La 22 martie 2015 s-au desfăşurat alegerile pentru funcţia de Guvernator al Găgăuziei. La scrutin au participat 58.21% din numărul total de alegători înscrişi în liste. Competiţia electorală a fost cîştigată din primul tur de scrutin de către candidatul independent, susţinut de Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, Irina Vlah, care a acumulat 51.11%.
La 26 februarie 2015, prim-vicepreşedintele PLDM, Iurie Leancă, a anunţat într-o conferinţă de presă că părăseşte PLDM şi fracţiunea parlamentară a liberal-democraţilor. Iurie Leancă şi-a motivat acţiunea pornind de la viziunile sale, care nu mai coincid cu acţiunile din ultima perioadă ale PLDM.
La 19 februarie 2015, Parlamentul a constituit o comisie de anchetă pentru elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară a Republicii Moldova, pentru a investiga măsurile privind stabilizarea cursului de schimb a leului moldovenesc în raport cu valutele internaţionale şi situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.
La 18 februarie 2015, 60 de deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova au dat vot de încredere programului de activitate şi listei întregi a Guvernului, propuse de candidatul PLDM la funcţia de prim-ministru, Chiril Gaburici.
La 23 ianuarie 2015, Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Partidul Democrat au decis să-şi asume responsabilitatea guvernării şi au semnat în acest sens Acordul politic privind constituirea Alianţei Politice pentru Moldova Europeană (APME).
La 4 decembrie 2014, preşedinţii Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, Partidului Democrat, Marian Lupu, şi Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, au convenit asupra creării majorităţii parlamentare pro-europene. Au fost create grupurile de experţi ale celor trei partide care vor începe elaborarea Programului de guvernare pentru următorii patru ani.
La 30 noiembrie 2014 s-a desfăşurat votarea pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova. În listele electorale de bază au fost introduse 2,800,827 de persoane cu drept de vot. În ziua alegerilor, în listele suplimentare au mai fost introduşi 155,443 de alegători.
La 26 octombrie 2014, Partidul Liberal s-a lansat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. În cadrul unei ceremonii solemne, liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat că partidul pe care îl conduce este unul care garantează pacea şi bunăstarea moldovenilor prin aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană.
La 19 octombrie 2014, Partidul Liberal Reformator (PLR) s-a lansat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. PLR se axează în campanie pe teme majore de interes naţional: nivelul de trai al oamenilor si parcursul european al Republicii Moldova.
Pe 12 octombrie 2014, Partidul Liberal Democrat din Moldova s-a lansat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Evenimentul a avut loc la Sala Polivalentă din Chişinău şi a întrunit peste 6 mii de membri şi susţinători ai PLDM.
Pe 5 octombrie 2014, peste 2000 de membri ai Partidului Democrat din Moldova din fiecare sat şi oraş al ţării au participat la lansarea candidaţilor PDM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. “Creştem Moldova” — a fost identificat drept sloganul principal al campaniei PDM.
La 28 septembrie 2014 şi-a desfăşurat lucrările Congresul al XII-lea Extraordinar al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova la care au participat peste 2000 de delegaţi şi invitaţi din întreaga ţară, reprezentanţi ai partidelor de stînga din mai multe state, inclusiv din Federaţia Rusă.
Cabinetul de miniştri şi-a asumat răspunderea pentru un set de proiecte privind modificarea şi completarea unor acte legislative. Este vorba despre şapte documente care vizează sistemul energetic, financiar-bancar, agricultura şi bugetul.
Vizita preşedintelui Republicii Belarus, Alexandr Lukaşenko, a urmărit discutarea unor probleme de interes bilateral referitoare la problemele-cheie internaţionale şi regionale privind menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.
Curtea Constituţională a constatat la 22 septembrie 2014 că iniţiativa de revizuire a Constituţiei prin referendum contravine, în ansamblul său, exigenţelor constituţionale privind limitele temporale ale revizuirii Constituţiei şi de validitate în sens formal a textelor supuse referendumului.
La 14 septembrie 2014, la Chişinău, s-a desfăşurat Marşul “Pentru Moldova în Uniunea Vamală”, organizat de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM). Potrivit organizatorilor la marş şi mitingul ce a urmat au participat peste 50 de mii de cetăţeni din întreaga ţară.
La 14 septembrie 2014 şi-a desfăşurat lucrările congresul al IV-lea al Partidului Liberal (PL). În cadrul congresului a fost audiat şi acceptat raportul de activitate şi realeasă conducerea formaţiunii. Pentru funcţia de Preşedinte al Partidului Liberal au fost propuşi 4 candidaţi — Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Corina Fusu şi Valeriu Munteanu.
Preşedintele comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a anunţat în cadrul şedinţei publice a comisiei pe care o prezidează că a depistat o schemă de spălare de bani la Banca de Economii. Potrivit lui în ultimele luni a adunat dovezi în care se arată că banii au fost scoşi din bancă prin credite false şi firme offshore.
Partidul Democrat din Moldova a dat startul campaniei de informare a cetăţenilor despre desemnarea candidaţilor pe lista electorală a formaţiunii pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Campania este realizată în cadrul acţiunii PDM “Expresul Vocea Moldovei”.
La 7 septembrie 2014 PLDM a organizat o acţiune publică sub genericul “PLDM pentru Moldova”. În cadrul Acţiunii desfăşurate în Piaţa Marii Adunări Naţionale, în prezenţa masivă a membrilor şi a simpatizanţilor PLDM. Scopul anunţat al Acţiunii a fost facerea bilanţului activităţii PLDM în ultimii cinci ani, cît s-a aflat la guvernare.
La 1 septembrie 2014 la Chişinău s-a desfăşurat cea de-a IX-a Reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM). Principalele subiecte au vizat agenda europeană a Republicii Moldova, în special punerea în aplicare provizorie, începând din ziua de 1 septembrie 2014 a Acordului de Asociere Republica Moldova — Uniunea Europeană.
La 31 august 2014 Federaţia Rusă a decis introducerea taxelor vamale la importul unor tipuri de produse din Republica Moldova, precum carne, grîu, zahăr, legume, băuturi alcoolice, mobilă etc. În total, lista cuprinde 19 poziţii.
La 28 august 2014, în premieră, în Republica Moldova a fost dat startul Zilelor Diasporei. Timp de trei zile, la Chişinău şi în peste 50 de localităţi din ţară s-au desfăşurate zeci de evenimente dedicate Zilelor Diasporei. Menirea acestora este valorificarea continuă a comunicării dintre Diasporă şi Guvern.
La 27 august 2014, gazoductul Iaşi-Ungheni a fost lansat oficial în prezenţa Prim-ministrului Iurie Leancă, a Premierului român, Victor Ponta, a Comisarului European pentru Energie, Günther Oettinger, a mai multor miniştri din Guvernele de la Chişinău şi Bucureşti.
În perioada 3–20 iunie 2014, sub auspiciile Ministerului Educaţiei au fost organizate examenele de Bacalaureat în Republica Moldova. În sesiunea de bacalaureat 2014 s-au înscris 27,604 candidaţi iar examenele s-au desfăşurat în 104 centre din ţară.
Federaţia Rusă a decis să interzică din 21 iulie 2014, importul de fructe şi legume din Republica Moldova. Autorităţile de la Moscova au declarat că au găsit în mai multe loturi de fructe un dăunător, numit molia orientală iar în cazul conservelor a fost invocată nerespectarea normelor de marcare şi identificare a mărfii.
La 17 iulie 2014 Parlamentul a aprobat în lectură finală Codul Educaţiei, cu votul a 55 de deputaţi. Autor al proiectului este Ministerul Educaţiei, care şi-a propus o nouă abordare a procesului de educaţie, menită să modernizeze sistemul de învăţămînt în contextul procesului de integrarea europeană a Republicii Moldova.
La 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. A doua zi, pe 28 iunie Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Asociere între RM şi UE iar în data de 2 iulie 2014 Parlamentul a ratificat acordul cu majoritatea voturilor.
La 7 iunie 2014 a avut loc şedinţa plenară a Comitetului Central al PCRM la care au fost excluşi din Comitetul Executiv Politic al Comitetului Central (CEPCC) al PCRM: Iurie Muntean, secretar executiv al CC, Marc Tkaciuk şi Grigore Petrenco.
Deputaţii Sovietului suprem din Transnistria au adoptat în unanimitate solicitarea adresată Dumei de Stat, Consiliului Federaţiei Ruse şi Preşedintelui rus, precum şi liderului de la Tiraspol Evgheni Şevciuk în care cer iniţierea procedurii de recunoaştere a Transnistriei în calitate de stat suveran şi independent.
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova în legătură cu evoluţia situaţiei din Ucraina. Textul Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova în legătură cu evoluţia situaţiei din Ucraina a fost votat doar de deputaţii din coaliţia de guvernare — PLDM, PDM şi PLR.
Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, şi-a dat demisia de onoare după o şedinţă cu preşedintele ţării, în care s-au purtat discuţii foarte aprinse. Purtătorul de cuvînt al preşedintelui ţării, Vlad Ţurcanu, a precizat că în cadrul şedinţei Colegiului Ministerului Apărării, care a durat peste 2 ore, Preşedintele a criticat lipsa de disciplină din armată.
La 5 februarie 2014, directorul Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a fost reţinut, împreună cu doi subalterni, timp de mai multe ore în vreme ce aducea bani de salarii de la Chişinău, continuă să stîrnească ecouri în capitală. Incidentul a avut loc după ce la 23 ianuarie 2014 reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului au avut prima întrevedere pentru discutarea pe marginea tensiunilor din jurul şcolilor cu predare în limba română.
La 2 februarie 2014 în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia s-au desfăşurat două referendumuri consultative privind vectorul politicii externe: integrarea europeană sau integrarea în Uniunea Vamală. De asemenea, s-a desfăşurat şi un referendum legislativ privind independenţa amînată a Găgăuziei, pînă la schimbarea statutului de stat independent a Republicii Moldova.
La 5 decembrie 2013 Curtea Constituţională a pronunţat hotărîrea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova (sesizările nr. 8b/2013 şi 41b/2013). La originea cauzei au stat sesizările depuse la 26 martie 2013 şi, respectiv, 17 septembrie 2013.
La 29 noiembrie 2013, în cadrul Summit-ului UE de la Vilnius, Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Documentul a fost parafat de premierul Iurie Leancă şi Înaltul Reprezentat al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton. Înainte de procedura de parafare, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a declarat că Acordul de Asociere este necesar să fie semnat cît mai curînd posibil, în 2014.
Preşedintele României a declarat că noul proiect de ţară al României este unirea cu Republica Moldova. Declaraţia şefului statului român a fost făcută pe 27 noiembrie 2013, în cadrul unei emisiuni televizate. Preşedintele Băsescu a precizat că proiectul unionist este pentru un viitor mai îndepărtat. Reacţiile imediate au relevat un interes deosebit şi atitudini prompte, atît pozitive cît şi manifestare de îngrijorări majore, deopotrivă, în România şi Republica Moldova.
La 11 octombrie 2013 Parlamentul a votat în lectura finală proiectul de Lege Nr. 250 privind regimul străinilor. Legea prevede, inclusiv, modificări la Codul Contravenţional, care se referă la amendarea cetăţenilor străini, ce nu se înregistrează la autorităţile moldoveneşti timp de 72 de ore după intrarea pe teritoriul ţării.
Deputaţii fracţiunii şi simpatizanţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova au organizat un miting de protest, anunţind începutul realizării “revoluţiei de catifea”. Protestele au luat startul în faţa Procuraturii Generale cu lozinci: “Procurorul şi Guvernul, afară!”, “Revoluţie!”, “Alegeri!”. Protestatarii au cerut cercetarea penală a ex-premierului Vlad Filat şi a Premierului Iurie Leancă pentru presupusele ilegalităţi comise în exercitarea funcţiei.
Rospotrebnadzor, instituţia specializată în protecţia drepturilor consumatorilor din Federaţia Rusă, a suspendat importul de vinuri moldoveneşti. Motivul invocat al embargoului a fost legat de pretenţiile faţă de calitatea băuturilor alcoolice livrate din Republica Moldova. Oficialii de la Rospotrebnadzor au anunţat că restricţiile privind livrările de băuturi rămîn în vigoare pînă cînd Republica Moldova va înlătura încălcările sistematice depistate.
Vizita Patriarhului Chiril în Republica Moldova a început la 7 septembrie 2013. Departamentul Sinodal de Informare al Bisericii Ortodoxe Ruse a specificat că vizita a avut un caracter pastoral, de sărbătorire a aniversării a 200 de ani a Eparhiei din Chişinău. Sursa citată şi-a manifestat îngrijorarea că “în ultimii ani în Republica Moldova, ca şi în alte ţări europene, există o tendinţă de îndepărtare de la valorile tradiţionale. Biserica este însă interesată să prevină o eventuală ruptură spirituală în societatea moldovenească”.
La 21 iunie 2013 Parlamentul a adoptat Declaraţia cu privire la situaţia din regiunea transnistreană. “Pentru” au votat deputaţii din componenţa coaliţiei de guvernare şi Partidul Comuniştilor. Liberalii s-au abţinut. Nu au votat deputaţii grupului socialiştilor şi deputatul neafiliat Mihai Godea.
Liderul regiunii transnistrene, Evgheni Şevciuk, a semnat la 10 iunie 2013, Legea Nr. 109-З-V “Cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldoveneşti Nistrene”. Documentul stabileşte prevederile politicii legate de frontiera regiunii precum şi hotarele teritoriului aflat sub suveranitatea republicii moldoveneşti nistrene.
La 26 aprilie 2013, la Varniţa, autorităţile transnistrene au instalat, unilateral, două posturi de control, acţiune ce s-a înscris într-un şir de astfel de acţiuni, menite să tensioneze situaţia şi să creeze probleme pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a avertizat autorităţile de la Tiraspol să nu încerce să profite de criza politică din Republica Moldova pentru a “întreprinde acţiuni ilegale, unilaterale… pentru că consecinţele vor fi suportate tot de ei”.