Declaraţii din aprilie 2015

Irina Vlah despre refuzul de a semna moţiunea de cenzură, iniţiată de PSRM împotriva guvernului Gaburici // realitatea.mdîn cadrul emisiunii “Честно говоря” de la Realitatea TV

Pentru a putea realiza programul meu electoral, trebuie să am un dialog constructiv cu autorităţile puterii centrale. Acest Guvern are două luni, nu mi se pare corect să dau o notă. Actualii miniştri sunt viitorii mei colegi cu care eu urmează să lucrez. Da, viziunile noastre sunt diferite, nu sunt de acord cu activitatea unor miniştri, cu un şir de viziuni de dezvoltare ale acestora, dar pentru a realiza unele proiecte în regiunea găgăuză fără un dialog constructiv autorităţile de la Chişinău, fără susţinerea Guvernului, nu voi putea. (…) În scurt timp voi deveni membru al Guvernului şi voi începe a realiza proiecte concrete pentru locuitorii Găgăuziei. Astăzi pentru mine este important să realizez acele acţiuni pe care le-am promis alegătorilor.

Irina Vlah are încă calitatea de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, pînă la învestirea sa în calitate de guvernator al Găgăuziei. Aceasta a refuzat să susţină moţiune de cenzură a PSRM. Fracţiunea PSRM mai avea nevoie de o singură semnătură pentru atingerea pragului de ¼ din numărul deputaţilor din Parlament în vederea iniţierii moţiunii de cenzură. Evident, încă deputatul, Irina Vlah, era persoana cea mai potrivită pentru a suplini lipsa singurii semnături pentru iniţierea moţiunii de cenzură împotriva guvernului “euro-integratorilor ghidaţi de comisarii de la Brussels”. Cu toate aceste, Irina Vlah a găsit explicaţii pentru a nu semna moţiunea de cenzură, iar liderul PSRM, Igor Dodon, a fost înţelegător în privinţa explicaţiilor respective. Aşa se face politica în Republica Moldova, important fiind că alegătorii găgăuzi s-au convins de intenţiile sincere ale Irinei Vlah şi Igor Dodon de a lupta împotriva “euro-integratorilor” pentru a aduce Republica Moldova mai aproape de Rusia.

Irina Vlah despre simpatiile pro-ruseşti şi necesitatea de a coopera cu puterea centrală de la Chişinău // IPNîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de IPN

Sunt un politician pro-rus şi reprezint interesele poporului găgăuz, care în marea majoritate este pro-rus. Dar mă voi strădui să am o relaţie constructivă cu puterea de la Chişinău. În calitate de membru al Guvernului, mă voi strădui ca problema găgăuză să fie inclusă mai des în agendă. Politicieni, Guvernul de la Chişinău fac o mare greşeală că nu acordă atenţia cuvenită autonomiei găgăuze.

Guvernatorul nou-ales, Irina Vlah, manifestă un comportament standard — simpatie şi dragoste faţă de Rusia, pretenţii şi nemulţumiri faţă de autorităţile centrale ale Republicii Moldova, cereri de suport financiar şi granturi pentru dezvoltarea sociale faţă de UE.

Irina Vlah despre politizarea instituţiilor publice în favoarea partidelor de la guvernare şi în detrimentul intereselor publice // jurnal.mdîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de jurnal.md

Instituţiile de stat ale RM nu sunt politizate doar astăzi. În 2010, în cea mai mare parte din ministere se făceau angajări doar după criteriul de partid. Acum instituţiile de drept sunt partajate de partide şi reprezintă interesele unui sau altui partid. (…) Din cîte ştiu eu, [anterior] nu erau politizate. Mulţi dintre membrii cabinetului de miniştri nici nu erau membri ai PCRM.

În perioada guvernării PCRM, partidul acesta domina absolut scena politică, de aceea, controlul politic era asigurat nelimitat asupra tuturor instituţiilor şi funcţiilor publice. Dacă ar fi fost altfel, atunci cu certitudine nu ar fi avut loc evenimentul din 7 aprilie 2009. Apoi, cei care au politizat instituţiile şi funcţiile de interes public deosebit din Republica Moldova după trecerea în 2009 a PCRM în opoziţie sunt exponenţii expliciţi şi impliciţi de vîrf ai PCRM — Marian Lupu şi Vlad Plahotniuc. Şi nou-alesul guvernator al Găgăuziei, Irina Vlah, este ram din acelaşi trunchi al PCRM, precum este şi susţinătorul ei principal — Igor Dodon, lider al PSRM.

Irina Vlah despre principala problemă a Republicii Moldova — Plahotniuc // jurnal.mdîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de jurnal.md

Da, Moldova este un stat capturat. Da, Plahotniuc este problema Republicii Moldova, pentru că totul este controlat de un singur om, care a pus mîna pe toate structurile puterii.

Pledînd pentru relaţii de cooperarea între Comrat şi Chişinău, de fapt, guvernatorul nou-ales al Găgăuziei pledează, implicit, pentru relaţii de cooperarea cu cel care ţine în frîie “toate structurile puterii”. Nu este clar dacă doamna Irina Vlah intenţionează să depună eforturi pentru soluţionarea principalei probleme a Republicii Moldova.

Irina Vlah despre invitaţia adresată Preşedintelui Nicolae Timofti de a participa la învestirea guvernatorului Găgăuziei // IPNîn cadrul emisiunii “Politica” de la TV7, citat de IPN

Am decis că inaugurarea, care va avea loc la 15 aprilie, nu se va mai face într-un cerc restrîns, ci în Piaţa Biruinţei din centrul Comratului, pentru ca să poată asista toţi doritorii. Am invitat întreg cabinetul de miniştri, deputaţii, conducerea Parlamentului, dar şi pe şeful statului. Preşedintele Nicolae Timofti n-a vizitat niciodată autonomia găgăuză. Unii găgăuzi nu cunosc nici numele preşedintelui, dar nu încă să cunoască cum arată. Aşa că ceremonia de inaugurare a başcanului va fi o ocazie potrivită pentru poporul găgăuz să se întîlnească cu preşedintele.

Rusia reprezintă un centru de atracţie pentru elita din Găgăuzia. Spre deosebire de Republica Moldova, Rusia este o federaţie cu un statut formal al subiecţilor superior autonomiilor de statele unitare. Cu toate acestea, preşedintele Rusiei nu obişnuieşte să participe la inaugurarea intrării în exerciţiul funcţiei a guvernatorilor. Întrebarea este de ce ar face asta preşedintele Republicii Moldova şi care ar fi atribuţiile lui la învestirea guvernatorului Găgăuziei?

Andrian Candu despre deschiderea autorităţilor centrale pentru cooperarea cu conducerea regională din Găgăuzia // Teleradio-Moldovaîn cadrul unei declaraţii de presă

Alegerile au trecut, iar acum a venit timpul să ne suflecăm mîinecile şi să ne apucăm de treabă. Aici s-au încheiat toate bătăliile politice, campania electorală şi intrăm într-o nouă etapă de colaborare şi de muncă. Cel mai important este colaborarea la toate nivelurile puterii şi, mai ales, din regiunea autonomă, iar toate eforturile noastre să ducă la bunăstarea compatrioţilor noştri din Găgăuzia şi a cetăţenilor Republicii Moldova. (…) Vom avea toată deschiderea pentru conducerea Găgăuziei, în aşa fel, încît să avem o colaborare cît mai productivă în beneficiul tuturor.

Promisiunile electorale ale Irinei Vlah sunt deja “speranţe vîndute”. Deci, ele pot fi uitate, aşa cum a procedat PDM-ul din care face parte Adrian Candu — a promis multe la parlamentarele din 30 noiembrie 2014, însă după alegeri toate promisiunile au fost date uitării. Logica dlui Candu este rectilinie — de ce n-ar proceda la fel şi guvernatorul nou ales al Găgăuziei. Evident, de dragul cooperării dintre Chişinău şi Comrat, în numele stabilităţii politice.

Irina Vlah despre necesităţile urgente ale autonomiei Găgăuze ce urmează a fi soluţionate cu concursul autorităţilor centrale // Teleradio-Moldovaîn cadrul unei declaraţii de presă

Noi avem anumite dificultăţi. Trebuie să deschidem grădiniţe în care să se predea limba găgăuză şi în şcoli, la fel, trebuie să fie o atitudine mai serioasă faţă de studierea limbii materne. La fel, este important ca locuitorilor din autonomie să le fie create condiţiile necesare pentru a studia şi limba de stat, deoarece noi trăim în Moldova şi vrem să fim implicaţi în toate procesele politice. (…) Ar fi bine dacă prin lege, producătorilor noştri le vor fi oferite anumite facilităţi fiscale la exportul mărfurilor peste hotare.

Potrivit legii privind statutul special al Găgăuziei, adoptată acum 20 de ani, existenţa autonomiei găgăuze a urmărit principala sarcină: “satisfacerea necesităţilor naţionale şi păstrării identităţii naţionale a găgăuzilor, dezvoltării lor plenare şi multilaterale, prosperării limbii şi culturii naţionale, asigurării sinestătorniciei politice şi economice”. Actualmente descoperim că limba maternă a găgăuzilor a fost ignorată de autorităţile regionale, la fel ca şi limba oficială a Republicii Moldova, care ar fi deschis cale concetăţenilor găgăuzi de a ocupa funcţii cheie în stat. În privinţa cerinţelor guvernatorului nou-ales, Irina Vlah, de a oferi prin lege facilităţi fiscale pentru producătorii regionali la export, am putea spune că este de mirarea că un jurist de profesie cere ca agenţii economici din autonomia găgăuză şi de pe restul teritoriul Republica Moldova să fie trataţi diferenţiat la impozitare.