Declaraţii din martie 2014

Astăzi, mai mult ca niciodată, Europa înseamnă pace, siguranţă şi dezvoltare. Noi, în Republica Moldova, înţelegem acest lucru. La fel, înţelegem că anume familia Partidului Popular European este cea care a luptat şi va lupta pentru această pace. Anume grupul PPE este cel care a reuşit să facă faţă crizei financiare, a oferit economiei europene mişcare înainte, anume familia PPE a fost prima alături de oamenii de pe maidanul din Kiev, care au luptat pentru a fi mai aproape de inima Europei.

…

Cei care neagă existenţa şi extinderea Uniunii Europene, neagă victoria umanităţii asupra dictaturii, neagă lupta pentru căderea zidului Berlinez, neagă lupta pentru libertate, bunăstare şi pace a tuturor celor care se simt europeni. Iar dacă ei nu pot altfel, haideţi să-i trimitem în Est — să voteze sub ţeava armei, să lupte pentru existenţă, să încerce să se exprime liber.

Pe de o parte, aceste dispute vorbesc despre faptul că există anumite probleme în dialogul dintre Chişinău şi Comrat şi de aceea toate puterile, executivă, legislativă, trebuie să fie conştiente de acest lucru şi să discute în mod regulat cu autorităţile de la Comrat. Pe de altă parte, eu înţeleg de ce accentul astăzi este pus mai ales pe revendicările politice, multe dintre care sunt absolut irealizabile din punct de vedere legal. Asta are legătură cu alegerile parlamentare. Başcanul Găgăuziei este exponentul unei anumite forţe politice, el are ambiţia să intre în viitorul parlament şi face aceste lucruri pentru a împinge actualele partide parlamentare din autonomie pentru ca partidul regiunilor pe care îl conduce să obţină cît mai multe voturi la alegeri.

Noi ne-am oprit pe punctul culminant al valului nostru de protest, dezamăgindu-i serios pe adepţii noştri. Dar acesta a fost o oprire temporară. Şi chiar dacă acum ne va fi de trei ori mai complicat să ridicăm poporul la astfel de acţiuni, noi nu ne putem permite să amplasăm evenimentele din Moldova într-un rînd cu cele ce au avut loc la Kiev. Noi nu ne putem permite să înecăm revoluţia noastră de catifea în mizeria informaţională transmisă din Ucraina. Deşi, dacă e să fim sinceri, toţi scepticii din interiorul partidului nostru care menţionau că societatea moldovenească este pasivă au fost şocaţi de activismul adepţilor noştri. Realitatea a demonstrat că adepţii PCRM care au venit la Chişinău sînt mult mai mobilizaţi şi radicali decît unii reprezentanţi ai activului nostru de partid. Aşa că mai anunţ încă o dată de la tribuna Plenarei că protestul început în octombrie 2013 nu s-a finalizat. El este în pauză. Şi noi îl vom continua.

Consecinţele pot fi cele mai grave! În situaţia cînd suntem stat vecin cu Ucraina şi în condiţiile cînd a fost organizat un referendum — este el legal sau ilegal, urmează să fie concretizat şi analizat în organizaţiile internaţionale — eu cred că nu este cazul ca noi să ne băgăm acum cu careva comentarii. Aceasta poate aduce consecinţe absolut negative ţării noastre integral şi cetăţenilor noştri, inclusiv celor care activează pe teritoriul Federaţiei Ruse.

…dacă s-a pornit pe filiera unor dezbateri parlamentare, mai ales în regim închis, aceste lucruri trebuiau pregătite la nivelul cel mai serios cu crearea unor grupuri care să se documenteze, să prezinte un raport serios la capitolul securitate, or asigurarea securităţii în Republica Moldova nu trebuie tratată numai la nivel de “a crescut numărul militarilor în Transnistria sau nu a crescut”.

Cred că situaţia din Ucraina urmează să fie tratată cu maximă atenţie. Procesele care se întîmplă acum acolo sunt foarte şi foarte sensibile, respectiv o atitudine simplistă din partea unor politicieni din alianţă care doresc să-şi ia puncte şi care au fost la Maidan şi organizează vizite fulger şi încearcă să ne pornească pe noi, ca să fim pe urmă avocaţi, cred că este absolut eronat. Nu s-a luat nicio decizie la finele audierilor. A fost o discuţie absolut sterilă.

S-au mai întîmplat aceste lucruri şi anterior, nu este pentru prima dată cînd ministerul de Externe îşi asumă această responsabilitate. Altceva că această situaţie nu a fost discutată nici în cadrul Guvernului. Aici suntem martorii unei decizii luate la nivel personal de dl Leancă.

…aici este o tratare absolut libertină a deciziei Uniunii Europene şi a deciziei noastre de a adera la ea… Pe site-ul Uniunii Europene este plasată o listă de sancţiuni împotriva foştilor reprezentanţi, începînd cu persoanele care au interdicţia de circulaţie şi terminînd cu oameni de afaceri, cu blocare de conturi, cu alte sancţiuni care urmează să fie luate asupra acestor persoane incluse pe lista Uniunii Europene. Reprezentantul ministerului de Externe astăzi a accentuat că Republica Moldova, într-un fel, s-a alăturat sancţiunilor Uniunii Europene la capitolul interdicţii, ceea ce este în opinia mea prea interesant pentru a trata cu atîta libertate sancţiunile.

Cel mai mulţumit în urma audierilor parlamentare […] a fost, desigur, Dmitrii Gheorghevici Diacov, cel care a fost asigurat de cîteva ori de către toţi responsabilii guvernamentali că Republica Moldova nu are de gînd să adere la sancţiunile Uniunii Europene impuse Federaţiei Ruse ca urmare a anexării Crimeii, respectiv statul nostru nu va face nimic în măsură să-i supere (sau, citez, “să-i irite”) pe ruşi.

…reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, dl Valeriu Chiveri, a declarat în faţa deputaţilor că în viitorul apropiat doamna Natalia Gherman, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va participa la Moscova la reuniunea miniştrilor de externe ai CSI, iar în aprilie este aşteptat în vizită la Chişinău nimeni altul, decît, atenţie!, Serghei Lavrov!, ministrul de Externe al Federaţiei Ruse (unde o să fie primit cu pîine şi cu sare, va întinde patriarhal mîna, spre a-i fi pupată şi răspupată de guvernanţi pînă la cot), ca ulterior şi prim-ministrul Iurie Leancă, să efectueze o vizită (de curtoazie) la Moscova.

Din păcate, prin aceste acţiuni se supuşenie, de trecere de partea agresorului, guvernanţii noştri vor participa la imacularea figurii grav şifonate a invadatorului imperialist, trădîndu-se astfel interesele cetăţenilor noştri, dar şi a cetăţenilor Ucrainei şi a UE, de care astfel ne desolidarizăm.

Ne-am aşteptat să auzim ceva extrem de important la capitolul securităţii regionale, inclusiv asigurării securităţii Republicii Moldova. Sincer vorbind, nu am auzit nimic la acest capitol, au fost discuţii absolut generale despre ceea ce se întîmplă în Republica Moldova, ce se întîmplă în Transnistria şi Găgăuzia, lucruri pe care cei din Alianţă le pot afla zilnic dacă doresc, să intervină către organele responsabile.

…dacă s-a pornit pe filiera unor dezbateri parlamentare, mai ales în regim închis, aceste lucruri trebuiau pregătite la nivelul cel mai serios cu crearea unor grupuri care să se documenteze, să prezinte un raport serios la capitolul securitate, or asigurarea securităţii în Republica Moldova nu trebuie tratată numai la nivel de “a crescut numărul militarilor în Transnistria sau nu a crescut”.

…

Cred că situaţia din Ucraina urmează să fie tratată cu maximă atenţie. Procesele care se întîmplă acum acolo sunt foarte şi foarte sensibile, respectiv o atitudine simplistă din partea unor politicieni din alianţă care doresc să-şi ia puncte şi care au fost la Maidan şi organizează vizite fulger şi încearcă să ne pornească pe noi, ca să fim pe urmă avocaţi, cred că este absolut eronat. Nu s-a luat nicio decizie la finele audierilor. A fost o discuţie absolut sterilă.

N.R.: La 21 martie 2014 majoritatea parlamentară a decis să audieze rapoartele structurilor responsabile, o parte dintre care îi sunt subordonate, privind situaţia din regiune, în contextul evenimentelor din Ucraina. La audieri au fost invitaţi reprezentanţi ai SIS, ministrul de Interne, Dorin Recean, reprezentanţi ai ministerului de Externe, vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov şi procurorul general, Corneliu Gurin. Audierile au avut loc cu uşile închise. Fracţiunea PCRM a decis să nu participe, dar a delegat doi deputaţi, pe Sergiu Stati şi Grigore Petrenco care au asistat la şedinţă.

Dacă e să respectăm întocmai toate rigorile, urma să fie depusă o cerere la secretariatul coaliţiei. Această cerere încă nu a fost recepţionată.

…

Nu trebuie să se exagereze pe calificarea militar sau nemilitar al ministrului. Să ţinem cont de faptul că avem o conducere a Ministerului Apărării care asigură desfăşurarea atribuţiilor fireşti ale acestei instituţii. Ministrul este o figură politică. Mai ţineţi cont şi de faptul că Republica Moldova, fiind un stat neutru, Armata are atribuţii strict de apărare. În cadrul unor agresiuni pot interveni alte state care au recunoscut neutralitatea ţării. Noi avem un şir de state care au recunoscut neutralitatea RM.

Noi nu am schimbat candidatura (dlui Vitalie Catană). Urmează să vedem care va fi decizia prim-ministrului şi a preşedintelui. Noi insistăm pe această candidatură. Dacă va exista o rezistenţă şi o opunere radicală, vom lua ulterior o decizie. Această candidatură nu are probleme nici pe dimensiunea dosarului, nici personal, totul este bine. Vom vedea care vor fi argumentele şi dacă vor fi plauzibile.

…

Dacă vom pune în fruntea ministerului un militar, trebuie să ia Kalaşnikov-ul în mînă? Ostaşii să meargă în luptă? Care este sensul? Există şeful Statului Major şi viceministru care sunt militari de carieră şi cunosc bine armata. Ministrul Apărării este o figură politică.

Noi susţinem integritatea şi unitatea statului ucrainean. Suntem într-o permanentă comunicare cu autorităţile ucrainene şi susţinem plenar aspiraţiile democratice europene ale poporului ucrainean-frate, dreptul său de a-şi determina viitorul, care, cu certitudine, este unul european.

Episodul din Crimeea nu se va repeta în Transnistria. Sunt diferenţe între Crimeea şi Transnistria. Acolo locuitorii au decis prin referendum, nu altfel.

Nu se compară un caz cu altul, sunt diferenţe în istorie, multe procese au avut loc pînă acum şi au loc şi în prezent. Nu se ia aşa decizii automat. Dacă a trecut în Crimeea, nu înseamnă că va trece şi în cazul Transnistriei. Aşa ceva nu susţin şi nu voi susţine niciodată.

N.R.: Potrivit lui Voronin, la toate întrevederile pe care le-a avut cu Putin, preşedintele Federaţiei Ruse a asigurat că respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova. În context, liderul PCRM declară că vinovat de soarta Crimeii se face Elţin, care ar fi semnat un Acord cu privire la peninsulă în timp ce se afla în stare de ebrietate.

Dvs aţi citit vreo declaraţie a PCRM privind situaţia din regiune care ar tensiona spiritele? Noi ne străduim să păstrăm calmul şi liniştea. Cine provoacă tensiuni, nu acei impotenţi de la guvernare? Nu preşedintele PLDM a mers la Maidan? Nu Premierul, membrul PLDM, Iurie Leancă a mers la Kiev recent şi nu se ştie ce a discutat acolo? Sau, vreţi să spuneţi că Catherine Ashton este membră a PCRM? Oare poporul v-a votat în şedinţă închisă? Trebuie organizate discuţii publice, cu prezenţa presei, doar aşa vom vota!

CSI-ul demult s-a transformat într-un club al Preşedinţilor şi Primilor miniştri. Rolul acestei organizaţii din punct de vedere politic, militar este practic nul. Este o entitate în care se discută de regulă subiecte cu caracter economic, social, cultural. De regulă, reieşind din experienţa ultimilor ani, sau decenii.

În momentul cînd vom considera că această entitate nici nu ne reprezintă, nici nu ne aduce plus valoare în relaţiile noastre cu alte state şi nu vorbim doar de Rusia, vorbim de celelalte state membre, atunci probabil ne vom revizui poziţia şi mai ales în contextul eventualelor procese de semnare şi de ratificare a acordurilor de asociere şi de liber schimb s-ar putea constata că o parte din acordurile de liber schimb care sunt la moment în vigoare cu statele CSI trebuire revăzute sau poate chiar denunţate. Vom vedea, pas cu pas.

N.R.: În cadrul conflictului dintre Ucraina şi Rusia, autorităţile de la Kiev au examinat posibilitatea ieşirii ţării din componenţa CSI. Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, a declarat mai tîrziu că această procedură este prematură, dar nu a respins o atare posibilitate. La 20 martie 2014, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat că fracţiunea liberalilor intenţionează să înregistreze un proiect de lege privind ieşirea Moldovei din CSI. Partidul Liberal Democrat din Moldova nu respinge ideea ieşirii Moldovei din componenţa CSI, dar acest lucru trebuie făcut “pas cu pas”.

Se întîmplă de fapt o situaţie foarte ciudată, fiindcă autorităţile Republicii Moldova nu au ieşit cu declaraţii în presă pentru a confirma sau a infirma această ştire care a ieşit de la Comisia Europeană, de la Catherine Ashton. Cel mai interesant că nici un site oficial al Republicii Moldova, această informaţie nu persistă.

…iniţial s-a difuzat informaţia că Republica Moldova a aderat la sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse, ulterior, deputatul Ghileţchi a adus absolut altă informaţie, care este în contradicţie cu ceea ce a declarat Ashton: că Republica Moldova a aderat la sancţiunile Uniunii Europene referitor la Ucraina şi anume faţă de Ianukovici şi adepţii săi, faţă de care au fost introduse interdicţii pentru circulaţia lor în spaţiul UE şi pentru păstrarea conturilor bancare.

Se întîmplă nişte lucruri foarte paradoxale, dar care denotă un lucru clar: autorităţile Republicii Moldova nu sunt independente în luarea deciziilor. Pentru ei se hotărăşte la Bruxelles, la Washington, la Bucureşti, numai nu la Chişinău. Ei sunt nişte marionete clare care îndeplinesc indicaţiile cele mai odioase şi cele mai tîmpite.

N.R.: Uniunea Europeană alături de SUA şi Canada au impus sancţiuni pentru mai mulţi oficiali din Rusia şi din fosta conducere a Ucrainei, care reprezintă interdicţia de a intra pe teritoriile menţionare şi blocarea bunurilor şi a proprietăţilor acestora în ţările indicate. Membrul Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, deputatul PCRM, Grigore Petrenco a declarat pe 20 martie 2014 că şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton a anunţat în ajun că guvernarea de la Chişinău s-a raliat sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană pentru mai mulţi demnitari din Rusia şi Ucraina. Însă, nici Guvernul, nici Parlamentul nu au făcut publică nicio decizie în acest sens. Fracţiunea PCRM a solicitat explicaţii, iar conducerea Parlamentului nu a negat informaţiile făcute publice de şefa diplomaţiei europene. Nici Guvernul nu a oferit explicaţii în acest sens.

Militarii sunt o castă aparte. De obicei, ei nu iubesc gelul de pe păr, nu iubesc unghiile făcute şi vopsite cu gel transparent.

…

Eu cred că va fi foarte complicat. Poliţia, procuratura, organele de drept au 10, 20 de ani de carieră, ani de militărie. Ei doresc să fie conduşi de un om care este ca ei, care cel puţin a stat şi a dormit prin cazarme, a mîncat borş cu varză murată cinci ani la rînd.

Conform normelor democratice, dar şi principiilor demnităţii ofiţereşti, în momentul în care am constatat o divergenţă profundă cu Comandantul Suprem asupra aprecierii stării actuale dar şi planurilor de viitor ale Armatei Naţionale, am considerat onorabil să-mi dau demisia. Lucru firesc în orice stat democratic cu o cultură politică dezvoltată. Cu regret, în discuţiile, care au început recent, şeful statului a expus viziuni, aprecieri şi opinii pe care le consider ca fiind insuficient documentate. În mod sigur, cineva l-a consiliat greşit.

Cu toată stima şi respectul faţă de instituţia Prezidenţială nu pot să fiu de acord cu abordarea simplistă şi metoda atacului la persoană, aleasă de această instituţie pentru a comenta circumstanţele plecării mele din funcţia de Ministru al Apărării. Nu-mi permit deocamdată să dau replica meritată acestor declaraţii, dar onoarea militară mă obligă, cel puţin, să nu las acest derapaj fără atenţie.

Consider că, subiectul dat trebuie să fie neapărat discutat, poate chiar şi public, însă nu în condiţiile actuale de tensiune internă şi regională.

Actualmente, este necesar de concentrat toate eforturile pentru a asigura în continuare buna funcţionare şi dezvoltare a sistemului naţional de apărare, scop pentru realizarea căruia atît eu, cît şi echipa ce am avut onoarea să o conduc au lucrat eficient pe parcursul ultimilor patru ani. Restul mai tîrziu.

Noi trebuie să păstrăm bunele relaţii cu Rusia. Noi nu avem pretenţii teritoriale faţă de Rusia, Rusia are pretenţii faţă de teritoriul nostru. Noi vrem să păstrăm relaţiile de bună vecinătate şi cu Ucraina, şi cu Rusia, dar în special cu România. Noi vrem să asigurăm securitatea statului.

În noua conjunctură creată cred că e bine şi noi să ne recuperăm teritoriile istorice pierdute […] Cred că e foarte clar ce am avut în vedere. Sunt teritoriile noastre. Dacă nu a înţeles cineva ce am avut în vedere, să vină la noi la partid să le facem cursuri ca să înţeleagă.

În perioada aceasta cînd a plecat unul şi au venit ceilalţi, s-a văzut evident că nişte forţe radicale de dreapta neonaziste radicale au protestat nu paşnic pe Maidan, ceea ce a dus la preluarea forţată a puterii. Forţele de dreapta naţionaliste au început proteste care nu erau nici pe departe paşnice. Am spus categoric că cei care aruncă cu pietre şi cocktailuri Molotov cum pot fi ei calificaţi? Acesta este protest paşnic?

Au venit nişte forţe de dreapta, eu le numesc neonaziste, inclusiv reprezentanţii acestora sunt în structurile de stat şi au început diferite acţiuni dure împotriva diferitor naţionalităţi din Ucraina. Au anulat legea cu privire la funcţionarea limbilor care ne afectează şi pe noi, moldovenii. Au început unele acţiuni destul de dure împotriva autonomiilor, cum ar fi autonomia Crimeea. Acestea sunt greşeli enorme.

În ceea ce priveşte desemnarea candidatului pentru funcţia de Ministru al Apărării, nu cred că problema se pune aşa de grav. Eficienţa armatei nu a scăzut. Mai bine acest proces să dureze mai mult timp, dar persoana să fie pe potrivită evoluţiilor curente. Noi fiind un Guvern de coaliţie, eu aştept să facă colegii prezentarea şi în urma examinării voi lua atitudine.

…

Eu aştept o comunicare oficială. Eu nu pot comunica cu colegii din PLR doar în baza comunicărilor din presă. Ştiu că dl Hadârcă urmează să revină astăzi. Voi comunica şi despre rezultate vă voi informa ulterior.

Ceea ce s-a întîmplat astăzi în Crimeea ni s-a întîmplat nouă acum aproape 23 de ani, în chiar primele zile ale independenţei Republicii Moldova. Din păcate, nu am putut găsi o soluţie pentru ieşirea din criză… Ceea ce s-a produs acum în Ucraina nu ne-a surprins.

Sunt convins că este în interesul tuturor, nu doar al Republicii Moldova, să găsim o soluţie pentru reglementarea acestui conflict. Experienţa noastră ne demonstrează că, dacă nu reuşim să o facem în mod rapid, această problemă poate deveni contagioasă.

Integritatea teritorială şi suveranitatea statelor sunt principii-cheie ale dreptului internaţional. Ucraina este un partener strategic pentru ţara noastră. Continuăm să sperăm că se va găsi o soluţie pentru situaţia în care se află Ucraina. Iar poziţia noastră faţă de Crimeea a rămas aceeaşi — Guvernul Republicii Moldova nu recunoaşte legitimitatea plebiscitului de duminica [16 martie 2014] trecută şi optează, în continuare, pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Dorim să vedem stabilitate şi predictibilitate în regiune.

Rusia va face o mare greşeală, dacă va accepta să alipească regiunea transnistreană a Republicii Moldova […] Am luat cunoştinţă de ceea ce a anunţat aşa-numitul soviet suprem de la Tiraspol [în privinţa demersurilor de anexare a Transnistriei la Rusia]. Cred că astfel de acţiuni sunt contraproductive şi nu aduc bine Republicii Moldova şi nici Rusiei.

N.R.: Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a anunţat despre organizarea de către Guvernul Rusiei, la 20 martie, a unei reuniuni “în legătură cu introducerea blocadei de către Ucraina la frontiera cu Transnistria”. El a spus că “frontiera dintre Ucraina şi Transnistria a fost închisă pentru toţi bărbaţii de 18–65 ani care deţin cetăţenie rusă”. Potrivit lui Rogozin, după ce această chestiune va fi discutată la Guvern, va urma o discuţie cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. “Situaţia este mult mai complicată în cazul Acordului de Asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană. Chişinăul nu se gîndeşte aproape deloc la Transnistria şi toate acţiunile conducerii Republicii Moldova arată că Transnistria, de fapt, nu mai este pămîntul Moldovei. Ne vom baza pe aceste fapte şi vom trage propriile concluzii”.

Fostul Ministru al Apărării, dl Marinuţa, şi-a dat demisia din propria iniţiativă. Dar dlui, neavînd demnitate de general a spus nişte lucruri care nu corespund adevărului. El a declarat că a plecat din funcţie din cauza că ar fi în contradicţie cu şeful statului, că Comandatul Suprem ar fi fost împotriva reformelor. Este o aberaţie. Niciodată nu a fost şi nu va fi aşa. Eu sunt reformator ca viziune, în sensul că accept tot ce se propune în folosul şi în interesul Republicii Moldova. Dacă s-ar propune ceva pentru binele Armatei Naţionale, eu aş susţine.

…

A avut loc furt de arme şi eu am fost informat din alte surse, nu de minister şi nu de ministru al Apărării. Este foarte grav, din punctul meu de vedere, ca Comandatul Suprem să afle din alte surse. Au dispărut două automate Kalashnikov din depozite şi asta prezintă pericol pentru cetăţeni. Atunci nici măcar nu ştiam la cine au ajuns aceste arme, acum cunoaştem. Şi clar că l-am atenţionat.

…

Cum puteam să tac. Dlui a ascultat şi apoi a anunţat că-şi dă demisia. Iar cînd a ieşit în faţa presei a găsit alt motiv, care l-a găsit de cuviinţă. Dl Marinuţa, anterior, cu anii în urmă a depus o cerere de demisie. Se pare că el simte că nu poate duce această greutate în spate, dar eu i-am propus să se mai gîndească, să nu se grăbească. Acum el a ieşit în presă, a acuzat Comandantul Suprem. Nu a procedat deloc corect.

…

Comandatul armatei este Şeful Statului Major, el are nemijlocit atribuţii de organizare şi conducere a armatei. Ministru al Apărării este mai mult o figură politică. Nu s-a schimbat nimic la nivel de asigurare a securităţii şi nu există un pericol, aşa cum se interpretează".

…vreau să menţionez, că noi calificăm drept ilegal aşa-numitul “referendum” desfăşurat ieri [16 martie 2014] în peninsula Crimeea, deoarece acesta contravine Constituţiei Ucrainei şi normelor de drept internaţional.

Desfăşurarea aşa-numitului referendum privind statutul peninsulei Crimeea este un atentat la independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Acţiunile provocatoare la adresa Ucrainei, concretizate prin sprijinul şi recunoaşterea unui referendum desfăşurat sub ameninţarea armelor; incitarea la separatism şi nesupunere faţă de autorităţile legale ale statului ucrainean trezesc îngrijorare în întreaga lume şi sfidează grav normele dreptului internaţional.

Luînd în consideraţie implicaţiile regionale ale acestor acţiuni ilegale din Crimeea, facem apel către cetăţeni, societate civilă, partide politice să se solidarizeze cu poporul ucrainean şi să condamne acţiunile care subminează stabilitatea în regiune şi suveranitatea Ucrainei.

Nu au fost niciun fel de discuţii în coaliţie pe această temă. Am văzut această ştire la Unimedia. Trebuie să recunosc că m-a mirat foarte mult. Din punctul meu de vedere, dl Catană este un analist politic “destul de simpatic”. Nu ştiu dacă a avut vreodată de furcă măcar cu vreo doi-trei oameni, să-i conducă. Dl Catană, ca viziune, este din sectorul din dreapta, chiar de dreapta dreptei. Nu ştiu dacă noi, în situaţia de astăzi, avem nevoie de un ministru care să facă declaraţii aprinse. Este o chestie delicată. Nu ştiu dacă este potrivită această candidatură.

…

Eu sper că o să mai fie un schimb de păreri. Ministerul Apărării au o mie şi una de probleme. Trebuie un om care cunoaşte bine armata, care cunoaşte bine împrejurările […] cel puţin un manager cu experienţă. Nu avem nevoie de un om cu experienţă politică.

Noi ne fiind deocamdată membri ai UE vom urmări atent tot ce se intîmplă în stînga Nistrului. Continuăm politica de angajare a celor de la Tiraspol pentru a evita luarea unor decizii unilaterale şi astfel crearea unor tensiuni şi provocări. Avem acelaşi interes şi pe zona de sud ca să nu admitem tensionarea situaţiei. În rest, comunicăm foarte strîns şi cu partenerii de la Kiev pentru ca frontiera să fie una bine păzită. Bineînţeles că vom continua comunicarea cu colegii de la Moscova.

…

Scenarii sunt posibile diferite. Le examinăm, dar vrem să sperăm că raţiunea va triumfa şi nimeni nu va dori să mai creeze o sursă de tensiune.

Eu nu aş pune un semn de egalitate între aceste două conflicte. Fiecare conflict îşi are parcursul său. Situaţia din Crimeea este într-o fază foarte recentă, pe cînd conflictul transnistrean îşi are un istoric de peste douăzeci de ani. Din punctul acesta de vedere eu cred că noi trebuie să continuăm politica reglementării pe principiile care sunt consemnate de către toţi actorii internaţionali a acestui conflict. Adică, elaborarea statutului regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova.

Negocierile (din 13.03.2014) s-au axat pe o singură problemă — activitatea şcolilor moldoveneşti cu predare în grafie latină care se află în regiunea transnistreană. Am avut la această discuţie şi reprezentanţii grupurilor pentru educaţie.

Am trecut în revistă starea actuală şi care sunt următorii paşi pe care trebuie să-i întreprindem. Pe de o parte, avem convingerea, şi noi la Chişinău, dar şi cei de la Tiraspol, că trebuie să depăşim problemele tehnice, care ţin de chiria spaţiilor şcolilor, de încheierea acordurilor pentru furnizarea serviciilor, cum ar fi electricitate, căldură, gaz, apă ş.a.m.d. Şi pentru problemele tehnice aş putea zice că există o viziune comună. Grupurile se vor mai întîlni săptămîna viitoare. Eu sper că vom avea un rezultat.

…

Un alt aspect separat pe care l-am discutat este incidentul care a avut loc cu directorul Liceului “Lucian Blaga”, reţinerea grupului respectiv, directorul şi doi colaboratori, dar şi preluarea unor bunuri care aparţin şcolii şi, în mod firesc, aparţin, de fapt, statului.

…cei de la Tiraspol au manifestat un fel de deschidere pentru ca să găsim soluţii pentru suma de bani care reprezintă salariul, să identificăm modalitatea tehnică cum ar putea fi transferaţi, de exemplu, pe contul liceului în banca de la Tiraspol sau alte forme. Şi urmează cei de la Tiraspol să prezinte şi un proiect de decizie în acest sens, care va fi discutat la nivelul grupurilor de lucru săptămîna viitoare. Şi nu exclud că şi noi, ca reprezentanţi politici, ne vom mai reîntîlni, pentru ca să o scoatem la capăt.

Noi, cei de la Chişinău, insistăm ca să fie soluţionată prin returnare şi problema cu autoturismul, şi a ştampilei, şi lucrurile personale. Dacă ne referim la ştampilă, şcoala practic nu poate activa, pentru că nu poate semna şi transmite documente oficiale fără ştampila respectivă.

Similitudinile dintre regim şi nivelul de corupţie al autorităţilor Moldovei, oferă premize pentru repetarea scenariului Ucrainei. De asemenea avem “o Crimee a noastră”, iar opiniile cetăţenilor în privinţa intrării în Uniunea Vamală sau aderarea la UE sunt împărţite ca şi în Ucraina.

Cu regret, dar noi tot suntem participanţi la programul Parteneriatului Estic şi trebuie să semnăm în toamnă acest acord, de la care s-au început toate problemele în Ucraina. Ce putem face pentru a evita un astfel de scenariu? În primul rînd, să nu facem prostii şi să nu ne încăierăm în această mare luptă care se desfăşoară în ochii noştri.

Este clar că propunerea noastră de aderare la Uniunea Vamală arată straniu, luînd în considerare evenimentele din Ucraina, dar anume prin această aderare văd calea de stabilizare a situaţiei în Ucraina, în Moldova şi restul spaţiului post-sovietic.

Avem o relaţie foarte activă cu Ucraina. Sunt multe similitudini cu situaţia din ţara noastră, aceasta doar va spori interesul nostru de a avea abordări comune. Dacă nu se găseşte o soluţie pentru acest focar de separatism el poate deveni unul contagios.

Faptul că regiunea transnistreană reprezintă o sursă de instabilitate am ştiut şi pînă la apariţia acestor situaţii din Ucraina. Unul din obiectivele pe care le-am avut în raport cu cei de la Tiraspol este ca să nu fie acţiuni unilaterale care ar duce la tensionarea situaţiei. Noi urmărim foarte atent, ştim ce se întîmplă acolo. Nu este cazul pentru declaraţii alarmante, nu avem motive de îngrijorare deosebită. Tiraspolul sper că înţelege responsabilitatea care îi revine.

Iată ce am să vă spun: organizatorul evenimentelor din 7 aprilie 2009 din Chişinău a fost, de asemenea, un oarecare cetăţean fie al Statelor Unite, fie al Lituaniei, cu numele Grigorievs. Dacă ştiţi cine a organizat tot în Iugoslavia, ce nu puteţi să faceţi legătura cu ceea ce s-a întîmplat aici la noi, în Chişinău. Ce nu ştiţi cine a organizat acţiunile care au loc acum în Ucraina, cîte miliarde asta costă? Sunteţi atît de naivi?

Nimic nu poate justifica recurgerea la o reacţie militară şi escaladare a conflictelor, în timp ce există mecanisme internaţionale de rezolvare a lor cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Evenimentele tragice din Ucraina, oamenii care îşi văd viitorul în Uniunea Europeană, ne conving cît de important este să continuăm cu şi mai mult angajament alegerea europeană făcută de ţara noastră.

Considerăm că Parlamentul Moldovei nu trebuie să adopte o declaraţie unilaterală asupra situaţiei din Ucraina. Cei care instalează puncte de control pe Nistru şi impun frontieră în interiorul ţării, nu au dreptul să se expună asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei. Noi nu putem vota asemenea document unilateral. Fracţiunea PCRM părăseşte sala de şedinţe, voi nu veţi avea cvorum, sunteţi doar 40 de deputaţi.

N.R.: Deputaţii fracţiunii PCRM au argumentat că Parlamentul Republicii Moldova nu trebuie să adopte o declaraţie unilaterală privind situaţia din Ucraina şi, în semn de protest faţă de conţinutul Declaraţiei elaborate de deputaţii din coaliţia de guvernare au părăsit sala de şedinţe. În viziunea PCRM documentul invocat prevede solidarizarea Parlamentului de la Chişinău cu Rada Supremă a Ucrainei, fără a condamna crimele săvîrşite la Kiev la indicaţia fostei opoziţii şi actualei conduceri a statului vecin. În acest context, Declaraţia înaintată de liderii coaliţiei de guvernare de la Chişinău nu prevede condamnarea manifestărilor xenofobe şi fasciste care sunt tot mai frecvente pe teritoriul Ucrainei.

…autorii declaraţiei au evitat să supere Kremlinul şi, de aceea, au evitat să folosească în text sintagma: “agresiune militară a Federaţiei Ruse prin ocuparea peninsulei Crimeea”. PL a propus modificarea în acest sens a textului şi includerea acestora amendamente şi a următoarei fraze: “Federaţia Rusă să-şi retragă necondiţionat armata de ocupaţie din peninsula Crimeea, respectînd integritatea teritorială a Ucrainei”.

Este o desfăşurare foarte periculoasă a evenimentelor. Poate fi într-adevăr foarte contagioasă […] Moldova recunoaşte noua conducere de la Kiev şi speră că în urma alegerilor care vor avea loc în curînd vor birui forţele pro-europene.

Din experienţa noastră proprie, dacă se vrea rezolvarea unei probleme de tipul conflictului transnistrean se cere o cooperare între Est şi Vest. În caz contrar, problema se va prelungi. De aceea, apelam la colegii noştri din Bruxelles, Washington şi Moscova să încerce să găsească o soluţie.

Vom dezbate şi vom aproba această declaraţie ca să fie clară poziţia Republicii Moldova la acest subiect. Noi sigur suntem îngrijoraţi şi urmărim cu multă atenţie evoluţiile din Ucraina. Noi optăm ferm pentru integritatea teritorială a Ucrainei, suntem interesaţi ca ţara vecină să se dezvolte pe un făgaş democratic.

…

Noi suntem îngrijoraţi de anumite evoluţii pentru că şi Republica Moldova se confruntă, cu părere de rău, cu problema separatismului. Mă refer aici la regiunea transnistreană. Aş compara această situaţie în care ne aflăm cu un cutremur, care a pornit în imediată apropiere de Republica Moldova. Sperăm foarte mult ca acest cutremur să fie localizat, să nu se extindă. Şi noi ne aflăm în această zonă seismică.

Prima lecţie este că odată ce a fost stabilit un obiectiv, trebuie să-l urmezi. Decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere la Vilnius a fost o decizie care a schimbat totul. Trebuie să fim mai hotărîţi şi mai motivaţi în a promova reformele. Orice abatere te face vulnerabil […] Cea de-a doua lecţie este că nu trebuie să ne concentrăm doar pe negocieri, ci să pregătim ţara şi economia pentru a beneficia de prevederile Acordului de Asociere. A treia lecţie — comunicarea cu cetăţenii noştri, iar lecţia finală este regîndirea Parteneriatului Estic şi oferirea perspectivei europene — mecanismul de transformare al UE […] Orice alt drum va sufoca democraţia noastră în curs de formare. Trebuie să asigurăm oamenilor un trai mai bun, oportunităţi economice mai bune, salarii mai bune şi acces la infrastructura de calitate.

Partidul Liberal Democrat din Moldova constată cu profundă îngrijorare că evoluţiile dramatice din Ucraina pot conduce la o catastrofă umanitară de proporţii, cu consecinţe greu de estimat nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru toate ţările din regiune, inclusiv pentru Republica Moldova.

Reafirmăm solidaritatea noastră cu poporul suveran al Ucrainei în efortul său de a păstra unitatea teritorială a statului, de a construi o Ucraină democrată şi europeană.

Calificăm decizia Federaţiei Ruse din 1 martie 2014 privind introducerea forţelor militare în Ucraina drept un atac la suveranitatea şi independenţa acestui stat şi o violare a principiilor dreptului internaţional.

Considerăm imperativă respectarea de către Federaţia Rusă a tuturor convenţiilor care asigură suveranitatea Ucrainei, precum şi încetarea oricăror acţiuni provocatoare menite să submineze pacea şi stabilitatea în regiune.

Solicităm Organizaţiei Naţiunilor Unite, OSCE, Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii să aplice cît mai rapid toate instrumentele necesare pentru depăşirea crizei din Ucraina, luînd în calcul şi impactul posibil al acesteia asupra securităţii şi stabilităţii Republicii Moldova.

Facem apel către societatea civilă, partidele politice să manifeste solidaritate cu poporul ucrainean şi să condamne tentativele de subminare a suveranităţii, independenţei şi unităţii teritoriale a Ucrainei.

Foarte mulţi aşteaptă de la noi acte de eroism. Dacă declaraţiile mele foarte dure, dacă aş fi mers la Tiraspol şi cu decizii unilaterale puternice aş putea rezolva situaţia, vă asigur că eu aş face acest lucru. Aş merge şi aş susţine cauza…dar este demonstrat că în context geopolitic nu totul poate fi soluţionat prin voinţa unei părţi.

…

Astăzi vedem ce înseamnă o discuţie pe tonalităţi înalte între forţe importante din Est şi Vest. Suferă Ucraina, suferă poporul ucrainean şi cu toţii ne gîndim care vor fi consecinţele, implicit pentru Republica Moldova. În special astăzi, cînd avem focare de tensiune, misiunea nr.1 este să nu răspundem la provocări. Trebuie să conştientizăm că sunt doar nişte provocări şi să întreprindem paşi ca să le stopăm, dar nu să ne implicăm în conflicte care ar avea consecinţe şi mai grave.

Potrivit lui Eugen Carpov, el este inclus în “listă neagră”, încă din 2011, cînd a fost numit viceprim-ministru pentru reintegrarea ţării. El a mai specificat că toţi oficialii şi demnitarii de rang înalt din Republica Moldova sunt incluşi pe “lista neagră” a Tiraspolului şi nu pot circula liber în regiunea din stînga Nistrului, dar Tiraspol refuză să facă publică această “lista neagră” şi să explice de ce funcţionarii de la Chişinău nu pot circula liber pe teritoriul din stînga. Acest subiect se află în agenda consultărilor, încearcîndu-se facilitarea circulaţiei pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru persoanele oficiale.

Cu regret, evoluţiile din ţara vecină nu prezintă semne de stabilizare, ceea ce poate avea consecinţe dramatice. O eventuală catastrofă umanitară în Ucraina reprezintă un risc major la nivel regional, căruia trebuie să fim gata să-i facem faţă şi în Republica Moldova.

Poziţia noastră în această chestiune se bazează pe susţinerea firească a unei ţări cu care suntem şi vrem să fim întotdeauna în bună vecinătate, pe faptul că avem în Republica Moldova comunităţi considerabile de concetăţeni de naţionalitate ucraineană şi rusă. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere faptul că în regiunea transnistreană avem un conflict îngheţat, care urmează a fi soluţionat tot pe cale paşnică şi cu respectarea suveranităţii, a independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Considerăm că Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente, ţările riverane Mării Negre, Statele Unite ale Americii şi, desigur, Federaţia Rusă au obligaţia de a obţine o dezamorsare imediată şi o depăşire cît mai grabnică a crizei din Ucraina prin mijloace politice şi diplomatice, fără aplicarea forţei militare.

[Putin] este un om care are caracter. Este foarte ambiţios, dar din experienţă vedem că şi este un om foarte raţional.

…

Nu poţi să arunci ţara într-o izolare totală. La ora actuală acţiunile Federaţiei Ruse duc la o autoizolare generală. În cadrul acestei autoizolări, Federaţia Rusă va avea de suferit economia ţării, businessul, cetăţenii şi desigur, imaginea Federaţiei Ruse. Eu cred că nu s-a luat tot în calcul. Nu s-au aşteptat la o asemenea reacţie solidară a comunităţii internaţionale, precum şi a unor ţări individuale. Mă refer aici la poziţia Turciei, care este o ţară foarte importantă în bazinul Mării Negre.

N.R.: Declaraţia a fost făcută în contextul deciziei Rusiei să intervină militar în Crimeea, pe fonul conflictului intern din Ucraina, sub pretextul apărării drepturilor cetăţenilor ruşi din sud-vestul Ucrainei.

Din moment ce Republica Moldova este vecină cu Ucraina, în ciuda dimensiunilor mici ale ţării, avem o frontieră comună cu Ucraina cu lungimea de 1242 km şi, desigur, tot ce se întîmplă în Ucraina este extrem de important pentru Republica Moldova şi pentru viitorul Republicii Moldova.

Suntem profund îngrijoraţi de ceea ce se întîmplă în Ucraina. În Republica Moldova, din păcate, din prima zi a independenţei, au existat mişcări secesioniste şi ştim exact ce înseamnă separatismul. Din păcate, încă nu am fost în stare să găsim o soluţie potrivită. Aşadar, ceea ce se întîmplă acum în Ucraina este o reamintire pentru noi în primul rînd, dar arată şi arată prietenilor noştri că trebuie să facem mult mai mult pentru a soluţiona această criză pentru că, dacă nu este rezolvată la timp, va deveni foarte contagioasă. Şi ceea ce se întîmplă astăzi în Crimeea, în unele părţi de est ale Ucrainei este o amintire tristă. Deci, Moldova pledează pentru integritatea teritorială a Ucrainei şi sperăm foarte mult că vor fi aplicate toate mecanismele internaţionale şi va fi găsită o soluţie paşnică a acestui conflict.

Constatăm cu tristeţe că agresiunea militară a Federaţiei Ruse sfidează nu numai suveranitatea unui stat independent, ci şi orice normă internaţională. Prin introducerea trupelor armate în Ucraina şi destabilizarea organizată a instituţiilor acestui stat, conducerea Rusiei a încălcat normele securităţii internaţionale şi tratatele pe care le-a semnat.

Afirmăm cert că decizia oficială cu privire la introducerea trupelor ruse în Ucraina este un tertip menit să legifereze invazia militară rusească în Crimeea, care are loc deja de cîteva zile. Prin comportamentul Preşedintelui şi Parlamentului Federaţiei Ruse au fost sfidate şi, practic, anihilate toate mecanismele de securitate din Europa de după 1991. Federaţia Rusă a adoptat un comportament iresponsabil, bazat pe mentalităţi de sorginte imperialistă.

Îmi exprim îngrijorarea faţă de situaţia din Ucraina, în speranţa că vor fi respectate toate tratatele şi convenţiile care asigură suveranitatea acestui stat.

Comunitatea internaţională trebuie să se implice cît mai rapid în soluţionarea acestei crize. Orice conflict poate fi rezolvat prin soluţii paşnice fără implicarea armatei. Deciziile Federaţiei Ruse afectează grav pacea şi liniştea din regiune, precum şi din lume iar consecinţele pot fi dramatice!

În aceste momente de grea cumpănă, îmi exprim solidaritatea cu poporul ucrainean şi îmi doresc ca lucrurile să revină la normal!

Agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina repetă scenariul Republicii Moldova din 1992, cînd a fost declanşat conflictul armat de pe Nistru, şi cel al războiului din Georgia, 2008 — în toate aceste 3 situaţii, Federaţia Rusă a trimis forţe armate, creînd teritorii separatiste: Transnistria (din Republica Moldova), Abhazia (din Georgia), iar acum Crimeea (din Ucraina).

PL condamnă politica ocupantă a Federaţiei Ruse şi consideră că fiecare stat are dreptul să decidă de sine-stătător la care Uniune să adere. Agresiunea Rusiei în Republica Moldova, Georgia şi acum Ucraina demonstrează, repetat, dorinţa Federaţiei Ruse de a restabili dominaţia în vecinătate aşa cum a fost pe timpul Rusiei ţariste şi a URSS-ului.

PL considera ca pretinsele “argumente” şi pretextele dubioase ale Rusiei de “protejare” a cetăţenilor ei nu sunt decît nişte invenţii şi poveşti pentru copii. Adevărul este că Rusia nicicum nu se poate debarasa de politica sa imperialistă. PL militează pentru integritatea teritorială a Ucrainei, susţinînd viitorul european al acestei ţări şi cere Federaţiei Ruse să oprească imediat agresiunea nedisimulată şi să-şi retragă militarii din Crimeea, întrucît problema Ucrainei este o problemă de ordin intern, şi Federaţia Rusă nu are nici un drept să se implice.

PL solicită Coaliţiei de guvernare şi Preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, să adopte în regim de urgenţă o Declaraţie oficială din partea Republicii Moldova în care să condamne agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei pentru că s-a încălcat suveranitatea ei şi pentru a preveni o situaţie similară şi în Republica Moldova.