism la Preasfinţia sa!

În schimb, discursurile Patriarhului, abundă de aprecieri istorice şi politice, zeci de referinţe la “brava armata rusă”, care de mai multe ori “a eliberat” pămîntul Republicii Moldova, de “tot felul de ocupanţi”.

P.S. În 2011, atunci cînd Patriarhul Chiril a vizitat eparhia de Cernăuţi, preoţii de acolo i-au cîntat onctuosul “Mulţi ani trăiască”, iar la noi, la Chişinău şi Căpriana, i s-a cîntat “Многае лето”…

Federaţia Rusa a demonstrat clar in ultimele zile ca este gata sa pună în joc toate pîrghiile de care dispune pentru destabiliza Republica Moldova pentru a o forţa să renunţe la Parteneriatul Estic şi, respectiv, la Integrarea Europeană. Orice compromis, orice umilinţă acceptata de Chişinău va spori doar curajul şi aroganţa liderilor de la Kremlin. Dacă Rusiei îi va reuşi acest act de agresiune, este evident că următorul pas va fi integrarea Moldovei cu forţa în Uniunea Vamală.

…

Ne punem depline speranţe în sinceritatea ex-premierului Filat. În spiritul acestei solidarităţi, propunem, la modul foarte serios, ca pierderile suferite de către exportatori şi de către companiile vinicole, în urma blocajelor iniţiate de autorităţile ruse, să fie acoperite dintr-un fond comun la care ar putea contribui atît domnul Vladimir Filat cît şi bunul sau partener de guvernare, Vlad Plahotniuc, împreună cu alţi oameni de afaceri foarte prosperi care fac parte din Partidul Democrat şi Partidul Liberal Democrat.

…

Este momentul oportun şi, probabil, unic, cînd Republica Moldova se poate rupe definitiv de sub influenţa colonială a Federaţiei Ruse şi poate intra în rîndul statelor europene cu adevărat independente şi suverane.

În afară de mesajele de încurajare venite din partea prietenilor noştri de peste hotare, vor urma şi acţiuni concrete. Trebuie să înţelegem că indiferent de piaţa de export, produsele trebuie să fie calitative. Noi vom dispune şi de anumite resurse pentru a spori capacitatea de investiţie a acestor producători. Şi anume credite mai atractive pentru vinificatori.

…

Eu vreau să fie totul bine în Federaţia Rusă. Să le fie cald. Dar au fost situaţii şi mai complicate, nu am îngheţat şi nu am cedat. Ne-am apărat şi independenţa şi suveranitatea. Ameninţările sunt regretabile, dar nu vor opri parcursul pe care ni l-am asumat.

Toate aceste acţiuni provocatoare nu au cum să oprească procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, iar încercările de a crea anumite tensiuni în cadrul coaliţiei de guvernare nu vor avea reuşite. Interesul ţarii este cel mai important şi noi ne vom concentra în perioada de viitor pentru a realiza scopul nostru naţional, cel de integrare europeană.

…

În 4 ani de guvernare am avut mai multe momente dificile, dar am demonstrat că ne dorim cu Federaţia Rusa o relaţie strategică, pragmatică. Eu sincer sper ca decizia respectivă va fi revăzută în perioada imediată şi că nu vor urma şi alte interdicţii, cum ar fi embargou la exportul de fructe şi legume moldoveneşti, sau acţiuni ce i-ar putea afecta pe cetăţenii noştri, care se află în Rusia.

…

Mizez în continuare pe sprijinul partenerilor şi cred că cea mai bună manifestare a acestei susţineri ar fi promovarea mesajului:

…

Integrarea europeană presupune un efort susţinut al tuturor şi nu poate să rămînă un proces al elitelor, ci trebuie să fie al societăţii întregi. Este momentul în care trebuie să ne unim cu toţii pentru efort comun.

În situaţia pe care o cunoaştem şi declaraţiile care au fost făcute anterior de Rusia, acest act este neprietenesc, necreştinesc, nefrăţesc. Nu pot să spun care este motivul acestei decizii: că problema e în calitatea vinurilor sau că a coincis cu perioada în care Moldova se pregăteşte pentru Summit-ul de la Vilnius.

Ei dacă dispun de aceste pîrghii şi se consideră ca ţară care vrea ca Moldova să fie cu Rusia sunt problemele lor. Întreprindem măsuri ca să avem surse alternative şi la gaze şi în ce priveşte piaţă de desfacere, ca să nu depindem doar de un partener.

Este un moment istoric, semnificativ şi important pentru toţi credincioşii de la noi. Nu este prima mea întîlnire cu Patriarhul, dar de fiecare dată este ceva de suflet.

Oare nu se află, mă întreb, într-un mare păcat Biserica rusă şi toţi vasalii ei locali atunci cînd sărbătoresc aici, la Chişinău, cu fastul debordant al corsarilor de mare, cei 200 de ani de la săvîrşirea acestui mare păcat? Ori, sărbătorit poate fi ceva care aduce pace, libertate, civilizaţie, cultură şi prosperitate, nu războaie, sărăcie, înstrăinare de limba maternă şi de valorile străbune, agresiune, înfometare, deportări, moarte. Toate le-am avut de acolo, din Rusia, în aceşti 200 de ani de cînd biserica rusă a venit să toarne agheasmă peste locul unde politicul imperial rus a înfipt baioneta. Şi atunci Vă întreb pe voi, dragi concetăţeni, mîndri urmaşi de curteni, de viteji, de mazili sau de răzeşi, ce sărbătorim?

Iată care este marea nedumerire legată de vizita Patriarhului Rus. Cele mici, dar care provoacă şi ele o mare scîrbă, ţin de obedienţa nemăsurată a capilor statului nostru suveran şi independent care se prosternează în faţa cinului bisericesc rus aflat întro misiune de marcare a teritoriilor ocupate de avangarda armată imperială. Nu înţeleg, de exemplu, ce au să comunice cetăţenilor săi conducătorii noştri de stat atunci cînd îl onorează pe Chiril cu o primire oficială? Că salută, de rînd cu patriarhul Chiril şi cu oberprocurorul de astăzi, Vladimir Putin, ruperea în două a Moldovei în 1812, că îmbrăţişează agresiunea din 1940, că aprobă genocidul de după 1944, că salută pe cel care a blagoslovit atacul hoardelor cazace în 1992? Sau că sunt în consens cu gestul de batjocura cu care vine în Republica Moldova capul bisericii ruse, care din Chişinăul îngenunchiat va pleca imediat la Tiraspol să însufleţească regimentele ruse de ocupaţie dislocate acolo?

Patriarhul Chiril nu poate veni în vizită doar la invitaţia feţelor bisericeşti. Conform uzanţelor, Patriarhul nu poate vizita o ţară dacă nu are invitaţie de la autorităţi. Trebuie neapărat să fie o invitaţie oficială din partea premierului sau a şefului statului. Facem o interpelare pentru a fi făcută publică invitaţia lui Rogozin şi Patriarhului, precum şi partea motivantă.

Nu suntem împotrivă să avem relaţii cu toate statele, inclusiv cu Rusia, dar ne deranjează că aceste vizite (a vicepremierul rus Dmitri Rogozin şi Patriarhul Chiril) sunt făcute în zile importante pentru noi. Dacă ar fi venit Rogozin înainte sau după această aniversare, atunci nu era nicio problemă. Vizita este legată de 200 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei, adică acceptăm ocupaţia, pentru că Mitropolia a apărut datorită ocupaţiei.